177 matches
-
Aveam impresia că se gândește cum să-și continue povestea. — Oricum, mi-a făcut plăcere să o am elevă timp de șase luni. E adevărat că uneori mi se păreau cam ciudate sau surprinzătoare poveștile ei, sau chiar mă înspăimântau malițiozitățile ei, nemotivate și complet absurde, sau mi se părea prea deșteaptă și mă întrebam ce-o fi în capul ei. Dar, la urma urmei, îmi ziceam, fiecare are cusururile lui și nu era treaba mea să o judec. Eu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
delincvenți. Analizând aceste subculturi, Cohen trasează profiluri specifice ale membrilor grupurilor, descifrând următoarele trăsături: * non utilitarismul cu o frecvență destul de crescută, membri acestei subculturi acced la activități delictogene, nu în rațiuni utilitare, ci ca un mod de exprimare a solidarității; * malițiozitatea actul delincvențial este cauzat nu numai de satisfacerea unei necesități materiale, ci mai ales ca o formă de "răutate", o "sfidare" a celorlalți; * negativismul este reflectat atât de setul de reguli specifice grupului de aparteneță, acestea au un conținut contradictoriu
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și tentația extrem novatoare a cosmopolitismului avangardist (la ale cărui manifestări „superficiale” nu poate adera). În paginile despre Ion Vinea din capitolul „Lirica avangardistă“ (în vol. I din Literatura română între cele două războaie mondiale), Ov.S. Crohmălniceanu observa, nu fără malițiozitate, că „În sinea lui, alter-ego-ul scriitorului din romanul Venin de mai (neterminat, publicat postum, în 1971, n.n.), pictorul «constructivist» Andrei Mile, își spune că literatura prietenilor săi plecați peste hotare e «ilizibilă» și că succesul ei îl uimește”. Criticul Constantin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ajungă din urmă -, dar ea, chiar dacă era trează, nu-l urmă și nici nu se ondulă pentru a-l primi mai bine, ci se mulțumi să-și deschidă ochii, Întrebându-l surprinsă, fără să-i scape Însă o notă de malițiozitate: — Da’ ce te-a apucat, Elio? Cât e ceasul? Vocea ei afonă și convențională avu un efect devastator asupra bunelor sale intenții și, pentru a-și regăsi o umbră măcar din dorința evaporată, Îndrugă ceva referitor la faptul că Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lăsăm aici monstrul, i-l plasăm mamei, În seara asta și mâine și duminică, ce ne pasă? Plecăm doar noi doi. Antonio Îi mângâie părul. Avu ciudata impresie că Valentina, fără a-și da seama, cocheta cu el. Cu o malițiozitate și o inocență ce-i aduceau aminte de Emma - acea Emma pierdută și Îndepărtată ca luna - și-l Întristă. Nu voia s-o dezamăgească pe Valentina. Dar de-acum nu mai putea să-i facă pe plac. Răzbunarea lui nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Violet. E clar că lui Philip Cantley îi plăcea un tip anume de femei. — Și se îmbrăca destul de elegant, comentă Hazel. Deși nu ca Vi. Vi arată întotdeauna ca o vedetă de cinema. Spusese toate astea cu o urmă de malițiozitate sau invidie. Abia aștept să lucrez cu ea în Casa păpușilor, adăugă ea. Cred că o să fie foarte bună în rolul Norei. Ți-ar fi plăcut să-l joci tu? întrebai eu. A, da, spuse cu o licărire în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și câteva episoade dintr-un serial dramatic, proiectul anterior la care lucrase Janey, și mormăi tot felul de lucruri în legătură cu ambele. Totul mergea de minune. — Nu știam că tu și cu Hugo vă cunoașteți atât de bine, observă Helen, cu malițiozitate. — Ei, ai cam rămas în urmă, am vrut să spun eu. În schimb, Hugo remarcă: — Nu ne cunoaștem, Helen. Tocmai ăsta-i șpilul. — Cum ți s-a părut că a mers repetiția azi? îi zise Janey. — A, destul de bine. Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe foc. Cearta voastră din seara asta a ieșit foarte bine. —O, Doamne! Ai auzit că aproape că i-am scos ochiul lui Hazel? exclamă Violet. Da, sunt sigură că ți-a spus Helen, adăugă ea, cu o urmă de malițiozitate. Hazel nu mi-a purtat deloc pică, din fericire, deși, serios, era cât pe-aici să se întâmple nenorocirea. Mă bucur tare mult că ți s-a părut că a mers, pentru că am fost îngrozitor de atentă în seara asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
salva pe cineva ? În plus, din cauza noii cotituri spre business pe care a apucat-o totul, un nou concept, profesionalismul În artă, a Înlocuit orice urmă de entuziasm, de sinceritate și, prin urmare, orice candoare sau stângăcie sunt taxate cu malițiozitate. Dacă stau și mă gândesc, mai rea decât profesionalismul, care e totuși o formă benignă de lipsă de talent, e virtuozitatea. Virtuozitatea e beția de talent, fărĂ fond. Cineva care Își risipește talentul În proiecte lipsite de importanță, ca ale
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
salva pe cineva ? în plus, din cauza noii cotituri spre business pe care a apucat-o totul, un nou concept, profesionalismul în artă, a înlocuit orice urmă de entuziasm, de sinceritate și, prin urmare, orice candoare sau stângăcie sunt taxate cu malițiozitate. Dacă stau și mă gândesc, mai rea decât profesionalismul, care e totuși o formă benignă de lipsă de talent, e virtuozitatea. Virtuozitatea e beția de talent, fără fond. Cineva care își risipește talentul în proiecte lipsite de importanță, ca ale
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera pe noi absolut corecți, iar cealaltă persoană absolut incorectă; c. incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt; d. plănuirea răzbunării. În plan comportamental, cele mai importante
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite modalități productive de gândire: a. estimarea concretă a gradului de intenționalitate și malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării benefice; b. a nu ne considera pe noi absolut corecți, iar pe celălalt absolut incorect; c. capacitatea de a sesiza (și) punctul de vedere al celuilalt; d. a nu plănui răzbunarea. În plan
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
filozoful englez, ca și la filozoful francez, aceeași soliditate a judecății și aceeași rectitudine a spiritului, ce contrast între forma greoaie și rigidă a primului și alurile vii și spontane ale celuilalt! Cu ce vervă plină de îndrăzneală și de malițiozitate declara economistul nostru război dușmanilor săi naturali, protecționiștii! Ce feste bune juca sofiștilor emeriți ai protecției, domnilor Ferrier și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ignobile provine din arsenalul propagandiștilor PCR. Ca și protocroniștii, realizatorii Noii reviste române practică, apoi, sustragerea de la asumarea răspunderii pentru infestarea climatului literar cu ideologia lor național-comunistă și antieuropeană.” (vezi România literară nr.23, 12-18 iunie, 1996). Îi sugerez, fără malițiozitate, lui Samson Noah și Mesagerului să-și revizuiască abonamentele la publicațiile din Țară. În România au avut loc niște schimbări importante (între altele și o revoluție) și cei cu care au flirtat și pe care i-au citat cu devotament
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ale sale, precum Poetica postmodernismului. În privința definirii fenomenului de care ne ocupăm, Lindei Hutcheon i se datorează limpezirea confuziilor etimologice, de unde va rezulta și extinderea semnificației parodiei, transformată dintr-un gen parazitar și pe nedrept acuzat de a fi rezultatul malițiozității cu care un autor tinde să ia în derâdere un text precedent, într-unul major, o strategie practică de impunere a noii orientări postmoderne. Deși mulți cercetători cad pradă erorii de a se opri doar la sensul de bază conservat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Bahtin pe urmele cvasitratatului în discuție, "un vast univers de forme parodice dintre cele mai diverse", incluzând "enigme parodice burlești" ori "jocuri"128. Efectul ludic pe care îl presupune parodia nu ar fi tributar nici anumitor manifestări ale comicului, nici malițiozității cu care unii autorii țineau să le arunce înțepături literare altora, ci reprezintă un semn al inteligenței creatorului operei respective. Astăzi putem cel puțin specula că parodia a fost, la origini, esențialmente literară. În nici unul dintre tratatele de teorie literară
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și în Tristram Shandy) și cel spaniol, consideră că Don Quijote se transformă într-o autentică graniță a romanului modern tocmai prin delimitarea parodică de romanele precedente ce abordau aventurosul lumii cavalerești. Delimitarea, deși pe alocuri ironică, nu se face cu malițiozitate, căci Cervantes "nu a urmărit atât să nimicească acest gen de roman, cât să-l reformeze"242, însă rezultatul e surprinzător: deși recunoaște ca punct de pornire, ca inspirație romanele cavalerești, opera cervantescă se transformă într-o creație de prim
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care îi livrează motive, citate, anecdote, exemple și comparații, în atitudinea sa față de problemele politice, filozofice", însă el nu se încadrează în totalitate în rândul "corului de admiratori" ai perioadei, căreia i se opune uneori, parodiind-o lipsit de orice malițiozitate, din simpla plăcere a jocului livresc. "El nu cunoaște nici o normă estetică; orice se potrivește cu orice. Realitatea cotidiană este împletită cu fantasticul cel mai neverosimil, cea mai grosolană snoavă este înțesată cu erudiție și ideile filozofico-morale izvorăsc din cuvinte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o folosise, cu mult timp în urmă, predecesorul său François Rabelais: reluarea unor subiecte dintr-o literatură de largă circulație, îndeajuns de cunoscute și apreciate de marele public încât să atragă atenția asupra romancierului care le va prelua, niciodată vădind malițiozitate, ci o înclinație organică pentru joc și pentru a aduce un tribut sincer modelelor. Apariția sa într-un secol care începe sub semnul romanului realist de tip tradițional cu reprezentanți de talia lui Anatole France, Romain Rolland sau Roger Martin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
despre drepturile omului în general. Acestea ne preocupă"2476. Deși nu făcea parte din comisie, Frank Wolf a profitat de prietenia lui cu Tom Lantos, pentru a lua parte la examinare. El nu a atacat-o pe Ridgway cu aceeași malițiozitate ca în cazul interogării lui Schifter. Wolf a profitat de această situație pentru a continua să critice Administrația. El a întrebat-o pe Ridgway cum de nu vrea Casa Albă să discute cu susținătorii amendamentelor, dacă tot se opune cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un concept plastic precis al vorbei „nisip”. Durerea s-a insinuat iar, croindu-și drum din adâncuri. Pictorul de război a stat nemișcat două secunde, pândind-o, și când a avut confirmarea, abia a zâmbit În sinea lui, cu perversa malițiozitate de a ști ceea de durerea ignora. În orice caz, În noaptea aceea Faulques nu era dispus să-i ofere vreo șansă; n-avea vreme de așa ceva. Așa că i-a tăiat calea pe loc, aproape grăbit: două pastile, o gură
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de temperament, care se reflectă în atitudine, este evidentă. Pallady își ține pensula ca pe o floretă, gata de atac pictorul era pasionat de scrimă și mânuia cu dexteritate atât floreta, cât și sabia. Aerul pictorului este seniorial, însă fără malițiozitatea care reiese din portretele unui Alexandru Bogdan-Pitești. Poartă papion și un fel de cravată-lavalieră, iar definiția chipului precizată numai în angulații are un aer contondent, marțial, decisiv, autentic, fără morga mateină contrafăcută. Din compoziția acestui chip răzbate și o notă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o oarecare măsură de Rops fără a avea întreg arsenalul de sarcasm și burlesc terifiant al operei ropsiene. Carnavalescul se îmbină cu o specularitate subversiv-erotică, ceea ce transformă adesea picturile sale într-o serie de minuțioase puneri în scenă cu malițiozitatea spirituală a unor comedii erotice. În pictura intitulată În buduar (semnat dreapta jos cu negru, pastel, 50 x 35 cm, pe verso schița în creion), Mișu Teișanu realizează un nud care are ceva în plus, menit să bulverseze spectatorul. Femeia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evantai negru, nu doar obiect de întrebuințare mondenă, ci și un derivat al măștii. Ca și la țigăncile lui Nicolae Vermont, la mondenele lui Teișanu devine sesizabilă poza. Pictorul chiar pune accent pe ea, introducând o anumită licențiozitate, o subtilă malițiozitate. Spre deosebire de Rops, desenul nu devine niciodată sarcastic, pictorul practică aluzia ca specie de eufemism grațios, fără mușcătura vitriolantă a acvaforte-urilor eroticii ropsiene. El nu depășește niciodată o anumită frontieră, cea care desparte mondenitatea frivolităților ușoare de creaturile damnate ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este să realizeze o misiune de propagare a gustului pentru opera de artă, pentru literatură, să creeze emulație. Mihai Eminescu făcea elogiul pionierilor literaturii române, Paris Mumuleanu, Scavinschi etc., pe care George Călinescu îi reconsideră, nu fără o doză de malițiozitate, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde sunt plasați sub semnul atât al anecdoticului care suplinește absența unei opere, cât și al caracterului fondator de climat cultural, în ciuda șovăielilor începuturilor. Există însă și o fascinație în ceea ce-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]