KorAP: Find »[drukola/base=majă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...16 >

393 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668

sună, dar, În timp ce toți ceilalți copii se grăbeau să intre În săli, cei doi din fața lor tăceau, nemișcați, În curtea școlii - amândoi dezamăgiți și jigniți. Trecură alte mame și alți tați. O salutară pe Maja cu zâmbete de complezență, iar Maja le răspundea tuturor cu un surâs artificial de supremă amabilitate. Le spunea tuturor: — Sper să ne revedem după-amiază, vă aștept. Recita. Emma și-ar fi dorit să fie ca ea - să răspundă indiferenței cu indiferență și disprețului cu detașare, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
ca ea - să răspundă indiferenței cu indiferență și disprețului cu detașare, dar nu era În stare. Totul o rănea. Orice aluzie la nepotrivirea ei și orice tăcere. — Bineînțeles că-l aștept și pe Kevin, se milostivi În cele din urmă Maja, cu același surâs convențional. Nu putea să facă altfel. Emma Încercă să-și regăsească stăpânirea de sine, aranjându-și părul - zburlit și dezordonat din pricina curentului din metrou și din cauza lipsei unei coafeze: nu mai pusese piciorul la coafor de mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
să refuze invitația - pomană, făcută de soția onorabilului. — Mulțumim, dar sora lui vine să-l ia pe Kevin pe la unu, și nu mai are cine-l aduce În centru după-amiază. Locuim prea departe. — Nu mai locuiți În Carlo Alberto? Întrebă Maja. — Nu, ne-am mutat la blocurile-turn din Torrevecchia, tăie scurt Emma. Aproape de Primavalle, adăugă, căci sigur doamna Fioravanti nu auzise vreodată de acel cartier. — O, ce păcat, răsuflă Maja ușurată. Era atât de abilă, Încât dezamăgirea ei părea autentică. Emma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
după-amiază. Locuim prea departe. — Nu mai locuiți În Carlo Alberto? Întrebă Maja. — Nu, ne-am mutat la blocurile-turn din Torrevecchia, tăie scurt Emma. Aproape de Primavalle, adăugă, căci sigur doamna Fioravanti nu auzise vreodată de acel cartier. — O, ce păcat, răsuflă Maja ușurată. Era atât de abilă, Încât dezamăgirea ei părea autentică. Emma nu se lăsă Însă Înșelată. — E mai bine așa. Prefer să nu se atașeze prea mult de colegii lui. Anul viitor Îi schimb școala, aici e prea incomod pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
incomod pentru noi. Iar eu nu sunt de acord cu școlile particulare, nu a fost ideea mea - eu n-aș fi vrut să-l trimit aici, soțul meu a insistat, și al dumneavoastră. Oricum, copiii Își fac repede noi prieteni. Maja percepu dureros dezamăgirea Camillei. Camilla Încă făcea parte din ea - din ființa ei. Din fiecare fibră, venă, mușchi. De când aflase de existența ei, trăiau parcă la unison. Îi păru rău că aruncase la coș invitația lui Kevin Buonocore. Îi păru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
chiar o durere, ca un pumn În stomac. Ne vedem diseară, puișor. Dacă pentru cină Îți fac cotlet și cartofei, de la unu la zece, cât...? — Ze-zece cu fe-felicitări, bâigui Kevin. Emma se aplecă, Îl Îmbrățișă și Îl sărută pe guriță. Maja consideră sărutul prea lung, cu siguranță erotic. Dar blonda Încă nu sfârșise, Îi Îndreptă ochelarii și Îi dădu un pupic și pe frunte, și altul peste plasturele murdar. Kevin se agăță de blana ei, cu toată puterea. Încerca să o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-l aducă el acasă, e de-a dreptul imposibil. Deci, e nu. Camilla, cu buzele tremurânde, aproape să plângă - privirea Îi este fixată pe bandajul care desfigurează chipul rotofei al lui Kevin și-l face să pară dezorientat și orb. Maja Își dădu seama, În clipa aceea, că tocmai acel bandaj reprezenta motivul interesului arzător și secret pe care Îl simțea Camilla față de acel copil nefericit și ridicol și lipsit de relații sociale. Camilla, dezamăgită. Dezamăgirea ei, prima din viață, o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-i va strica petrecerea de aniversare. E important ca petrecerea să reușească. E important ca fiul lui Buonocore să vină la nenorocita asta de petrecere. — Lăsați-l să vină, nu vă preocupați, Îl va aduce acasă bona noastră, Îi spuse Maja Emmei, cu o familiaritate cam excesivă. De fapt, ar fi vrut să o țină cât mai la distanță. Căci era lipsită de relații sociale. Pentru că nu mai trăia cu soțul (cum de nu-i spusese Elio?), arătând astfel că se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
fapt nu voia să-l lipsească pe Kevin de o petrecere pe care și-o dorise atât de mult. Îl lipsise deja de atât de multe lucruri. — Nu-i nici o problemă. Ai văzut, dovlecel, că totul se rezolvă? Îi spuse Maja blând fiicei. Acum grăbiți-vă, că au intrat toți În clasă. Îi Întinse Camillei ghiozdănelul, o Împinse ușor spre intrare, unde paznicul se pregătea să Închidă ușile cele mari, și privi În urma ei până când paltonașul ei azuriu și codițele castanii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
unde paznicul se pregătea să Închidă ușile cele mari, și privi În urma ei până când paltonașul ei azuriu și codițele castanii dispărură dincolo de geamuri. Cele două femei rămaseră una lângă cealaltă, nehotărâte, În curtea goală și tăcută, și se priviră, iar Maja ar fi vrut să o Întrebe cum se Întâmplase și când anume Îl părăsise pe Buonocore și cum poate o femeie cu copii mici să o ia de la capăt singură. Dar cum nu-și găsi curajul de-a o Întreba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-i trecuse vreodată prin minte să-i mulțumească acestuia pentru ceea ce făcea. Îi părea că aceasta este o consecință naturală a rolurilor lor În societate. De altfel, Buonocore acceptase de bună voie și Îndatoriri mai umile - s-o ducă pe Maja la psihanalist, pe Camilla la hipodromul de pe Flaminia, unde Își ținea poneiul, Xanadu -, și nu se lamentase niciodată. Elio deschise exemplarul, Încă neatins, din Corriere ca să vadă dacă se vorbea despre el În vreunul din articole. Dar numele lui nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
gând, o mai rugă o dată să-l apere, să-l ajute să câștige alegerile, să nu-l scoată de la inima președintelui - nu pentru că ar fi avut vreo importanță pentru mersul uman al lucrurilor, ci tocmai pentru că avea importanță doar pentru Maja și pentru Camilla, și pentru că femeile din viața lui nu știau răul pe care-l făcuse și nu meritau să plătească În locul lui. — E vorba de familia mea, spuse Antonio. E foarte important. Elio Încercă să-și aducă aminte ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
pe când lumina albă a zilei Îl Învăluia, continuă să repete, serios și fără a-l privi, că era Într-adevăr ultima. a zecea oră Băiatul de serviciu o anunță că telefonul Îi sună În geantă. Doamna Fioravanti dorea să răspundă? Maja Întoarse capul, resemnată să nu aibă liniște nici măcar la coafor, În unul dintre momentele cele mai plăcute din viața unei femei - când tânărul frizer, grațios și delicat ca un balerin, Îi masa tâmplele și-i pieptăna părul ud cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
asupra unei miniaturi, aplica vopseaua În ovalul unghiei - o umbră de sidef foarte șic, transparentă, aproape invizibilă. — Agenția imobiliară Gabetti, spuse o voce necunoscută. Ne-ați sunat cu puțin timp În urmă În legătură cu apartamentul de la Aventino. Vă stau la dispoziție. Maja ridică brusc capul. Manichiurista căzu de pe scăunel și Îi pictă fără să vrea o dâră de ojă pe dosul mâinii. Părul, Încă Îmbibat cu apă, Îi umezi tunica de atlas. — Nu era nici o urgență, spuse repede, ridicându-se. Voiam doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
douăzeci de metri pătrați, superfinisat, cu deschidere spre grădină - În grădină sunt diferiți arbori de talie Înaltă, un vis, recita secretara agenției imobiliare. Dacă vreți să-l vedeți, vă pot fixa o oră, În programul de astăzi. — O, nu, protestă Maja coborând vocea. Voiam doar niște informații, o prietenă trebuie să se mute la Roma și m-a rugat să o ajut să-și caute ceva la Aventino. Împleticindu-se spre ușă, cu părul ud, trecu de damele cățărate pe scaune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
Îmbălsămau sau Îl Încrețeau, În timp ce alta le pilea unghiile de la picioare. Deschise ușa reflectorizantă cu umărul și se refugie În stradă. — Vă rog să mă ascultați, apartamentul e un vis, Într-adevăr, iar prețul este negociabil. — Astăzi nu pot, spuse Maja. Nu pot să ajung la timp și nu pot să o anunț pe prietena mea, Îmi este imposibil. Avem deja doi clienți care vor să facă o ofertă pentru acest apartament, continuă necunoscuta, neluând În seamă aparenta ei nepăsare. La

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
deja doi clienți care vor să facă o ofertă pentru acest apartament, continuă necunoscuta, neluând În seamă aparenta ei nepăsare. La Aventino nu este nimic de vânzare, dacă prietena dumneavoastră Își caută casă acolo, v-aș sfătui să mergeți astăzi. Maja se Întrebă ce imbold necunoscut o Împinsese să ceară informații despre casa aceea. N-o mai făcuse niciodată. De obicei se mulțumea să răsfoiască nenorocitul acela de ziar cu anunțuri, doar În joacă. Poate faptul că nu avea nimic de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
atât de frumoasă. Dar și eu cu Elio părem atât de Îndrăgostiți... O familie atât de frumoasă. E suficient să te gândești un pic mai mult la prostiile astea. Însă nu era plăcut ca un agent imobiliar să știe că Maja Fioravanti Își căuta casă. — Mulțumesc, oricum, Închise ea conversația pe neașteptate - Înfrântă, fără puteri, pierdută pe trotuarul din strada Mercalli, zdrobită de un sentiment de vinovăție. În spatele ușilor reflectorizante, salonul lui Michael era aproape invizibil. Oglinda o reflecta doar pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
Își căuta casă. — Mulțumesc, oricum, Închise ea conversația pe neașteptate - Înfrântă, fără puteri, pierdută pe trotuarul din strada Mercalli, zdrobită de un sentiment de vinovăție. În spatele ușilor reflectorizante, salonul lui Michael era aproape invizibil. Oglinda o reflecta doar pe ea. Maja știa Însă că femeile care așteptau În salon puteau să o vadă. — Ascultați-mă atunci, să facem așa, insistă secretara insinuantă. Eu pun pe listă numele prietenei dumneavoastră. Pe la ora două. Dacă nu vine, nu-i nici o problemă. Agentul nostru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
puteau să o vadă. — Ascultați-mă atunci, să facem așa, insistă secretara insinuantă. Eu pun pe listă numele prietenei dumneavoastră. Pe la ora două. Dacă nu vine, nu-i nici o problemă. Agentul nostru va fi acolo, oricum. Pe la două - se gândi Maja. Cât avea să dureze? Pe la patru, copiii vor Începe să sosească la Palazzo Lancillotti, iar ea va trebui să fie prezentă. Ei bine, la urma urmelor, de ce nu? Așa, ca să se mai relaxeze. Altfel creierul său ar continua să rumege

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
creierul său ar continua să rumege acele idei - iar gândurile, astăzi, păreau să aibă o consistență solidă, tinzând să devină aproape contondente. Dacă va putea, prietena mea va veni pe la două, consimți. — Pe ce nume să o Înscriu? — Riva, spuse Maja. Acesta fusese timp de mai bine de un sfert de secol numele ei de domnișoară, Înainte să devină doamna Fioravanti. Traversă salonul ca o somnambulă și se Întoarse la locul ei, pe scaunul din fața chiuvetei. Își rezemă ceafa deasupra vasului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
dădea o senzație de frig. Atât de Îndrăgostiți, atât de Îndrăgostiți - continua să-și repete. Angelicul frizer o conduse spre un alt fotoliu, iar magul Michael Îi scoase turbanul. Șuvițele negre, fine-fine, Îi căzură din nou peste urechi. În oglindă, Maja Își privi cu mirare și cu neliniște imaginea reflectată. Nimeni nu putea să-și Închipuie că această tânără doamnă, grațioasă, mignonă și fragilă ca o vrăbiuță era În realitate o plăsmuire insensibilă cu două fețe. Maja privi neliniștită foarfecele argintii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
peste urechi. În oglindă, Maja Își privi cu mirare și cu neliniște imaginea reflectată. Nimeni nu putea să-și Închipuie că această tânără doamnă, grațioasă, mignonă și fragilă ca o vrăbiuță era În realitate o plăsmuire insensibilă cu două fețe. Maja privi neliniștită foarfecele argintii ce sclipeau În mâinile lui Michael. Deci fără șuvițe, spunea cu vocea lui controlată. Sunteți o adevărată conservatoare, doamnă Fioravanti, vă este teamă de lucrurile noi. V-ar sta foarte bine cu niște șuvițe vineții, v-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
linie mai trendy, cu șuvițe de lungimi diferite, ați văzut ultimul film al Juliettei Binoche? Dacă vreți, putem rămâne și la linia clasică, dar nu mai este fashion - și, ca să fiu sincer, vă Îmbătrânește mult. Faceți cum știți dumneavoastră, murmură Maja. Magul surâse, căci În sfârșit, clienta era În puterile sale, și făcu să clănțănească foarfecele. Maja adăugă cu un surâs visător: — Michael, faceți-mă să arăt mai tânără. Profesorul Ferrante Își Începu examenele pe la ora zece și jumătate, cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
vreți, putem rămâne și la linia clasică, dar nu mai este fashion - și, ca să fiu sincer, vă Îmbătrânește mult. Faceți cum știți dumneavoastră, murmură Maja. Magul surâse, căci În sfârșit, clienta era În puterile sale, și făcu să clănțănească foarfecele. Maja adăugă cu un surâs visător: — Michael, faceți-mă să arăt mai tânără. Profesorul Ferrante Își Începu examenele pe la ora zece și jumătate, cu o oră mai târziu decât anunțase. Studenții Înscriși pe listă - mai bine de două sute - zăceau În atitudini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]