277 matches
-
cor câteva oale. -Pe noi ne-a opărit cu apă fiartă și sare, vorbiră cu glas înfundat murăturile din borcanele așezate frumos pe masă. -Și eu toată ziua am stat în fierbințeală și-am pus în borcane ba zacuscă, ba magiun! vorbi lingura de lemn. -Eu ce să mai spun, că toată ziua am fost încins să coc vinete și gogoșari, de nici acum nu m-am răcit, vorbi cuptorul. -Vă plângeți toate pentru un flecușteț de treabă ce l-ați
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
mai lăsaseră mai nimic de mâncare. S-a găsit până la urmă si pentru Beldie o strachină de borș fără carne cu care a trebuit să se mulțumească. Luni dimineața când a plecat la școala din Bunești a mâncat doar niște magiun cu mămăligă și atât! Ceilalți colegi de internat veneau de acasă cu fel de fel de plăcinte sau gogoși făcute de mamele lor, dar Beldie se uita lung la ceilalți cum mănâncă și răbda căci nu avea ce face. La
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
Laie ca să aibă ce vinde duminica în târg. De la o vreme, și băietanul, și sătenii se mirară de ce Moș Laie cioplea doar linguri lungi în coadă. Femeile îl credeau smucit la minte, doar nu fierbeau în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i în față ce credeau despre lingurile lui, despre mintea lui plecată cu sorcova. Și cum larma femeilor crescuse, adunarea se strămută din curtea bisericii în uliță
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
fiu un bizantrop al Bizanțului bisectat de birocrația babelor de la belcanto care fac bebei mari de gata guvernatori în insule coloniale șambelani de curte vidă dar cei mai buni vor fi ceasornicarii neputincioși cu neveste vesele, nepunctuale. LEUL, CEASUL ȘI MAGIUNUL Un leu care cântă la pian vara se uită la ceas e târziu i se năzare dresorul a plecat acasă la nevastă și copii leul gătește familiei cartofi e o mare penurie de curaj lumea a devenit o mlaștină poemele
ÎN CĂUTAREA LUMINII (POEME) de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376098_a_377427]
-
i se năzare dresorul a plecat acasă la nevastă și copii leul gătește familiei cartofi e o mare penurie de curaj lumea a devenit o mlaștină poemele se scriu la lumânare cu sânge colorat viața are forma unui borcan cu magiun nucile apar sporadic nesilite de nimeni Leul se uită ceas este ora 5, trebuie să ragă, cum scrie în regulament dar mâncarea lui se arde, copiii vor rămâne flamazi partidul nu-l va ierta deși există un șoarece pentru acuzațiile
ÎN CĂUTAREA LUMINII (POEME) de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376098_a_377427]
-
strugurilor, dulceața câmpiei, căldura soarelui, aroma florilor și speranța lucrătorului. Astfel de bunătăți n-am mai mâncat din acea vreme; mustul era negru și vârtos, un adevărat elixir al vieții. Copil fiind, îl mâncam cu pâine, iar maia făcea și magiun din el. Mustul se obținea printr-un ritual anume: înainte de culesul viei, se pregăteau hârdaiele și vasul din lemn în care avea să curgă „viul” viei care... Lin se scurgea în vane De parcă s-ar întoarce La iarăși matca lui
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
fluiere? numeri căsuțele desenate cu cretă albastră sosirile plecările liniile estompate nu se doarme la infinit într-o gară sunt șine peste tot sau șenile bunica scoate bucata de caș mănâncă cu gîndul la Joiana drăguța de ea ce vacă magiunul are alt gust prunele s-au copt cum trebuie are grijă Dumnezeu draguțul te învârtești în rochița roșie cu buline albe printre călătorii buimaci unora banca șubredă le este casă au așteptat prea mult timp trenuri morganatice sufletul strâns este
(ŞO)TRON ÎNTR-O GARĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362226_a_363555]
-
tot povestesc.... - Ce dacă! ...mai spune o dată.... Poate ai uitat ceva... sau pe cineva.... Tot am impresia că nu ai terminat povestea.... Vreau să îmi mai bucur sufletul ..... -Bine... îți spun.... -În Satul cu Profesori s-au copt prunii și magiunul da în clocot.... Referință Bibliografica: SATUL CU PROFESORI / Mirela Penu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mirela Penu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
de hazul colosal al onomasticii din scrisul imberbului de Tătărași.) Ținînd seama de precizarea autorului că locul acțiunii e: "în Iași, capitala Moldovei, de unde încep dacii liberi, locul unde se însoară Dumnezeu", să înșir personajele: Japardelea, Bulboacă, Neață, Espadrilă, Parpalea, Magiun, Bilă, Motănescu, Regele nebunilor (!), Zburlea, Doctorul (!), Lordul John, Aprid, Faianță, Fosfor ș.a. Iar cînd din gura lui Japardelea mai iese și perla: "Haoleu, fraților, ce bine-i la Socola!", atunci gîndul că Budai-Deleanu a trecut și el pe-acolo pare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
caș * 21 de tipuri de brânză * 26 de tipuri de cașcaval * 8 tipuri de telemea * un tip de salam (Sibiu) * un tip de cârnați (Pleșcoi) * 2 tipuri de pâine * 2 tipuri de covrigi * un tip de plăcintă * un tip de magiun * Recunoașterea și protecția denumirii generice pentru băutura spirtoasă pălincă "pălincă". * Derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea, prin tehnologii tradiționale, a 58 de tipuri de brânză și produse lactate de vacă, oaie, capră și bivoliță. * UE a agreat asupra posibilității ca
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
un fel de stațiune montană, destul de cochetă, care nu are nici pe departe alura unui sat de la noi. Pentru ei, acesta ar fi reperul absolut al primordialității și al locului Încă nealterat de civilizație. Ne Îndulcim cu niște plăcintă cu magiun, la un fel de cofetărie cochetă, echivalentul unei dughene de pe la noi. Ni se dă de Înțeles că e un Însemn culinar al locului, o delicatese, mai ales dacă ținem cont și de prețul destul de piperat al produsului. E un fel
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a simțit nevoia unei note de subsol expli- cative : „Betel e o mâncare iubită la neamul indianilor și obicinuită spre cinste, ca la alte părți dulceața, care asemănare are cu afionul” (160, pp. 406, 415). Este evident vorba despre „dulceața [magiunul] de opium”. „Morfinomania, comună întregului Orient - scria Lazăr Șăineanu în 1900, referindu-se de fapt la opiomanie -, era răspândită în Turcia prin toate clasele societății.” Șăineanu adaugă, ca în treacăt : „ea [= opiomania] nu era ignorată nici la noi” (161, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
își adminis- trează opium întotdeauna când merg la război”. O mențiune specială merită aici filologul Lazăr Șăineanu care, așa cum am văzut, a abordat la sfârșitul secolului al XIX-lea influența turco-fanariotă asupra năravurilor narcotice atestate în Țările Române (afion, tiriac, magiun, cafea, chef, tutun, narghilea, ciubuc etc.). A făcut-o fie în celebrul său Dicționar universal al limbii române (1896), fie în excelentul său studiu în două volume Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900). în 1901, după 12 ani
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amenduror acestor obiecte” (173, pp. 371, 376-377). Alte mărturii documentare privind folosirea opiumului în spațiul românesc datează de la începutul secolului al XVIII-lea. Domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat (1680-1730), autorul textului mai înainte comentat Discurs împotriva tutunului (228), își administra un magiun opiaceu preparat conform unei rețete speciale. În 1716, el trimitea în dar patriarhului Ierusalimului, Hrisant Nottara, un „panzehr” (antidot) și un „magiun” (electuar) de opium „socotit [= preparat] ca pentru noi înșine, când eram la Cotroceni” (194). Obiceiul de a face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea. Domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat (1680-1730), autorul textului mai înainte comentat Discurs împotriva tutunului (228), își administra un magiun opiaceu preparat conform unei rețete speciale. În 1716, el trimitea în dar patriarhului Ierusalimului, Hrisant Nottara, un „panzehr” (antidot) și un „magiun” (electuar) de opium „socotit [= preparat] ca pentru noi înșine, când eram la Cotroceni” (194). Obiceiul de a face acest tip de daruri l-a preluat fanariotul Mavrocordat de la înalta Poartă, unde exista o asemenea tradiție, mai ales cu ocazia anului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și diverse plante aromatice, pe care o oferea sultanului, marelui vizir și celor din anturajul acestora, în schimbul unui onorariu substanțial ; aceeași pomadă le era trimisă în dar, de la serai, și altor notabilități, în semn de prețuire”. Considerat un adevărat panaceu, magiunul de opium se bucura de o oarecare tradiție în întreg Orientul Mijlociu [...], fiind pomenit în manuscrise de diverse proveniențe, care nu omiteau nici rețetele de preparare sau lista detaliată a ingrediente- lor întrebuințate (anumite tipuri de ambră, mosc, petale și apă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vanilie, nucșoară, ghimbir, coriandru, nucă de cocos, anghelică, aloe, galangal etc.) (195). Probabil că vestitul doctor evreo-portughez Daniel de Fonseca, medicul lui Nicolae Mavrocordat și ulterior chiar al sultanului, a jucat un rol important în prepararea pentru Mavrocordat Vodă a „magiunului de opium”, de care era foarte mândru domnitorul fanariot. Sub influența negustorilor și iezuiților portughezi, foarte prezenți în India (la Goa) și în China (la Macao), medicina și far- macia portugheză se bazau în mare măsură, în epocă (secolele XVI-XVIII
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de altă parte, cronicarul ar fi numit băutura așa cum este cunoscută : „vin-pelin”. Mai degrabă, Racoviță Cehan Vodă consuma un fel de absint, o băutură alcoolică tare, preparată din uleiuri eterice psihoactive, extrase din planta amintită. Cu toate că vodă „mânca afion” (probabil „magiun de opium”) și „bea pelin”, conchide cronicarul, „trebile și le căuta cu toată rândueala” (155, p. 325). În 1899, G.I. Ionescu-Gion îl considera pe Racoviță Cehan primul „morfinoman” [sic ! ] din spațiul româ nesc. „Singurul morfinoman ce l-am găsit prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prizat, cu mici bomboniere (216). Așa este, numai că „bom boanele” erau adeseori stupefiante. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir vorbea despre obiceiul turcilor de a ingurgita „suc de mac și alte bomboane stupefiante” (182, p. 389). „Hapuri” de magiun de opium, cum le numea Lazăr Șăinenau (123). Personajul imaginat în 1845 de Alexandre Dumas-tatăl (el însuși un opiofil), Contele de Monte-Cristo, își păstrează „pilulele de hașiș” într-o cutiuță confecționată dintr-un smarald. El este un dandy care combină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în 1829 medic la curtea maharajahului Ranjit Singh din Lahore (nordul Indiei), transilvăneanul Johann Martin Honigberger (1795-1869) a descris rețeta preparării în Orient (Turcia, Egipt, Arabia, Persia, India) a unor astfel de pilule sau „bomboane” stupefiante. Substanța de bază era „magiunul” (din turc. madjun) de cânepă indiană, hașiș sau opium, amestecat uneori cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium), „ceea ce îi sporește efectul”. Această compoziție era „aromatizată cu mirodenii, precum piper, scorțișoară, șofran, ghimbir și altele, și îndulcită cu zahăr” sau cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
siguranță că trebuia să fiu creștin, În pofida costumului meu turcesc. L-am găsit pe sărmanul mire În colțul unei mari Încăperi, tânguindu-se din cauza durerilor; lângă el se afla un singur servitor. Îmi mărturisi că luase doar o treime din magiunul pe care i-l dăduse părintele Tomaso, dar acesta, În loc să producă efectul dorit, Îi pricinuise dureri insuportabile. I-am administrat imediat câteva pilule (un compus de opiu, camfor și ipecacuanha 78), cerându-i să ia, ad libitum, lapte de migdale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe la bucătăria cea mare și - după puteri - s-o ajute. Câte lucruri folositoare a putut învăța Sorina! Cum se face o omletă sau cum se pun la fiert niște ouă, cum se taie pâinea și cum se unge cu gem, magiun sau miere, cum se spală o farfurie, fără să te temi că ai s-o spargi. Iar când treaba în bucătărie e mai grea, iar Sorina nu are cum s-o ajute pe mama, fetița se duce până la Alimentara din
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
spus celor patru: „Îndrăzniți numai, că am eu ac de cojocul vostru!” Iar vlăjganii n-au mai îndrăznit. Drept răsplată Sorin și Sorina i-au dat toate bunătățile pe care le-au avut la îndemână: și cozonac, și cornulețe cu magiun, și clătite, și bomboane. După ce s-a ospătat bine, sărmanului Cuțulache nici prin cap nu-i trecea cât avea el să pătimească din această pricină; l-a apucat o sete cumplită; cu cât bea mai multă apă, cu atât arșița
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pistrui un milion și este din Sighișoara. Ne-am și împrietenit și-mpreună am construit cel mai minunat castel, cu un turn pe care am pus un steag mititel. Astăzi însă stăm acasă, fiindcă marea-i supărată. Clocotește înfuriată ca magiunul, pe care-l fierbea bunica în ceaunul ei cel mare. De acuma marea-i neagră, valurile ca de spumă parcă-s căpcăuni cu barbă. Soarele de frica lor s-a ascuns și el în nori. Plouă, plouă, ce furtună! și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
democrația biosferei: „Hai la buna să vă hrănească!” sau să vă ducă la culcare era o expresie pe care buna Măriții o folosea la adresa puilor și a mea. Eu făceam mofturi și eram monoalimentară. Acceptam să mănânc salam și liptăriță (magiun cu smântână). Ca să mă facă să mă hrănesc, buna chema alți doi copii, pe Relu (nu știu ce face el acum) și pe Ionică (știu ce face el acum: a urmat destinul tipic de tranziție, după ani de șomaj tehnic la cocseria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]