179 matches
-
XII-lea au fost puse bazele dinastiei Jin. În anul 1583, Nurhaci a unificat toate triburile nüzhen, a întemeiat sistemul Baqi (un sistem de organizare a armatei și de înregistrare a stării civile pentru populația manciuriană) și a creat limba manciuriană. În anul 1636 a urcat pe tron Huang Taiji, care a schimbat denumirea clasei dominante în dinastia Qing. În anul 1644, armata acestei dinastii a pătruns în centrul Chinei, devenind ultima dinastie feudală unită din istoria țării. După Revoluția din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Taiji, care a schimbat denumirea clasei dominante în dinastia Qing. În anul 1644, armata acestei dinastii a pătruns în centrul Chinei, devenind ultima dinastie feudală unită din istoria țării. După Revoluția din 1911, această etnie a căpătat denumirea de naționalitatea manciuriană. Populația manciuriană a adus mari contribuții la unificarea Chinei, la administrarea zonelor de frontieră și la dezvoltarea economică și culturală din aceste regiuni. Naționalitatea uigură Naționalitatea uigură are acum o populație de 10.060.000 de suflete. "Uigur", înseamnă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a schimbat denumirea clasei dominante în dinastia Qing. În anul 1644, armata acestei dinastii a pătruns în centrul Chinei, devenind ultima dinastie feudală unită din istoria țării. După Revoluția din 1911, această etnie a căpătat denumirea de naționalitatea manciuriană. Populația manciuriană a adus mari contribuții la unificarea Chinei, la administrarea zonelor de frontieră și la dezvoltarea economică și culturală din aceste regiuni. Naționalitatea uigură Naționalitatea uigură are acum o populație de 10.060.000 de suflete. "Uigur", înseamnă în traducere "unitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și Xinjiang funcționează acum facultăți de medicină tibetană, mongolă și uigură și alte școli de specialitate medicală. De asemenea, există la nivel național un număr important de scriitori și artiști din rândul minorităților. Îi menționăm aici pe scriitorul de naționalitate manciuriană Lao She, poetul de naționalitate dai, Kang Langying și scriitorul hezhe, Wu Baixin. Au fost înființate o sumedenie de formații artistice ale grupurilor minoritare care performează în comunitățile locuite de aceste populații. Și publicațiile literare și artistice ale minorităților au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de atunci a fost reședința celor mai multe domnii. În secolul al XV-lea a fost construit un imens palat imperial, numit de populație, care nu avea acces aici, ,,Orașul Interzis''. În zorii secolului al XVII-lea, au ajuns la putere împărații manciurieni, care, după ce au răsturnat dinastia Ming, au adoptat modul de viață și tradițiile chinezești și au fondat dinastia Qing. La fel de buni soldați ca și mongolii, manciurienii au extins dominația imperiului Qing. Timp de mai bine de 200 de ani, dinastia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
literat clasic Li Yu s-a născut în 1610 și a trecut în nemurire în 1680. El a trăit într-o perioadă în care dinastia Ming (1368-1644) se afla într-un proces accelerat de declin, fiind înlocuită ulterior de dinastia manciuriană, ultima dinastie feudală din istoria Chinei. Societatea era chinuită de câteva decenii de serioase tulburări. Li Yu a primit de mic copil o educație tradiționalistă, confucianistă, de aceea, în tinerețe, la fel ca toți cărturarii vremii, a nutrit dorința de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Corneliu Rudescu și Fănică N. Gheorghe, a apărut încă în 1971, în ciclul Biblioteca pentru toți, publicat de Editura Minerva, București. Visul din pavilionul roșu Spre mijlocul secolului al XVIII-lea, când ultima dinastie feudală din istoria Chinei, dinastia Qing (manciuriană) se afla într-o etapă prosperă, a apărut un roman celebru care, asemenea unei elegii, prevestea inevitabilul declin al societății feudale. Acesta se intitulează Visul din pavilionul roșu, considerat de posteritate "un pisc al romanului clasic chinez". Cao Xueqin, autorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
la trei kilometri de lac se află fluviul Qiantang. Lacul de Vest (Foto: Wu Xiyun) Templul lamaist Yonghe Din mulțimea de clădiri vechi în stil arhitectural tradițional, conservate în Beijing, una singură întruchipează toate trăsăturile specifice arhitecturii naționalităților han (chineză), manciuriană, mongolă și tibetană. Acesta este templul lamaist Yonghe. Lăcașul budist de cult este de rit tibetan și este cunoscut atât în țară, cât și peste hotare. Are o suprafață de 60.000 m2 și peste o mie de încăperi. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
templului sunt aparte. De exemplu, sala Falun este o construcție în formă de cruce. Pe acoperișul acesteia se văd cinci pagode aurite în stil tibetan, o combinație a artei chineze cu cea tibetană. Iar inscripția lamaistă în patru limbi chineză, manciuriană, mongolă și tibetană, scrisă de un împărat al dinastiei Qing, consemnează istoria religiei lamaiste, ce întruchipează unitatea națională a Chinei. An de an, aici vin să se roage milioane de credincioși, chinezi și străini. Deschis publicului în 1981, templul Yonghe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
națională a Chinei. An de an, aici vin să se roage milioane de credincioși, chinezi și străini. Deschis publicului în 1981, templul Yonghe a devenit nu doar un loc sfânt al budismului, ci și un tezaur al artei naționalităților chineză, manciuriană, mongolă și tibetană. Pagoda de lemn din ținutul Ying În China există zeci de mii de pagode budiste. Acestea au apărut pentru prima oară în timpul dinastiei Han (206 î.e.n.-220 e.n.), odată cu pătrunderea budismului în China, din India. Arhitectura pagodei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
reședinței provinciei Liaoning din nord-estul Chinei. Este al doilea mare palat imperial după cel din Beijing, atât din punctul de vedere al amplorii acestuia, cât și din cel al stadiului de conservare. Acesta a fost construit de împărați din dinastia manciuriană, în primii ani ai dinastiei Qing (1616-1911). Caracterul istoric specific și farmecul național pronunțat fac acest complex și mai atractiv. La începutul secolului al XVII-lea, minoritatea manciuriană din nord-estul țării a înființat un stat numit "Jin Târzie". Împăratul Nurhachi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
al stadiului de conservare. Acesta a fost construit de împărați din dinastia manciuriană, în primii ani ai dinastiei Qing (1616-1911). Caracterul istoric specific și farmecul național pronunțat fac acest complex și mai atractiv. La începutul secolului al XVII-lea, minoritatea manciuriană din nord-estul țării a înființat un stat numit "Jin Târzie". Împăratul Nurhachi a stabilit capitala la Shenyang și a ordonat construirea unui palat imperial. După ce a urcat pe tron, fiul său, Huangtaiji, a schimbat denumirea statului din "Jin Târzie" în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fost numit palatul din capitala auxiliară. Palatul din Shenyang ocupă o suprafață de 60.000 m2, are mai mult de 70 de clădiri cu peste 300 de încăperi. Diferit de alte palate imperiale din China, acesta are un pronunțat caracter manciurian. Complexul este divizat în trei părți: estică, vestică și centrală. Construcțiile din partea estică sunt cele mai reprezentative. Sala Politică cea mai importantă construcție din această parte era locul unde împărații rezolvau treburile statului și locul unde se țineau ceremoniile importante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pavilioane sunt, de fapt, construite sub forma a zece corturi, iar trecerea de la corturile mobile la pavilioanele stabile semnifică drumul parcurs de o etnie nomadă în dezvoltarea proprie. În Palatul Imperial din Shenyang pot fi văzute peste tot urmele culturii manciuriene. De exemplu, prăjina de lemn așezată în curtea din fața Sălii Qingning, partea centrală a palatului. Aceasta are o înălțime de șapte metri și este așezată pe un postament de marmură albă. În vârf se află o baniță (unitate de măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
anul 1625, după zece ani de lucrări de construcție. În următorii 150 de ani, construcția a fost reînnoită și lărgită de alți trei împărați: Kangxi, Yongzheng și Qianlong. În final, palatul a ajuns să combine stilurile arhitecturale ale naționalităților han, manciuriană, mongolă, hui și tibetană. De aceea, se poate spune că Palatul Imperial din Shenyang este o cristalizare a culturii națiunii chineze, fiind un important simbol al statului nostru multinațional și unitar. Palatul Imperial din Shenyang (Foto: Yang Ying) Cele Trei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
e ușoară, în levitație, desfoliată. Un om cu cinci capete, nu unul sigur precum poetul Pessoa în heteronime. Împăratul Chien Lung în cele patru tezaure din care a ars arborele său genealogic în trei mii de manuscrise despre seminția lui manciuriană și Sfîntul Anton de Padova inspirînd pruncul de cinci luni să vorbească dintr-odată, forțînd cu o clipă mai repede ziua de sîmbătă căci azi este luni. Dumnezeu întoarce roata la punctul zero care e cel de start. Înainte de a
Săptămîna de lucru by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/4201_a_5526]
-
Insulele Ryukyu", scriu Zhang Haipeng și Li Guoqiang, cercetători la Academia chineză pentru Științe Sociale. Cei doi universitari revin în special asupra Tratatului de la Shimonoseki (17 aprilie 1895), care încheia un scurt razboi chinezo-japonez, în perioada 1894-1895, pierdut de dinastia manciuriană Qing, slăbită la acea vreme. China a trăit ca pe o umilire puternică semnarea acestui tratat "inegal" ce o obliga să cedeze Japoniei, consacrată drept putere imperialistă, teritorii ca Insula Formosa (Taiwan), după aproximativ 15 ani de la înglobarea Insulelor Ryukyu
Presa chineză: O parte din teritoriul insulei Okinawa trebuie reconsiderat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56256_a_57581]
-
sănătatea sa. El nu face nici-un comentariu și intră în pagodă. Nu se oprește când trece pe lângă o tăbliță din piatră în care este cioplit ODĂ PAGODEI CLĂDITE IMPERIAL A COMORILOR NUMEROASE DE PE DEALUL LONGEVITĂȚII. E scrisă cu caractere chinezești, manciuriene, mongole și tibetane. Se oprește în fața statuilor lui Buddha. Am fost aici de două ori deja luna asta, zice el pe neașteptate. Am venit să văd dacă pot să creez o legătură de înțelegere între făuritorul acestei pagode și mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cea mai longevivă formă comercială din toate timpurile. Totuși, descriind această perioadă, cărțile de istorie vorbesc mai mult despre soarta monarhilor decât despre cea a bogățiilor. în 1644, Imperiul de Mijloc continuă să fie prima putere economică mondială, când nomazii manciurieni răstoarnă dinastia Ming și întemeiază dinastia Qing, mutând de astă dată capitala la Beijing. împărații Qing vor rămâne la putere timp de două secole și jumătate. în același an, în Franța, regele Ludovic al XIV-lea urcă pe tron și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ambiții ilimitate. Invențiile sunt mobilizate în acest joc de șah malefic. La marque jaune este o variațiune remarcabilă în mar ginea uneia dintre temele care domină imaginarul răz boiului rece. În centrul benzii desenate se află silueta amenințătoare a „candidatului manciurian”, individul al cărui liber arbitru este anihilat și înlocuit cu voința celui care îl controlează. Textele lui Jacobs comunică cu un spațiu al interogațiilor contemporane. Experimentele din Coreea și aparentul progres în direcția domesticirii comportamentului uman sunt detaliile istorice de la
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și Asia sub semnul viselor fără de trup pe care le țese. Siberia lui Corto înseamnă și China pe care și-o dispută, ca într-un film hollywoodian, facțiunile ieșite din prăbușirea imperiului celest. Dormind sub torpoarea opiului, orașele chineze și manciuriene adăpostesc energia mesianică pe care se va clădi statul comunist. Alianța dintre Kuomintang și Comuniști este încă o realitate, iar episoadele revoltei de la Shanghai sunt încă departe. Asemenea tânărului Malraux, Corto este europeanul atras irepresibil de profunzimea catifelată și carnivoră
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
parfum dulce. Pe tata îl chema Hui Cheng Yehonala. Când închid ochii, îl văd stând în halatul gri din bumbac. Era zvelt, cu trăsături de confucianist. Din înfățișarea sa delicată e greu de imaginat că strămoșii săi Yehonala erau stegari manciurieni care trăiau în șaua cailor. Tata mi-a povestit că se trăgeau din poporul Nu Cheng din statul Manciuria, din nordul Chinei, între Mongolia și Coreea. Numele Yehonala însemna că rădăcinile noastre puteau fi identificate în tribul Yeho din clanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
au luptat umăr la umăr cu Nurhachi, conducătorul stegar care a cucerit China în 1644 și a devenit primul împărat din dinastia Ch’ing, care a ajuns acum la cea de-a șaptea generație. Tata a moștenit titlul de stegar manciurian de rang albastru, deși titlul îi oferea puțin în afară de onoare. Când aveam zece ani, tata a devenit taotai - sau guvernator - al unui orășel numit Wuhu, din provincia Anhwei. Am amintiri plăcute din acea vreme, deși mulți consideră Wuhu un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
plutașilor. Melodia mea preferată era Wuhu e un loc minunat. La asfințit, mama ne chema acasă. Cina era servită la masa din grădină, sub un spalier acoperit cu glicine purpurii. Mama a fost crescută în tradiția chineză, deși avea sânge manciurian. Potrivit mamei, după ce manciurienii au cucerit China, au descoperit că sistemul chinez de conducere era mai bun și mai eficient, așa că l-au adoptat complet. Împărații manciurieni au învățat să vorbească mandarina. Împăratul Tao Kuang mânca folosind bețișoare. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu glicine purpurii. Mama a fost crescută în tradiția chineză, deși avea sânge manciurian. Potrivit mamei, după ce manciurienii au cucerit China, au descoperit că sistemul chinez de conducere era mai bun și mai eficient, așa că l-au adoptat complet. Împărații manciurieni au învățat să vorbească mandarina. Împăratul Tao Kuang mânca folosind bețișoare. Era un admirator al operei din Peking și a angajat meditatori chinezi care să-i educe copiii. Manciurienii au adoptat, de asemenea, portul chinezesc. Singurul lucru care a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]