154 matches
-
a pacienților cu adenocarcinom ductal fiind de 60%-70%, respectiv 50%-60% [24]. CHISTADENOAMELE SEROASE Aceste tumori reprezintă 1% din tumorile pancreatice având un potențial de malignizare redus. Până în 2012 erau descrise doar 27 de cazuri cu malignizare [25]. Prevalența malignizării chist adenoamelor este apreciată la 1-3%. Prognosticul acestor tumori este în general favorabil. TUMORILE PANCREASULUI ENDOCRIN Aceste tumori sunt relativ rar întâlnite și sunt prezentate în acest capitol pentru a realiza o comparație cu tumorile pancreasului exocrin [26]. Supraviețuirea pacienților
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
buzei inferioare cu evoluție progresivă și tendință la infiltrarea părților moi vecine, fără tendință la remisiune; 2) existența adenopatiei (probabil metastatice) submandibulare de însoțire a tumorii primare; 3) existența unei leziuni premergătoare pe roșul buzei inferioare (diskeratoză), cu potențial de malignizare; 4) factori etiologici (sau de risc) recunoscuți în antecedente (igienă orală deficitară, tartru, traumatisme locale, tabagism cronic, intoxicație etanolică cronică); 5) statistica formelor histologice ale tumorilor maligne ale buzei inferioare situează carcinoamele scuamocelulare pe primul loc (75-85%), celelalte tipuri fiind
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
prin defectul de tehnică la CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 105 croirea lambourilor geniene, cicatrici cutanate geniene și în etajul inferior al feței. Particularitatea cazului. Concluzii. Cazul examinat reprezintă evoluția unei leziuni cu potențial de malignizare (diskeratoză) situată pe roșul buzei inferioare, care s-a transformat malign prin existența factorilor de risc. Lipsa de educație sanitară a întârziat consultul medical inițial la medicul de familie, astfel încât pacientul prezintă la internarea în Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială un
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și o trecere în revistă a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Alte adenoame parotidiene (adenolimfomul - tumora Warthin, adenomul oxifil; vor fi excluse doar histopatologic); 2. Tumora mucoepidermoidă (va fi exclusă histopatologic; are evoluție mai rapidă și potențial crescut de malignizare); 3. Parotidita cronică, sialoze, parotidomegalii diverse (adesea bilaterale, aspecte sialografice sugestive); 4. Adenopatia cronică intraglandulară (exclusă imagistic); 5. Tumora malignă parotidiană (semne clinice sugestive: creștere rapidă, paralizie de facial de însoțire, tendință de ulcerare la tegument, adenopatie locoregională de însoțire
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și depresie psihică. Evoluția devine destul de periculoasă Întrucât există o Înaintare lentă, inperceptibilă, În aprox. 15-20 de ani, spre un sindrom dispeptic, enterocolită cronică, anemie feriprivă sau anemie pernicioasă-Biermer, atrofia sistemului glandular, ulcer gastric și duodenal și, mai grav, prin malignizare, cu trecere În cancer gastric, proces În care ar interveni și bacteria Helicobacter pylori. Dacă leziunile mucoasei gastrice au o vechime de 10-15 ani, apare un risc considerabil pentru cancerul gastric. Tratamentele naturiste Depind de tipul gastritelor și de cauzele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
a organismului și provoacă unele modificări la nivelul celulelor și al țesuturilor, mai adesea cu formarea unor tumori de mărimi diferite, de la noduli abia perceptibili până la dimensiuni care alarmează. În urma acționării acestui complex de factori, este posibil ca procesele de malignizare să aibă loc la aproape toate nivelurile tubului digestiv și a organelor anexe: ficat, esofag, stomac, pancreas, intestinul subțire, colon și rect. La nivelul aparatului digestiv, frecvența cancerelor atinge 28% (cel mai frecvent) și 20% la femei (locul II după
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și a ochilor, astenie, mâncărimi la nivelul pielii și slăbire rapidă a organismului. În stadiile mai avansate apar dureri violente În hipocondrul drept, febră și icter mecanic, când tumora canceroasă comprimă căile biliare extrahepatice. La diagnosticarea bolii, confirmarea stadiului de malignizare a ficatului se realizează prin ecografie, tomografie computerizată și rezonanță magnetică, fără a fi absolut necesară biopsia hepatică. Trebuie subliniat că diagnosticarea precoce a bolii mărește, În mod substanțial, speranța de vindecare. Frecvent, diagnosticarea se face mult prea tardiv, uneori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pancreas sunt adenocarcinoame care se dezvoltă din stratul intern al canalului pancreatic și pot crește ani de zile fără a fi detectate. O cauză principală a cancerului de pancreas este pancreatita, acută sau cronică, ce poate evolua foarte ușor spre malignizare, Într-o strânsă corelație cu nivelul de glucide și colesterol din sânge. Printre alți factori de risc sunt menționați: antecedentele familiare, grupul etnic (mai frecvent la negri), vârsta (mai ales Între 50-70 de ani), sexul (frecvența mai mare cu 30
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
În 10 % din cazurile de cancer de colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți factori declanșatori: - vârsta Înaintată (90% din pacienții bolnavi ar avea peste 50
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți factori declanșatori: - vârsta Înaintată (90% din pacienții bolnavi ar avea peste 50 de ani); -grupul etnic (bărbații din rasa neagră au un risc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
este mai mare în Asia decât în țările occidentale și Statele Unite [90, 91, 93]. Și incidența CC este mai mare la asiaticii cu chiste ale căilor biliare decât la pacienții din Statele Unite (18% față de 6%) [90, 93, 94]. Riscul de malignizare scade după excizia completă a chistelor coledociene, dar totuși acești pacienți rămân cu un risc crescut de a dezvolta CC comparativ cu populația generală [90, 91, 93, 94]. Pacienții cu chiste ale ductelor biliare au un risc de a dezvolta
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
L. Gillison și colab., 2000; A. Muțiu, Irina Alexiu și colab. (J.Cell Mol. Med., 2001, 5 (1), pp. 49-59). Autorii au studiat rolul Papillomavirusurilor umane (HPV) în carcinoamele laringiene. Pentru a evalua relațiile etiopatogenice între infecția cu HPV și malignizările epiteliale ale laringelui au fost cercetate linii celulare de carcinoame laringiene obținute prin prelevare biopsică. Probele biopsice de la tumora originală incluzionate în parafină, precum și celulele din diferite pasaje ale nou-stabilitelor linii celulare au fost investigate prin PCR cu ajutorul unor primeri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pacienții transplantați. (J.F. Buell și colab., 1988). Cele mai comune forme de cancer la pacienții transplantați sunt cele cunoscute ca fiind cauzate de infecții virale, incluzând o creștere de 400 la 500 de ori a riscului de sarcom Kaposi, o malignizare a precursorilor hemangioblastelor, ale celulelor endoteliale (cauzate de herpesvirusul uman 8); o creștere de la 28 la 49 de ori a riscului de boli limfoproliferative incluzând boala Hodgkin (multe dintre acestea par a fi asociate cu virusul Epstein-Barr sau infecția cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de ori a riscului de carcinoame hepatocelulare (de obicei cauzate de virusurile hepatitei B și C); și o creștere de 14 la 16 ori a riscului de carcinoame in situ (de asemenea asociate cu infecțiile cu HPV). Rate crescute de malignizări induse viral sunt observate la pacienții care sunt congenital imunodeficienți ori au dobândit o imunodepresie datorită infecției HIV, și au AIDS subsecvent. Aceste observații arată în mod clar că sistemul imunitar reprezintă un bastion defensiv contra 20 % și chiar mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Papilomul invertit este un neoplasm epitelial benign rar, care ridică o serie de probleme terapeutice semnificative, din cauza unei rate ridicate de recidivă postoperatorie și a unui procent semnificativ de malignizare. Articolul reprezintă o trecere în revistă (a literaturii de specialitate cu privire la acest subiect și o prezentare a experienței Clinicii ORL Colțea referitor la papiloamele inversate asociate cu carcinomul scuamos. Din 36 de pacienți cu papilom schneiderian tratați în clinică, 8
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
cu celelalte două categorii și se poate dezvolta atât pe septul nazal, cât și pe peretele lateral nazal. Recidivele locale sunt foarte frecvente (în medie 40% - între 33%-74%) și depind în mare măsură de abordul chirurgical ales, iar riscul malignizării este de 10-15% (10). Având în vedere caracterul invaziv la nivel osos, CT-ul este de mare utilitate, evidențiind extinderea tumorală și permițând un plan terapeutic chirurgical. În schimb, certitudinea diagnosticului este dată doar de biopsia tumorală și examenul histopatologic
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
rinoree și epistaxisuri repetate și obiectivat prin examene endoscopice rinosinusale și radiologice reprezentate de radiografi a standard, CT-ul rinosinusal și/sau RMN-ul care are o sensibilitate crescută la analiza țesuturilor moi, în scopul diferențierii tumorii de leziunile postobstructive. Malignizarea papilomului se asociază cel mai frecvent cu carcinomul scuamos spinocelular, dar există și cazuri de transformare în adenocarcinom sau carcinom cu celule mici. Leziunea malignă se poate dezvolta din papilom sau poate coexista cu papilomul. S-a observat că pacienții
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
carcinom cu celule mici. Leziunea malignă se poate dezvolta din papilom sau poate coexista cu papilomul. S-a observat că pacienții care prezintă papiloame malignizate se caracterizează prin vârsta mai înaintată și sunt preponderent de sex masculin, în comparație cu cei fără malignizarea leziunii. Dintre pacienții cu papilom rinosinusal care dezvoltă cancer, mai frecvent afectați sunt fumătorii. În ceea ce privește momentul apariției leziunilor canceroase la nivelul papilomului, acestea se pot dezvolta sincron sau metacron. Transformarea malignă este cel mai des întâlnită la papiloamele cilindrice (14-19
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
raport nucleo-citoplasmatic crescut, nucleoli bine individualizați și numeroase mitoze atipice în straturile de suprafață și mijlocii, absența polarității și celule discheratozice. Nu s-au descoperit parametrii cerți care să permită o identificare a pacienților cu risc crescut de recidivă sau malignizare, dar numeroasele studii au încercat să descopere dacă există o serie de parametri predictivi ce pot fi identificați în histologia tumorală a pacienților care au prezentat recidive și transformări maligne. În acest sens, un colectiv de cercetători din Japonia (Katori
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
se practică o chirurgie rezecțională radicală nu garantează lipsa dezvoltării unei recidive ulterioare. De aceea, pacienții cunoscuți cu papilom inversat vor beneficia de o urmărire postoperatorie îndelungată și atentă, menită să monitorizeze evoluția locală și să descopere eventualele viraje spre malignizare tumorală. În cazul dezvoltării unui carcinom pe un papilom inversat sau dacă acestea sunt descoperite simultan, tratamentul chirurgical rezecțional va fi completat cu radioterapie. Concluzionând, studiile de specialitate din literatură cu privire la papilomul rinosinusal malignizat nu sunt suficient de mari, descriind
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
în perioada 2007-2010). Criterii de excludere: nu s-au luat în studiu pacienții cu neoplazii maligne rinosinusale de altă natură histopatologică și care nu au beneficiat de urmărirea postoperatorie mai sus menționată. Având în vedere caracterul recidivant și posibilitatea de malignizare a acestuia, cei 36 de pacienți cu papilom inversat tratați au fost urmăriți prin controale repetate pe perioade îndelungate și s-au depistat malignizări la 6 dintre ei, iar doi pacienți au fost diagnosticați histopatologic cu carcinom spinocelular primar dezvoltat
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
au beneficiat de urmărirea postoperatorie mai sus menționată. Având în vedere caracterul recidivant și posibilitatea de malignizare a acestuia, cei 36 de pacienți cu papilom inversat tratați au fost urmăriți prin controale repetate pe perioade îndelungate și s-au depistat malignizări la 6 dintre ei, iar doi pacienți au fost diagnosticați histopatologic cu carcinom spinocelular primar dezvoltat pe un papilom invertit. În concluzie, lotul pacienților cu papilom rinosinusal malignizat diagnosticat și tratat în clinica noastră și care au îndeplinit criteriile de
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
8 (22,2%) dintre aceștia au prezentat caractere maligneale leziunii, toți asociind carcinom scuamos spinocelular. Șase (75%) din cei 8 au avut primul diagnostic de papilom inversat fără carcinom și au dezvoltat ulterior, la o medie de 4,5 ani, malignizarea leziunii papilomatoase, iar la 2 pacienți (25%) s-a pus diagnosticul de neoplazie malignă primară asociată unui papilom inversat. Din totalul de 36 de pacienți aflați în studiu, 15 (41%) au prezentat între una și trei recidive locale postoperatorii, iar
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
osoase, tendința marcată la recidivă și posibilitatea transformării maligne a leziunii. Este o provocare permanentă pentru specialiștii în chirurgia capului și gâtului, care trebuie să aleagă abordul chirurgical optim astfel încât să reducă cât mai mult ratele de recidivă și de malignizare, dar să asigure și rezultate bune în ceea ce privește aspectul morfofuncțional și estetic, având în vedere că totuși este o tumoră benignă. Este mai des întâlnit la vârste adulte, în decadele 5-7 de viață, cu un maxim în decada 6 și o
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
predominență masculină de 3:1. Din etiopatogenia sa reținem legătura între apariția acestei neoplazii și prezența unei infecții HPV pozitive, cu tulpinile 6 și 11 în leziunile benigne și tulpinile 16,18 prezente în leziunile maligne. Alți factori incriminați în malignizarea leziunilor sunt prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Prezența recidivei papilomului inversat într-un procent semnificativ (15-70%) are legătură cu
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]