3,350 matches
-
cu ghioage și l-au bătut, să-l facă să se ridice. Nimeni nu era în stare să-i dea lovitura de grație. Atâtea zile și nopți de nesomn ... Nimeni nu mai dormea bine și nu mai avea liniște în mahalaua de pe Vadul Cazărmii! Somn de coșmar, tresărit, neputincios, somnambul, surescitat. Era frig, era toamnă, era brumă. Și eu trebuia să trec zilnic prin maidan, să ajung la serviciu. Și calul ridica de fiecare dată, capul, implorându-mă, ca-ntr-un
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017 Toate Articolele Autorului VORBE-N TÂRG Când e târgul pe sfârșite, Atunci se bea adălmașu’ - Vorba prinde, se-ntețește: Și de-o dată, moș Geambașu, Amicilor le vorbește: - În Bălcești, la mahala, Veste mare, Jan se-nsoară! - Ăsta iar are dambla! Nu mă-nșel, e-a treia oară, Zice Tanța lu’ Cazma: Face nuntă,-atunci când vrea?... Dacă-ncerc, n-aș regreta, Pielea nu cred că mi-o ia... Am vechime, Safta
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489647375.html [Corola-blog/BlogPost/374128_a_375457]
-
s-a citit pe fata pe când zicea „... go to seamăn’s club”, nu aveam decât s-o iau la sănătoasă. Cine mai stiia pe unde o fi și acel club?”- gândeam. După zona portului, prima dată am trecut printr-o mahala - ‚tare frumos mirositoare’ - unde la un „rău” fără apă, dar plin de mal negru, mirosul ajunsese în apogeul...cerului, de îmi mirosea și mintea și nu mai puteam respiră... În fine, trecui repede podul ce parcă se descompunea. Dar, după
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1406283461.html [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
În urmă abia ai fost. • Cerșetorii nu pot fi mofturoși (zicere engleză). • Dumnezeu iubește proștii, altfel nu ar lăsa să se înmulțească atât de mult. • Microbii sunt o invenție, ca religia... Dovada că nu se văd (Nae Cernăianu). • Limbajul de mahala arata o educație de mahala. Nu te închină până nu știi cine-i sfântul (folclor). • Pariez împotriva mea... Trebuie măcar o dată să câștig! • Fericiți cei săraci cu duhul. Unii sunt chiar prea fericiți. • Toți vorbesc de mama dracului și nimeni
ROATA & CADOURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_57_58_dorel_schor_1385881359.html [Corola-blog/BlogPost/344446_a_345775]
-
Cerșetorii nu pot fi mofturoși (zicere engleză). • Dumnezeu iubește proștii, altfel nu ar lăsa să se înmulțească atât de mult. • Microbii sunt o invenție, ca religia... Dovada că nu se văd (Nae Cernăianu). • Limbajul de mahala arata o educație de mahala. Nu te închină până nu știi cine-i sfântul (folclor). • Pariez împotriva mea... Trebuie măcar o dată să câștig! • Fericiți cei săraci cu duhul. Unii sunt chiar prea fericiți. • Toți vorbesc de mama dracului și nimeni de tatăl lui (Zoltan Terner
ROATA & CADOURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_57_58_dorel_schor_1385881359.html [Corola-blog/BlogPost/344446_a_345775]
-
că scenariul este făcut din punerea cap la cap de fragmente literare vechi, este destul de credibil să presupunem că distanța între limba română contemporană și limba norodului de pe la 1830 va fi fost destul de mare încât un călător în timp prin mahalale vremii să fi avut nevoie de translator. Dacă a fi rumân pe la 1830 și a fi român astăzi sunt două lucruri atât de diferite în practică, încât să ne întrebăm dacă nu suntem azi un popor diferit de cei de pe
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
ca iarba să-mi șteargă lacrima cu buzele. * I se vedea spinarea gândului alergând prin sufletul de gresie al străzii cu breton de vânt. Ca o dâră de rouă terfelită de pardesiul păianjenilor îndrăgostiți sub pleoapa felinarului cu vise de mahala. * ...Și te iubeam sub vesta ierbii, pervers și flămând ca un viciu, trăgând să moară. * Trupul mi se copilărea sub pardesiul privirii tale albastre. Oasele vântului învățau să cânte dimineața mahmură de bătrânețe. * Îmi trec o mână prin părul copacilor
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gindu_n_buzunar_george_baciu_1350495607.html [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
se vedea că trăia emoția cunoașterii parcului pe unde odinioară își purtase pașii chiar Poetul nepereche, singur ori însoțit de bunul său prieten Creangă, fie căutând inspirația, fie făcând politicale, fie ca preambul pentru o masă îmbelșugată în bojdeuca din mahalaua Ticăului, fie... Și, tocmai când eram în fața Teiului îndrăgostiților, cum i se mai zice copacului poetului, nepăsându-mi de trecători, mă retrăsei ca racul înspre marginea aleii, dintr-o dată. Surprinsă, ea mă urmă, iar eu mă lăsai fulgerător într-un
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
tot anul) și un an mănos adulților (când zice, doar privind slănina șoldanului, dacă va fi un an ploios sau secetos). La oraș, tăiatul porcului este o tradiție care-și are originile în demolarea satelor de către Ceaușescu și în înglobarea mahalalelor în cartierele rezidențiale, după Revoluție. Fotografia are duioșia ei: opt mitíci participă activ la o operație care altădată era făcută de un singur om. Care-i meseriașul dintre ei?
Ne pleacă meseriașii by https://republica.ro/ne-pleaca-meseriac-ii [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
are treabă, îi scoate ochii, îi rupe un braț, îi spage capul și o tăvălește prin noroi, precum „cochon”-ul, dovleacul. Într-un cuvânt, pe înțelesul „tutulor”, încearcă s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică. Noi știam, ca proștii, că menirea culturii este aceea de a îmblânzi agresivitatea, de a cultiva toleranța, de a ridica brazda materialității la holda spiritului, și câte altele de genul acesta. Dar vine Ifigenia
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Janet_nica_1406172986.html [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
rămas bun. Fie s-o ocrotească îngerii, pe drumul fără întoarcere pe care-l are de străbătut. Mă gândesc adeseori la familia aceasta cu 11 copii, care a fost reazemul copilăriei mele, căci nu am mai avut alți prieteni în mahala. Ei constituie amintirile mele și bune și rele, de pe vremea când „mă ridicam și eu, copăcel, la casa părinților mei”. În ei am deschis ochii, cu ei mi-am legănat zilele și serile. În poveștile lor adormeam, pe prispa moromețiană
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Chita_tableta_spirituala_cezarina_cezarina_adamescu_1357322895.html [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
are treabă, îi scoate ochii, îi rupe un braț, îi spage capul și o tăvălește prin noroi, precum „cochon”-ul, dovleacul. Într-un cuvânt, pe înțelesul „tutulor”, încearcă s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică. ... Citește mai mult Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă a „curenumitului” „Luceafăr de dimineață, de prânz și de miezul nopții”, și-a făcut o cutumă din obiceiul - pleonasmul este intenționat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
are treabă, îi scoate ochii, îi rupe un braț, îi spage capul și o tăvălește prin noroi, precum „cochon”-ul, dovleacul. Într-un cuvânt, pe înțelesul „tutulor”, încearcă s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică.... VI. UN IFI-GENIU TURBAT, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1268 din 21 iunie 2014. O anacronică Ifigenie, cu obârșia în Aulida sau în Taulida, de pe vremea lui Eschil, Sofocle și Euripide, dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Unul din ei se numea Polizache din Roșiori, cam la patruzeci de ani așa, urât, cu buza de jos tăiată. Toți însă dădeau din cap că n-au văzut și nici n-au auzit de ei. Spre dimineață ajunse în mahalaua Rușilor la târgul de vite de joia și se prezentă la jandarmerie. -Ce vrei dumneata, omule, de ne deranjezi cu noaptea-n cap?- îl luă la rost un soldat care picota pe bancă. -Domnule jandarm, să-ți spun pățania mea
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
general și este numit, pentru scurt timp, ministru de Război, apoi primește în subordine Comandamentul trupelor din garnizoana Capitalei și chiar conducerea Statului Major domnesc. Poetul Alexandru Macedonski, macedonean pe linie paterna, s-a născut la 14 martie 1854 în mahalaua Precupeții Noi din București și a murit la 24 noiembrie 1920. A fost un cunoscut poet, prozator, dramaturg, șef de cenaclu literar și publicist. Poezia lui Alexandru Macedonski se înscrie în mai multe curente literare, adeseori „mixate”: Parnasianism, Simbolism și
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_festivalul_concurs_mihai_marin_1389400219.html [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
în august 1932. Așadar, cu gândul la figura emblematică a omului de știință Constantin Kirițescu (3 septembrie 1876 - 12 august 1965), să ne apropiem de text, călătorind, imaginar, spre un timp de poveste: „Grădina copilăriei mele este un petic de mahala bucureșteană. Maidan cu bozii și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
suflet, de unde n-au putut-o izgoni nici imaginile mai proaspăt întipărite ale grădinilor cu caturi de pe malurile lacurilor italienești, albastre ca cerul de pe cărțile poștale ilustrate, nici idilele rurale cântate de poeți romantici. Mi-e dragă amintirea ulițelor de mahala pe unde-am hoinărit, cu Azorache după mine. Mi-e drag maidanul pe care am înălțat zmeul. Mi-e dragă aducerea-aminte a tovarășilor cu care laolaltă am crescut și cu care de atâtea ori m-am bătut. Mahala bucureșteană, urgisită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
ulițelor de mahala pe unde-am hoinărit, cu Azorache după mine. Mi-e drag maidanul pe care am înălțat zmeul. Mi-e dragă aducerea-aminte a tovarășilor cu care laolaltă am crescut și cu care de atâtea ori m-am bătut. Mahala bucureșteană, urgisită și defăimată, țintă a batjocurilor, nu te vor înțelege și nu-ți vor prețui farmecul cei ce n-au trăit înlăuntrul tău anii copilăriei, cei care n-au făcut acolo ucenicia vieții! Pentru mine, ești crâmpei din existența
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
presa de scandal! Am crescut și m-am format într-un mediu în care “nu era frumos” să te uiți în curtea vecinului, decât dacă erai de la ochi albaștri...și-asta-ți era profesia. Îmi repugnă verva de a savura știrile...de mahala. Dar Sărbătorile pot fi petrecute...și altfel! Eu am fost în vizită la niște năzdrăvani, preșcolari, a căror mamă, artist plastic, a fost elevă la noi, la liceu, iar bunica încă îmi este colegă de cancelarie. Cel mare, era în
PERLELE ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Perlele.html [Corola-blog/BlogPost/351438_a_352767]
-
aplecate spre înțelegere și cunoaștere. La începutul anilor’40, săracii Bucureștiului numărau zeci de mii de suflete, cea mai mare parte a lor dispărând noaptea în spații care nu au fost cartografiate niciodată. O parte dintre ei trăiau la periferiile mahalalelor din ce dădea Dumnezeu. Marginalizați de semenii lor și forțați să trăiască într-o lume pe care și-o doreau schimbată, majoritatea acestor suferinzi sociali vor căuta răzbunare în timpul regimului puterii populare. Această sărăcime socială mai înseamnă pe lângă puținătate culturală
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 by http://uzp.org.ro/apel-la-contributie-revista-de-antropologie-urbana-r-a-u-nr-42014/ [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
Gheorge-al meu, are bani să pomenească primarul!... care ne-a furat, tâlharul, iar din tot ce ne-a promis, a rămas precum a zis: lumină, străzi asfaltate, câinii să-i ducă departe, ca s-avem precum era, beznă neagră-n mahala. GHEORGHE: Să n-aibă norocul meu, Să cadă în gropi mereu, Să-l latre câinii întruna, Mândre să n-aibă nici-una. (O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444937.html [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
DECORAȚIUNI FLORALE Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului DECORAȚIUNI FLORALE lui Charles Baudelaire Flori de câmp și flori de rău Răsărite prin anale, Cu droguri și cu trăscău Corespund prin mahalale. Porți de paradis și iad Se-nchid, se deschid în cale, Dar un glas stins se aude: Toate-s artificiale... Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: DECORAȚIUNI FLORALE / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie
DECORAŢIUNI FLORALE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1443363816.html [Corola-blog/BlogPost/367955_a_369284]
-
priveau curioși și ziceau în felul lor: no, că mândru ți-i ficiorul, dragă domnule. Să ți-l trăiască dumnezeu și să ți-l tunie, că parca-ar fi o băiețică”. Ajunși la Brașov, și-au găsit o locuință în mahalaua Șcheilor și anton Pann s-a angajat la biserica Sf. Neculae, unde mai cântase și altădată, după „ zavera din 1821” Acum anton Pann era un om vesel, fericit: „Astăzi râd, vorbesc, glumesc, Cu ceea ce o iubesc”. Pe Anica n-o
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_amoroasa_a_lui_anton_pann_ion_ionescu_bucovu_1351873860.html [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
glas ales, punând-o să cânte în cor. Vocea, frumusețea și mișcările ei, au atras atenția credincioșilor care nu le-au iertat această idilă și l-au concediat pe preot. Nemaiavând nicio sursă de existență au venit la București în mahalaua Staicu-Bradu. Aici au fost cunoscuți ca soți adevărați, necunoscându-li-se trecutul. Din căsătoria lor au rezultat doi copii, Gheorghe, mort după trei ani, și Ecaterina (Tina). Pentru Gheorghe, Pann a compus versuri de jale, regretând moartea fiului: ”...Bucuria mea
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_amoroasa_a_lui_anton_pann_ion_ionescu_bucovu_1351873860.html [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
Să nu ridici piatra! a strigat Licurișca. Ia mai lăsați voi femeile în pace, curvarilor! Pe voi nu vă arată nimeni cu degetul?! Ba pe noi ne privesc oamenii cu simpatie, ba chiar ca pe un fel de eroi de mahala. Noi, bărbații, ne păstrăm identitatea, numai femeile se transformă în curve și sînt disprețuite de comunitate ... în timp ce poponarii își fac legi pentru a-și proteja curul ... Legi făcute de oameni, nu de Dumnezeu! a precizat Licurișca, apoi mi-a umplut
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]