167 matches
-
flexie plantară - flexie dorsală; articulația talotarsiană de mișcarea de pronație- supinație a piciorului. 1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă astfel încât aceasta nu este prinsă între oase în timpul mișcărilor. Ligamentele colaterale ale articulației sunt reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius), - liaamentul calcaneo-fibular (lia. calcaneofibulare), - liaamentul talo-fibular posterior (lia. talofibular posterius), fiecare dintre aceste se direcționează spre oasele respective; - medial (lia. mediale)este și cel mai puternic fiind
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de bazin, - flexor al articulației genunchiului, - adductor și slab rotator intern al gambei. Musculatura gambei este grupată asimetric în jurul celor două oase ale gambei astfel încât fața medială și marginea anterioară a tibiei precum și cele două maleole, internă a tibiei și externă a peroneului să nu fie acoperite de musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de pacienți (cu neuropatie diabetică sau ischemică etc.) care pot să nu prezinte durere în ciuda ischemiei severe prezente. Foarte rar bolnavii se prezintă la medic pentru apariția de ulcere cutanate. Ulcerele venoase se diferențiază de cele arteriale datorită localizării (lângă maleola medială), margine neregulată și bază de aspect roz cu țesut de granulație. Ulcerele venoase produc o durere mai moderată comparativ cu cea arterială. Ulcerele de natură neurotropică apar în condițiile existenței unui traumatism sau presiune constantă pe fața plantară a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
gamba iar policele stâng explorează fosa poplitee stângă. Absența sau diminuarea pulsațiilor arterei poplitee denotă ocluzie sau respectiv stenoze ale arterei femurale superficiale, comune, arterelor micului bazin sau aortei abdominale. 3. Artera tibială posterioară se palpează distal și posterior față de maleola internă. Pentru artera tibială posterioară dreaptă, medicul ține în mâna sa dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
prin anamneză care vizează claudicația intermitentă bazat pe distanța de mers, viteza de mers și natura simptomelor [1]. Foarte rar bolnavii se prezintă la medic pentru apariția de ulcere cutanate. Ulcerele venoase se diferențiază de cele arteriale datorită localizări (lângă maleola medială), margine neregulată și bază de aspect roz cu țesut de granulație. Ulcerele venoase produc o durere mai moderată comparat cu cea arterială. Ulcerele de natură neurotropică apar în condițiile existenței unui traumatism sau presiune constantă pe fața plantară a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică"): med. ro. mamar, adj. (cf. fr. mammaire, adj; en. mammary); man(i)-/manu- "mână" (cf. lat. manus,-us s.f.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin numeroase ramuri perforante cu venele digitale și venele dorsale ale degetelor. Vena safenă internă (fig. 1) sau safena mare, principalul colector al sângelui venos al membrului inferior, se formează din aceste rețele având originea la un centimetru anterior de maleola internă, urcă pe fața internă a gambei și coapsei, ajunge în trigonul femural Scarpa, unde se incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cea mai constantă și mai importantă fiind valva crosei safene (Goren, Yellin, 1990, Chanvallon et al., 2001). Vena safenă externă sau safena mică (fig. 6) (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) se formează posterior de maleola externă de unde apoi urcă oblic pe partea posterioară a gambei spre linia mediană, apoi la fel ca și vena safenă internă la nivelul regiunii poplitee se încurbează spre interior formând o crosă prin care se varsă în vena poplitee. Înainte de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care interesează trunchiul celor două safene și principalii lor afluenți, la care poate să apară o rețea varicoasă difuză mai mult sau mai puțin întinsă. Varicele sistemului safenei interne (safenei mari) se dezvoltă pe partea internă a membrului inferior, de la maleola internă până la regiunea inghinală. În regiunea inghinală, la locul de vărsare al venei safene în sistemul venos profund (vena femurală) se află dispusă o valvulă ostială care permite trecerea sângelui din superficial spre profunzime și apoi spre inimă împiedicând refluxul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
total refluxul, care se produce la mai multe niveluri. Această procedură chirurgicală se efectueză ca singură metodă de tratament în cazuri bine selecționate, frecvent ducând la apariția recurențelor (Metcalfe, Baker, 2007, Defty et al., 2008). Stripping-ul safenei de la crosă la maleolă a fost considerată multă vreme tehnica standard de tratament chirurgical aplicată tuturor pacienților cu boală varicoasă. După dezvoltarea metodelor moderne de investigație imagistică, care permit identificarea mai precisă a refluxului venos și o mai bună cunoaștere a anatomiei venoase individuale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Venele perforante ale gambei au traiect prin fascia profundă, evidențiată ca o bandă distinctă la imaginea B mode. Identificarea venelor perforante a fost realizată pe toată circumferința gambei, măsurându-se diametrul lor la marginea fasciei profunde și localizarea lor față de maleola medială sau laterală. Deoarece diametrul măsurat nu permite diferențierea venelor perforante competente de cele incompetente, am examinat fluxul prin Doppler color și spectral, în timpul compresiunii musculaturii gambei. Existența unui flux bidirecțional prin venele perforante a constituit un indicator al statusului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
incizia longitudinală a pielii la nivelul liniei mijlocii a regiunii poplitee și în cele 2/3 superioare ale regiunii tibiale posterioare; c. incizia oblică a pielii de la capătul de jos al primei incizii până la 2 cm sub limita posterioară a maleolei mediale; d. cu un bisturiu sau cuțit se secționează pe întreaga linie de incizie țesutul subcutanat și fascia superficială; e. în regiunile femurală posterioară și poplitee, separat, se face o disecție fină și atentă a mușchilor: semitendinos, semimembranos și a
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
2. Extirparea mănunchiului vasculo - nervos tibial anterior: a. se așează extremitatea cu suprafața ei anterioară în sus; b. incizia longitudinală a pielii de la nivelul unui punct localizat între capul peroneului și tuberozitatea tibiei la o distanță egală între cele două maleole; c. cu un bisturiu sau cuțit, pe întrega linie de incizie, se secționează țesutul subcutanat și fascia superficială; d. în porțiunea de mijloc a inciziei se secționeaza cu o foarfeca sau cu un cuțit, fibrele mușchiului tibial anterior până la membrana
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
se află în profunzimea acestei regiuni; 4. Extirparea blocului tisular ce conține vasele plantare mediale și laterale: a. se așează extremitatea cu fața posterioară în sus; b. se trasează pe plantă un dreptunghi folosind următoarele repere anatomice: linia posterioară a maleolei mediale, partea medială a piciorului, baza oaselor metatarsiene și partea laterală a piciorului. Limita transversală poate fi determinată aproximativ, împărțind planta în cinci; c. la nivelul dreptunghiului se secționează pielea, țesutul subcutanat, aponevroza plantară și fascia, mușchii regionali și tendoanele
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
în decubit dorsal pe masa radiologică, cu genunchiul ușor flectat și susținut de un rulou. Piciorul stă pe caseta radiologică, cu glezna în poziție neutră. Membrul inferior și piciorul sunt rotate intern cu 45 de grade. Raza cade direct pe maleola laterală. Pentru evaluarea întregii fațete articulare posterioare sunt necesare 4 expuneri, cu tubul Rx înclinat cefalic 40, 30, 20 și 10 grade. Prima expunere evaluează partea anterioară a fațetei articulare posterioare, iar ultima - cea la 10 grade înclinare cefalică - evaluează
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
artrodeză subtalară sau triplă artrodeză. Tripla artrodeză este indicată atunci cînd simptomele sunt severe și sunt prezente modificări degenerative și pe articulațiile vecine. Tehnica operatorie: incizia începe medial de articulația talo-naviculară și se întinde pînă la 1 cm distal de maleola tibială. Abordul chirurgical pentru rezecția coaliției talo-calcaneene se face imediat anterior de tendonul flexorului lung al halucelui. Tendonul trece imediat plantar față de sustentaculum tali. Este incizată teaca tendonului flexorului lung al halucelui și tendonul este retractat distal. Sunt identificate sustentaculum
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
gleznă - mobilitatea gleznei și a articulației subtalare este limitată și dureroasă. - flexia activă a halucelui poate fi dureroasă (tendonul flexorului lung al halucelui trece printre cei 2 tuberculi, mișcând deci focarul de fractură). - sensibilitate la palparea zonei situate imediat posterior maleolei fibulare. - posibilă tumefacție retromaleolară laterală. Tuberculul lateral are fațetă articulara și fractură acestui tubercul este asociată frecvent cu artroza. - durere postero-medială de gleznă, accentuată în timpul flexiei halucelui (vecinătatea cu flexorul lung al halucelui). - sensibilitate la palparea zonei imediat posterioare maleolei
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
maleolei fibulare. - posibilă tumefacție retromaleolară laterală. Tuberculul lateral are fațetă articulara și fractură acestui tubercul este asociată frecvent cu artroza. - durere postero-medială de gleznă, accentuată în timpul flexiei halucelui (vecinătatea cu flexorul lung al halucelui). - sensibilitate la palparea zonei imediat posterioare maleolei tibiale. - posibilă tumefacție retromaleolară mediala. Sunt folosite următoarele incidente: 1) radiografia de profil: permite observarea tubercului postero-lateral. Osul trigonum poate fi văzut și el imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. 2) radiografia Broden: ajuta la evaluarea afectării
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
În timpul inversiunii, când se produce frecvent și flexia gleznei, primul ligament traumatizat este ligamentul talo-fibular anterior, urmat de ligamentul calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular anterior leagă partea anterioară a fibulei de colul talusului. Distanța dintre centrul inserției fibulare a ligamentului și vârful maleolei fibulare este de 10 mm. Ligamentul talo-fibular anterior apare ca o îngroșare a capsulei articulare a gleznei. Ligamentul are o lungime de 20 mm, o lățime de 10 mm și o grosime de 2 mm. Fibrele sale sunt orientate 75
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
laterală a piciorului ajunge pe sol, însoțită de un trosnet auzibil sau palpabil, indică ruperea atât a ligamentului talo-fibular anterior, cât și ruperea ligamentului calcaneo-fibular. Ligamentul talo-fibular posterior este rareori afectat (cu excepția luxației complete a gleznei). Ligamentul calcaneo-fibular conectează vârful maleolei fibulare cu un tubercul mic de pe partea postero-laterală a calcaneului. El trece peste 2 articulații: fibulo-talară și talo-calcaneană. Inserția calcaneană a ligamentului calcaneo-fibular se face la 13 mm sub articulația subtalară. Ligamenul este în contact strâns cu teaca mușchilor peronieri
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
de diagnostic a unei entorse, criterii care permit evitarea indicării examenului radiologic: 1) palparea să nu găsească durere pe traiectele și inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. 2) palparea să nu găsească durere la nivelul următoarelor repere osoase: maleola fibulară și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a fibulei, baza celui de-al 5-lea metatarsian, navicularul, talusul, maleola tibială și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a tibiei. 3) pacientul să fie capabil să meargă cu
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. 2) palparea să nu găsească durere la nivelul următoarelor repere osoase: maleola fibulară și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a fibulei, baza celui de-al 5-lea metatarsian, navicularul, talusul, maleola tibială și cei 6 cm distali ai marginii posterioare a tibiei. 3) pacientul să fie capabil să meargă cu încărcare mai mult de 4 pași. Când diagnosticul unei entorse se limitează la criteriile clinice OTTAWA, trebuie reexaminat pacientul după câteva
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
bine leziunile osteocondrale ale talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1) fractura procesului lateral al talusului 2) fractura maleolei peroniere 3) fractura fibulei proximale (fractura Maisoneuve) 4) fractura bazei metatarsianului 5 ( sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt. Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]