108 matches
-
Doamne și pentru că Tu ești cu mine”. În subsolul hotelului „President” se află rezervația arheologică cu același nume, amenajată în 1995, unică în România. Geamia Esmahan-Sultan, construită în stil maur, datează din jurul anului 1590, în jurul ei aflându-se un cimitir mahomedan. La 3 km nord de municipiul Mangalia se află „Herghelia Mangalia”, la numai 500 m de mare. Herghelia datează din „1928” și dispune de un hipodrom, constituind un centru de atracție turistică și agrement deosebit, permițând practicarea echitației. Complexul turistic
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
lumii: „Această carte definește cât se poate de exact credința religioasă a autorului. [Care] este o credință profundă într-o divinitat personală și intimă”. Pe parcursul lucrării el se îndreaptă către o „religie renăscută sau modernă ... nici atee, nici budistă, nici mahomedană, nici creștină ... [pe care] a descoperit-o crescând în el”. Despre creștinism avea de spus: „... nu reprezintă adevărul pentru mine ... Fiecare credincios creștin este, sunt sigur, fratele meu spiritual ... dar dacă m-aș numi sistematic creștin, am impresia că mulți
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
Tablou al Imperiului Otoman"" și a publicat două volume de Istoria Turcă.Thomas Thornton a scris "‘The Present State of Turkey’." În spațiul românesc, Dimitrie Cantemir a scris "Istoria Creșterii și Descreșterii Imperiului Otoman", "Istoria Imperiului Otoman", "Cartea sistemei religiei mahomedane". Joseph von Hammer-Purgstall, orientalist austriac, a scris "Constantinopolis und der Bosporos" (1822) și "Geschichte des osmanischen Reiches" (Istoria Imperiului Otoman) în zece volume. În secolul XX s-au remarcat Nicolae Iorga ("Geschichte des Osmanischen Reiches "-Istoria Imperiului Otoman), Ismail Hakki
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
în 2: „pace confesionala” ( adică toleranță religioasă, în contextul în care Islamul era definit că o „lume a păcii - dar el-salam) și „pace imperailă” ( adică starea structurală ideală, în contextul în care djihad-ul avea drept scop instaurarea unui Imperium mundi mahomedan, iar construirea pcii finale a fost cauza acțiunilor războinice ale musulmanilor). Referitor la dreptul musulmanilor de a încheia pace, existau două situații: daca necredincioșii acceptau condițiile stabilie în textele juridico-religioase, adică convertirea sau supunuea la Islam, aceasta era o pace
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
a fost adoptat diferit de fiecare oraș, unele l-au acceptat, altele au rămas păgâne o lungă perioadă de timp. Multe așezări au dispărut o dată cu cucerirea ținutului de către arabi în 641 d.Hr, dar puține (precum Damascul) au introdus cultul mahomedan existând mult după acest eveniment.
Decapolis () [Corola-website/Science/326912_a_328241]
-
din lume. Chinezii sunt persoane care fac parte din populația de bază a Chinei sau sunt originari din acele locuri. În cursul istoriei lor milenare, chinezii au dezvoltat o strălucită civilizație și cultură. Chinezii sunt de religie confucianistă, budistă, taoistă, mahomedană și creștină (catolici). Chinezii mai trăiesc în Thailanda, Malaysia, Indonezia, Singapore, Vietnam, Uniunea Myanmar, Filipine, Cambodgia, S.U.A., Canada, etc. La baza limbii comune standard, națională și oficială stă varietatea din capitala Beijing, a dialectului pei de nord. Scrierea cuvintelor folosește
Chinezi Han () [Corola-website/Science/326335_a_327664]
-
existența mai multor lăcașuri, în diferite cartiere sau mahalale. Clădirea uneia singure s-a păstrat până astăzi, dar transformată în biserica ortodoxă: este biserica Sf. Arhangheli, din centrul orașului (în piața V. I. Lenin). De formă pătrată reproducând tipul mecetului mahomedan, ea a fost ridicată, probabil, în primii ani ai stăpânirii turcești și reparatș, restaurată ulterior. Prefacerea ei în biserică ortodoxa a avut loc îndată după reintrarea orașului sub stăpânirea românească 1829. Un mecet a existat și în cuprinsul cetății propriu-zise
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
publicat note de călătorie sub titlul „Momentaufnahmen in Orient” (Instantanee orientale) Kastriener a publicat în anul 1915 un volum de însemnări de călătorie „Asien im Krieg” (Asia în război) cu subtitlul „Drei Monate im mohammedanischen Osten” (Trei luni în estul mahomedan) homedan). În 1932 a publicat la Editura „Moravetz” din Timișoara volumul „Weitere Verlustlisten” ( Noi liste de pierderi), scurte povestiri despre destine tragice în timpul războiului. În limba maghiară Kastriener a publicat pe paginile ziarului „Temesvári Hírlap” însemnări despre istoria ținuturilor natale
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]