198 matches
-
treburi decât să păzească sufletul dumitale. Să-ți spună amicul (Stănică arătă pe Felix) ce e omul. Pe mine, când eram student, m-a dus un prieten medicinist la morga unui spital. Ce să vezi dumneata? Într-un fel de magherniță cu geamuri mari erau vreo câteva mese de brad cu scândura subțire, puțin îndoită și cu o gaură la partea din mijloc, iar dedesubt o găleată. Un om cosea repede cu o undrea pieptul G. Călinescu și pântecele unui mort
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a întrebat Liuță pe un ton șăgalnic, evident insinuant. Nu ți-e dor s-o mai vezi?..." "Dă-o naibii de proastă! a izbucnit Mihai, să pareze ironia prietenului. Bate bulevardele, în loc să pună mîna serios pe carte, să iasă din maghernițele alea..." "Idiotule! i-a șoptit Liuță, împingîndu-l înapoi spre ieșire. Violeta e-aici, la mine, te-așteaptă... Du-te!... măcar să nu te vadă, că de auzit, sigur te-a auzit..." Și Mihai a plecat, fără pic de remușcare, convins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
doar privirile lor se întretaie uneori. Spune-mi, Violeta, șoptește Mihai cu privirea în jos, de ce-ai venit direct în cameră la mine acum? Să vezi că proasta n-a mai bătut bulevardele, a învățat, și a ieșit din maghernițele alea. Cînd..., nu mai primește în schimb o pereche de ciorapi, sau alt lucru mărunt, meschin uneori. Obișnuiește să-și ia singură tot ce vrea, tot ce are nevoie! Ultimele cuvinte ale Violetei au fost rostite în șoaptă, dar apăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
rog... Eu povestesc ce s-a Întîmplat, nu tu... — Te ascult, dragă, sînt tot numai urechi. Așteaptă puțin, să umplu paharele... Acum poți să continui. I-am mai vizitat o dată cînd erau culegători... cuvîntul e delicios... culegători. Trăiau În niște maghernițe Îngrozitoare În comparație cu grajdurile. — Iartă-mă, Susan, dar eu cred că exagerezi... — Juan Lucas, iubitule, tu nu știi nimic din toate astea, pentru tine singurii oameni săraci de pe lume sînt bieții caddies de la golf; și de fapt ăștia sînt niște șmecheri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Mercedesul străbate o zonă Întinsă care se năruie Încetul cu Încetul de mai bine de o sută de ani și coboară Într-un loc straniu, de parcă ar fi ajuns pe lună: aceste clădiri enorme, ivite dintr-odată printre maidane și maghernițe, sînt ca niște munți palizi și există o lumină stranie, de parcă ai Înainta acum pe fundul unui lac secat, În care drumul se preface În drumeagul-pe-care-timpul-l-a-șters și Mercedesul suferă ducînd dorul marilor autostrăzi. Arminda parcă atunci se trezește și Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prea mult s-o vadă umblînd prin toată casa așa urîtă cum era, Îmbrăcată În negru din cap pînă-n picioare și cu șuvițele de păr ca pana corbului căzute pe ochi. Susan trebui să-l trimită pe Carlos pînă la maghernițele din afara orașului ca să-i aducă pe cei doi majordomi. Rămăseseră acolo pînă-n ultima clipă, profitînd de vacanța plătită pentru a-și termina căsuțele În stilul cu-propriile-mele-mîini, pe locul viran pe care-l cumpăraseră, Îmbrățișări călduroase și mare bucurie În camerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
atunci că era foarte obositor să se Întoarcă acasă pe jos În fiecare după-amiază și că dacă pe drum atingea lucrurile cu o crenguță și le punea nume noi tuturor reușea să-și Învingă frica pe care o Încerca traversînd maghernițele acelea nesfîrșite. Era cît pe-aci să descopere că-i era rușine să plece singur pe jos printre luxoasele camionete cu care plecau ceilalți copii. Era cît pe-aci să descopere că Într-o zi camioneta lui Julius Îl atinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
recunosc că aceea a fost cea mai tristă zi din viața mea. Ajunsesem ”departe”, după cum mi se prezicea adesea. În sfârșit, mă aflam deja în ușă hotelului, dar eu tot mai întrebăm unde este hotelul... Ceea ce aveam în fața era o maghernița împuțita, plină de jeg și scârboasa. În sfârșit, am primit o cameră în dreptul recepției, nu întâmplător, pentru că în miez de noapte deja recepționerul îmi propusese o vizită. Așa-zisul hotel era plin de șoferi de TIR în tranzit, unii însoțiți
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu era deloc ofensator... - Deloc! Când s-a Înființat Teologia la Chișinău, am intrat și noi, Basarabenii, În rândul lumii, ca să zic așa, am aflat că Jâdanul-nostru și Ovreiul-de-la-Târg nu era amărâtul cu doisprezece copii, claie peste grămadă, Într-o magherniță Împuțită - era... jidovimea-mondială! Sionul și Kahalul! Capitalul internațional! Încă o dată: noi veneam din sat, ne făcusem Normala, În sat ne Întorsesem. Cuzismul, legionarismul nu ne-au atins - ce ce: programul cuziștilor, cel Într-un punct, unic: „Jos Jâdanii!”? - cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am învățat și numărul pe de rost). Incă o scrisoare trimisă din Elveția, pierdută în România. Am ajuns în punctul nodal al Poștei Române, centrul de triere a corespondenței internaționale din Giulești - o țigănie cumplită în acel cartier, cocioabe și maghernițe la fel ca în romanele lui Eugen Barbu. Pacientul administrativ, reclamantul vorbește pe o gaură practicată în geamul biroului, la fel de mare cât pumnul de aur al lui Leonard Doroftei. Telefonul de interior nu funcționează. Câinii te latră până să ajungi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ochilor, și arăta cum a văzut ea, cum s-a uitat în toate serile, și dădea amănunte cumetrelor, care ascultau cu ochi lucitori, în serile acelea calde de vară. Apoi Reiza, naltă, uscată, numai pielea și ciolanele, își întorcea spre maghernița ei obrazul prelung și uscat, și pornea, clămpănindu-și papucii; iar celelalte vecine ale ei o urmau, vorbind tărăgănat, cu pruncii adormiți la sân. Vestea se răspândise și-n alte mahalale, în zilele când feciorul cel mic al feredeuarului, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
câteva zile bănuieli. De ce nu mai este fata lui Sanis ca nainte vreme? De ce a început să vorbească așa, înfrigurată, despre atâtea? De ce spionează? De ce dă tot mai rar prin casa ei, și-n schimb, una-două, dă năvală ziua în maghernița roșie a Reizei? Începu să pândească dughenița din față. Căuta să înțeleagă ce se spune acolo, între cele câteva rafturi sărace. De auzit nu auzea vorbele; dar mânile Reizei ș-ale Haiei se zbăteau, se încâlceau, parcă erau purtate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mânie. Ce vă boldiți pe ferești! Porniți și vă căutați de treabă... Se repezi la ușă și o deschise. Ieși în prag cu ochii încruntați. Izbucni iar: Da’ ce-i aici? iarmaroc?... Femeile se trăgeau înapoi; Haia Sanis intră în maghernița roșie a Reizei; și de acolo și ea, și ovreica lungă și osoasă, pândeau scoțând în fiecare clipă capetele și cercetând casa de peste drum... IVtc "IV" Sara, după o zi înăbușitoare, începu a bate un vânt răsunător, șuierând prin podurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
duc?... Are să afle Sanis ș-o omoară. Îmi trebuie un ajutor, îmi trebuie un sfat!... Ș-așa cum era, numai în papuci și-n polcuța subțire, năvăli afară în răceala iernii. Gemând și gâfâind bătu la ușa moașei Etel, apoi în maghernița roșie, de scânduri, a Reizei. Pe amândouă femeile le trăgea după dânsa, tânguindu-se cu glas întrerupt, chinuit. Și ele o întrebau speriate, o urmau cu grabă; și tustrele năvăliră în odaia în care Haia rămăsese plângând cu capul cufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
armonioase au așezat semiluna; mozaicurile măiestrite le-au astupat cu var; lângă o coloană cizelată de porfir au așezat o treucă informă de grezie, ca să-și poată spăla mădulările copiii profetului. Peste Bizanțul de piatră înflorită și marmoră au suprapus maghernițe de lemn. Astfel au siluit o minune a lumii. Ceea ce alcătuia însă morbul bizantin al decăderii a trecut din ruini în stăpânitorii noi, și puterea osmanlâilor a clocit încă de la început în măruntaiele ei boala gărzilor pretoriene, a intrigilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la Domnul Andrei și i-au aruncat niște mărunțiș. "Na, să nu crapi". Și duse au fost. Numai singurătatea i-a rămas credincioasă. Ea nu i-a cerut nici bani, nici mobilă stil. A stat cu el și într-o magherniță. Ba, chiar se simțea mai în largul ei acolo. Și nu era nici măcar geloasă. Domnul Andrei păstra o icoană sub sticla căreia așezase nenumărate fotografii: el în centru și "fluturii" în jurul lui. Și de câte ori privea pozele se înduioșa. Într-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vreodată p-aici. Chiar c-aș da de bucluc. Isuse! Darlene părea îngrijorată. Da’ uite ce, hai mai bine să strângem puțin p-aici până nu se întoarce Lana. Ș-ascultă-mă pe mine. Nu te da de ceasu’ morții ca să cureți maghernița asta. N-am văzut-o niciodată curată de-adevăratelea de când vin eu aici. Și-apoi i-așa de întuneric, că nime’ nu-i în stare să vadă diferența. Dacă o asculți pe Lana vorbind, ai zice că suntem la Ritz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să-i facă semn fufei de Myrna, scoțând-o din vreun metrou, de la vreun pichet de grevă, din patul picant al vreunui existențialist eurasian, din mâinile vreunui negru budist, dintr-o sesiune guralivă de terapie în grup. — Ignatius, ești în maghernița asta? întrebă Myrna cu vocea ei plată, directă, ușor ostilă. Bătu din nou în jaluzele, uitându-se încordată prin ochelarii cu ramă neagră. Myrna nu era astigmatică. Lentilele erau de sticlă simplă. Purta ochelarii ca pe o dovadă a dăruirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
replici identice - galben-lămâiță, lavandă, turcoaz, roz palid și roz aprins, alternând cum coborai din vârful colinei spre capătul marcat de pancarta ce anunța: VISTA VIEW GARDENS! LOCUINȚE CALIFORNIENE DE PRIM RANG! FĂRĂ NICI 1 $ AVANS PENTRU VETERANI! Buzz parcă în fața magherniței gălbejite, gândindu-se la niște mitocani aruncați în șanț. Copilașii se întreceau cu tricicletele pe pietrișul din fața locuințelor. Sub soarele dogoritor nu se vedea nici un adult. Buzz își lipi la rever o insignă de poliție falsă, dintr-o cutie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
existențiale și nu fac prea multă filosofie, ci încearcă să transmită doar o anumită stare, pe care cei mai mulți dintre cititori, cei care trăiesc în fiecare zi în România, o vor recunoaște cu siguranță. Bucureștiul mai păstrează la periferii cocioabele și maghernițele din romanele lui Eugen Barbu, personajele caragialiene își țin în continuare discursurile pompoase și demagogice prin politica românească, dar noii crai ce mișună prin Bucureștiul anilor 2000 nu mai au nimic în comun cu craii de Curtea-Veche ai lui Mateiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Ei Îi spusese că Își luase o cameră În Kebayoran, dar n-avea cum să-l creadă, ar fi fost mult prea scump. știa că refuza să fie socotit lipsit de mijloace, ca toți cei care locu iesc Într-o magherniță prăpădită. Voia să fie privit ca oricare alt profesionist din clasa de mijloc, iar ea era Încântată să-i facă pe plac. Dar se Îndoia că ar putea să mai reziste multă vreme. N-ar fi vrut să-l vadă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-și amintească ce resimțea, nu cum arătau, ea ori orașul, ci optimismul care o cucerise. Lumea materială n-o uitase. Drumurile erau noroioase, doar pe ici, pe colo asfaltate, mahalaua părea să fi invadat până și centrul orașului, plin de maghernițe Înghesuite unele Într-altele, Îngrămădite pe malul canalului negru unde mulți se spălau și Își duceau traiul de azi pe mâine. Duhoarea canalizării și a scursurilor era la fel, dar Își amintea că mai fusese și mirosul de camfor, o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aplatizate, cutii de biscuiți, bucăți de prelată, de lemn, resturi de plase contra țânțarilor, orice ar fi putut cât de cât să fie folosit Împotriva ploii sau a soarelui. Până și aici, la intrarea În mahala, Adam văzuse o mică magherniță improvizată din panouri publicitare În fața căreia o femeie tânără ațâța un foc de lemne care nu se aprindeau bine. Lângă ea, un copil, o fetiță de cel mult trei sau patru ani, În pielea goală, dar cu o panglică murdară
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În mâini, În drum spre slujba lor. Mașinile străluceau, iar străzile garnisite de copaci erau curate, copiii se jucau pe malul canalului, care nu era negru și uleios ca acela pe care-l cunoștea. În orașul acesta nu se vedeau maghernițele mahalalelor. — În mod oficial, noi am oprit orice ajutor acordat Indoneziei, iar relațiile dintre țările noastre sunt o adevă rată catastrofă, dar relațiile personale nu s-au schimbat, a spus Bill. Într-o cămășă albastră, subțire, cu gulerul desfăcut care
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să-l mai găsească pe Karl, era silit să accepte asta. Mergeau de-a lungul unui drum neasfaltat dincolo de cartie rul Kota, aproape În afara orașului. Lui Adam Îi tot intrau pie tricele și nisip În pantofi. De undeva, de prin maghernițele Îngră mădite unele-ntr-altele de-o parte și de alta a drumului, un radio transmitea o melodie simplă și plăcută de keroncong. Vocea cristalină a sopranei sclipea ca niște cioburi fine de sticlă. Lui i s-a părut că o mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]