3,302 matches
-
ochi vigilent de studios; demersul său captivează nu prin pitorescul stilului (ca la Dan C. Mihăilescu) ori prin ingeniozitatea punerii în ramă (ca la Ioana Pârvulescu), ci prin calitatea și cantitatea informației, chiar dacă aceasta este desfășurată, uneori, prea academic. Fiecare mahala bucureșteană este investigată nu doar geografic, fizic, social, ci și ca un fel de parohie, pentru a i se stabili caracteristicile psihice. Bucureștiul (poate de aceea i se spune, de fapt, Bucureștii, pentru că este un oraș "schizoid", cu mai multe
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
nu luasem în considerație nici refuzul meu încăpățânat de a pune piciorul într-un salon de furmusețe, nici obișnuința de a-mi tăia unghiile cu foarfecele de croitorie rămas de la maică-mea și nici mulțimea de proaste obiceiuri căpătate în mahalaua în care mă născusem și trăisem, dar - gândindu-mă bine - toate acestea ar fi putut să joace în favoarea lor. Instalați pe bancheta din spate a mașinii de serviciu a generalului Gabi, se felicitaseră reciproc pentru frumoasele lor unghii și pentru
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
dimineții spălăcite în detergenții sloganurilor drumurile noastre treceau prin laminoare și îngrășăminte funebre revolta se simțea în cearceafurile agățate în balcoane în borcanele cu greieri în bețiile odioase sau boeme faruri scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și al păsării împușcate salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de zahăr și ulei ca printr-un purgatoriu de carne și oase prin tomberoanele blocurilor crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
pune niciodată în discuție regimul comunist, nu va suspecta niciodată legitimitatea sa, cărțile sale nu vor fi niciodată "subversive", ci, dimpotrivă, angajate în problematica vremii. Încă din 1945, Geo Dumitrescu îl menționează pe Marin Preda printre membrii "primei generați de la mahala și de la țară care refuză să se absoarbă în burghezie, și care, devenită obiect de calificări «intelectuale», rămâne cu cinism la condiția clasei originare". La sfârșitul primului an de literatură "nouă", tot Geo Dumitrescu este acela care face bilanțul, în
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
cu naturalism care-și dă măsura talentului în realismul de o factură aparte din centenara nuvelă Hagi-Tudose ( 1903), ci și pe virtualul pictor încurajat de N. Grigorescu însuși, pe idolul din tinerețe al lui Iorga, pe fiul căruțașului "grînar" din mahalaua Delea Nouă care, ajuns primar al Bucureștilor, desființează tramcarul de mila cailor. Și last but not least pe toți "paradigmii săi imaginativi", atît de transparenți în Trubadurul, Bursierul, Liniște ori A doua conștiință.
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
ciocolată", precizarea numărului de cărămidării care funcționau în oraș, mutarea bolnavilor de nervi de la schitul Malamuc la mânăstirea Mărcuța, o procesiune religioasă pentru combaterea ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului Grigore, o paradă militară, vernisajul unei expoziții, vînzarea unor case din mahalaua Sf. Apostoli... Relatarea capătă adesea savoare și superbe nuanțe de comic involuntar: „1794 - La metohul Episcopiei de Rîmnic din București se creează o manufactură de lumînări de ceară albă, din seu de capră, Stefan-vodă Racoviță acordîndu-i acestei biserici privilegiul de
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
pare, au circulat și în spațiul Europei de Răsărit. Concluzia vine destul de ușor: „Or, analizînd fenomenul urban din acest punct de vedere, ideea unei dezvoltări haotice a Bucureștiului devine, dacă nu absurdă, în orice caz, de nesusținut." Să fie pitorescul mahalalei efectul unui plan bine elaborat? Radu Olteanu, Bucureștii în date și întîmplări, prefață de acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, cu un argument al autorului, Paideia, București, 2002, 510 pag. Silvia Kerim, Vedere din Parfumerie, ediția a III-a, revăzută și adăugită
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
deveneau ele însele un soi de "reportaje", înscenări sui generis cu alură de "fapt divers", orientate tematic mai ales spre viața marginalilor și a exclușilor societății, poetul însuși împrumutând masca vagabondului, cloșardului, hoțului și chiar a asasinului, în decoruri de mahala cu cârciumi sordide și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
deveneau ele însele un soi de "reportaje", înscenări sui generis cu alură de "fapt divers", orientate tematic mai ales spre viața marginalilor și a exclușilor societății, poetul însuși împrumutând masca vagabondului, cloșardului, hoțului și chiar a asasinului, în decoruri de mahala cu cârciumi sordide și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Partea centrală se întinde "din toate patru colțurile Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
se întinde "din toate patru colțurile Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
din toate patru colțurile Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă și minunată producțiune a
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
amănunțită (desenată, poate, de acesta.) Lecția de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie modestă de mahala... un salon de frizerie la mahala... o sală de o parte a unui bufet într-un bal mascat de mahala"... Dar nici restul prozei nu este lipsit de incursiuni în interioarele locuințelor vremii: "o entreé zugrăvită pompeian... salonaș și o
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie modestă de mahala... un salon de frizerie la mahala... o sală de o parte a unui bufet într-un bal mascat de mahala"... Dar nici restul prozei nu este lipsit de incursiuni în interioarele locuințelor vremii: "o entreé zugrăvită pompeian... salonaș și o cameră de culcare... salonașul intim în
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie modestă de mahala... un salon de frizerie la mahala... o sală de o parte a unui bufet într-un bal mascat de mahala"... Dar nici restul prozei nu este lipsit de incursiuni în interioarele locuințelor vremii: "o entreé zugrăvită pompeian... salonaș și o cameră de culcare... salonașul intim în cel mai pur stil Louis XV... în salon, odaie de dormit, în odaia de
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Național ("un salonaș și o cameră de culcare"), mătușa Anastasia stătea pe Strada Boteanu, celebra Momuloaie deținea cîteva perechi de case la intrarea în Strada Batiștei în timp ce pe Maria Constantinescu, mama lui Mateiu Caragiale, o vizita în Strada Frumoasă din mahalaua Sf. Vasile. Într-o perioadă a descoperirilor retrospective și a curiozității interdisciplinare, opera lui Caragiale conține informații inedite pentru o posibilă monografie a Bucureștilor. Chiar dacă preocuparea pentru topografie nu are legătură cu mulțimea de ghiduri și istorii publicate atunci (de la
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
era coafată, nu fusese la manchiură, nu avea poșetă asortată cu parada militară sau care-a fost problema? Se asortau militarii la poșeta ei, ce era atât de complicat? Ce țară penibilă, ce stil de a conduce, cu iz de mahala de scară de bloc din Ferentari! Hai, că mi-e și greață, zău, așa... P.S. Faza de și mai mare rahat e că, ieri, fusese anunțat oficial Geoană că va primi onorurile, lucrurile luând direcția Boc de-abia cu 10
Vrem ca Udrea să fie al doilea om în stat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21284_a_22609]
-
moduri, și doamna respectivă știe și nu e masochista, pentru că înțelege și fără să o înjuri birjărește că nu merită decît iubire. Eu cam atît am avut să-ți spun despre zen-ul absolut în care îmbraci tu o intimplare de mahala românească. Mi s-a părut un articol subtil și personal. Adică cu o notă de amprenta personală în ea, împodobita cu stilul retoric și elegant cu care ne obișnuiești. Cred că părerile sunt împărțite privind articolul, eu nu te cunosc
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
iubesc”. Îi ascult de mult cântecele și îi ador vocea, dar știam prea puține despre viața ei. “Coana Maria”, cum îi mai spune și azi Johnny Răducanu, a fost o femeie îndrăgostită foc de viață, o mare doamna născută în mahalaua cărămidarilor, o diva că puține altele, cu suflet de sfântă. M-a emoționat declarația Irinei Radu făcută după moartea “rivalei”: Am un regret: că s-a terminat războiul cu Maria Tănase. Pentru că eu am fost într-un război permanent cu
Diva by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82619_a_83944]
-
niciodată gratuită, capricioasă sau aleatorie. Altminteri, pentru ce să stăruie/apese asupra anodinului detaliu că, o dată, despărțindu-se de Pirgu, care o ia "spre Poștă", el și Pantazi au s-o ia "spre Sărindar", - un "sărindar", pe lângă că numește o "mahala" din centrul capitalei, fiind o rugăciune pentru morți, o "veșnică pomenire" (reluată preț de patruzeci de zile-n șir), ba chiar un soi de parastas "antum" al celor care, ca Pantazi și Mateiu, au să se-ngroape, într-un fel
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
mulți. Intră în casele țăranilor, care o numesc "Stăpâna }ării". Aceștia "sunt plini de demnitate, totuși te onorează ca și cum ai fi un fel de zeitate". Copiii lor, din păcate, sunt slabi și palizi. Odată, răspunde la rugămintea locuitorilor dintr-o mahala bucureșteană ca să participe la dezvelirea unei cruci în memoria celor căzuți în război. Gustă din pomană și bea chiar țuică fiartă, respectând obiceiurile țării. Organizează sărbătoarea pomului de Crăciun pentru săraci, împarte haine, jucării, dulciuri pentru orfani. Regina Maria se
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
și, desigur, întemeietorul la noi al portretului literar". Poeții Văcărești au fost ,inițiatorii și întemeietorii unei poezii române, care să nu fie nici viers de psaltire, nici cântec popular". Anton Pann îi apare ca ,un Rabelais autohton", un ,Villon al mahalalei bucureștene", opera sa O șezătoare la țară fiind rodul - deosebit de savuros - al unei arte de a povesti cu ,izuri și dichisuri răsăritene"; ,Sburătorul" lui Eliade e ,actul de naștere al liricii moderne române", iar Amintirile lui Creangă sunt ,primul nostru
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
tragicul destin. Unul venea dinspre Eminescu, celălalt dinspre Caragiale. Ploieșteanul s-ar fi jucat poate ingenios mai departe de-a "rîsu'plînsu'", ca în poemele sale "băcăonice" unde recicla în registru ironic sentimentalul kitsch al cîntecelor de lume și de mahala. Dar nu lumea acestora, derizorie și agramată, era ținta ironiei tînărului poet nonconformist și iconoclast, cu tot aerul său "îngeresc". Ceea ce viza el, deloc inocent, era prejudecata persistentă (în pofida gesticulației avangardei), a poeziei sublime, cu limbajul ei postromantic, "deliricizată" într-
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
impropriu oricum neîncăpător, de Argotice, arată o conștiință artistică mult deasupra timpului, căutînd dureros - dincolo de "imperativele" zilei - căi poetice noi, rămase necunoscute cititorilor primelor sale volume. Publicate postum, ca și versurile din "Manuscriptum", unele din Cîntecele acestea bizare, de ocnă, mahala și "băcănie" par acum evident compuse în gustul antiliric al sensibilității imediat postbelice. Sunt poeme polemice și demistificatoare față de fastidioasele excese retorice, psihologiste și metaforice ale poeziei interbelice. Dar românii anilor cincizeci nu trăiau "vremuri normale". în conjunctura ieșită din
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]