3,802 matches
-
iar nopțile la Lucian Raicu (diminețile, umblam buimac prin București). Nopțile de la Raicu aveau doi timpi. Timpul unu dura până după miezul nopții. îl anima, în afara gazdei, Sorin Titel, totdeauna, Marius Robescu și Mircea Dinescu, des. Sporadic, Denisa Comănescu, Norman Manea, Virgil Duda, Eugen Simion. Bineînțeles și Sonia Larian, autoarea superbului volum de proză Bietele corpuri, citit superficial de majoritatea recenzenților, îmi pare de două ori rău s-o spun. În timpul unu, glumeam, râdeam, ne tachinam, bârfeam orânduirea și, grație abilităților
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
etc. etc. sînt victimele unui dezacord inacceptabil între valoarea lor artistică și valoarea lor comercială. Iar dacă mergem și mai departe, adică ajungem pînă în contemporaneitate, faptele devin de-a dreptul hilare: un Sabin Bălașa de pildă, simplu interpret de manele azurii, se vinde la sume exorbitante, în vreme ce Florin Mitroi, unul dintre cei mai originali și mai profunzi pictori din ultimele decenii, este cvasinecunoscut. Și exemplele ar putea continua pe încă multe pagini. În concluzie: la vîrf, adică acolo unde valoarea
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
însoțit de o acumulare de forme inculte sau chiar aberante: ,cînd încerc și eu să mă mai performesc/să mă relaxesc cu o piruetă telectuală" (Ciberplai 2003), ,iar vrei să dovedești cît de telectuală ești ? Păi nu știe toată lumea că manelele sînt creația la familia matale ?" (Ciberplai 2003). Folosirea e uneori clar ironică, chiar sarcastică - ,La mai mare, români, la super și hiper și ultra îtelectuali!" (EZ forum, 26.08.2004); alteori, se insinuează doar o anume distanță autoironică "și eu
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
2000-2002) și republicarea cărților scrise înainte de 1989, Radiografia clipei (Curtea Veche, 2003), Cămașa de forță (Curtea Veche, 2004), evenimente amplu comentate de personalități al căror cuvînt contează în viața culturală românească (Mircea Mihăieș, Vladimir Tismăneanu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Norman Manea etc.), au făcut ca Leonard Oprea să-și ocupe locul pe care îl merită în tabloul literaturii române actuale. Romanul Cămașa de forță, scris, potrivit autorului, în anul 1988, dar publicat într-o primă ediție în 1992 (Nemira) este o
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
foarte interesante texte la zi despre China (Isabel Hilton), Turcia (Rodica Culcer), Italia (Sergio Benvenuto), Irak și teroriștii Islamului (William Langewiesche, respectiv Patrice Claude cu o biografie a sinistrului Al-Zarkaoui), un interviu foarte uman cu Saul Bellow luat de Norman Manea în 1999 (,M-am întîlnit odată cu Koestler pe blvd. Saint Germaine, în timp ce mă plimbam de mînă cu băiețelul meu care avea în jur de șapte ani. Ne-am întîlnit, iar Koestler m-a întrebat: ŤE copilul dvs.?ť, iar eu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
de trai la mentalitate, de la deficitul de civilizație la preferințele muzicale tragem oblu spre Orient. Un prieten din Galați, profesor universitar, îmi spunea, îngrozit, că, în căminele din orașul său, studenții ascultă, în proporție de nouăzeci și nouă la sută, manele. Ei și? veți spune. Să asculte ce vor, că de aia e democrație! Păi, ce democrație e asta, când suntem colorați în procent covârșitor în nuanțele țipătoare ale Orientului? Exemplul e mărunt, dar, cel puțin pentru sociologi, relevant: tocmai preferințele
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
și Bogdan Mincă, pornind de la versiunea românească a Protrepticului lui Aristotel, apărută la Humanitas (trad. Bogdan Mincă și Cătălin Partenie). Cronicarul se abține să intre în detalii, dar crede că dacă în lumea de azi, așa cum o știm (baroni locali, manele, bani, nunți de fotbaliști), mai sunt oameni care nu dorm noaptea pentru un și ori un sau nelalocul lui într-un text aristotelician, poate că nu e totul pierdut pentru noi.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
zi. Suntem din nou în fața televizorului meu. Pe Pro Tv - la emisiunea ,Teo", unde invitatul Costi Ioniță zice la un moment dat: -Manelele încep să crească din ce în ce mai mare... -Păi, sigur, îl aprobă imediat Haralampy. Are perfectă dreptate omul: de fapt, manelele nu cresc doar mare, ci, prin lățire, acoperă o chestie cunoscută sub numele de gramatică - măcar de asta să nu mai auzim, că m-am săturat și numa' ne încurcă la vorbă! Fi-r-ar a... Prefer altceva... Iar altceva-ul chiar
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
compuse de Manuel de Falla în spirit tradițional, sau piese sefarde, sau populare spaniole, ori flamenco. Acum și aci, pe Dâmbovița. În mâzga actuală a muzicii performate în România - mergând de la urât mirositoarele și imundele muzici de cartier, fie ele manele sau dance, și până în polul opus al unui rock - pop șmecheros și căznit, încercând să cucerească prin "miștocăreala" textelor ceea ce nu reușește să creeze la nivel melodic - autorii albumului propun o oază de normalitate, prin selecție și interpretare. În țara
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
chiar îi doresc să-mi supraviețuiască, rămînînd ca la data sorocului, cînd va bîjbîii cărările dintre iad și rai, unde i s-ar cuveni să locuiască deopotrivă, să-l întîmpin voios, conducîndu-l la umbra unei cîrciumi vesele, curată și fără manele, dar - Dumnezeu să mă ierte - nici cu muzică popească, lălăită, care, prin exces, a cam luat locul ŤCîntării Românieiť din ŤEpoca de aurť". O replică dată fostului înalt activist Pavel }ugui, sub titlul Furia chioară a vanității, înscrie o culme
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
și scrisorele, triate la flacăra aragazului? Arătați-mi o sinteză culturală de prestigiu, o monografie durabilă, o ediție de opere fundamentală, un roman, o piesă de teatru, fie și într-un act, o plachetă de versuri, o simfonie sau o manea, o pictură (sau măcar rama ei), o statuetă de ghips, făcută cu mîinile dv., fie și după ieșirea la pensie. Doar ați Ťcondusť cultura și arta în țara românească. Nu amintiri aproximative, scrise cu fundul în două luntre - speriat, poate
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
posibilul pentru a te ejecta din minte" (cafeneaua.com), "un neant ce nu chema teama, ce nu mă ejecta în existență, păstrându-mă pentru sine" (respiro.org) - cît locuțiunile a da delete ("nici eu nu mă dau în vânt după manele, și sincer le-aș da DELETE", manga-anime.ro) și a da eject. Ultima locuțiune este foarte folosită în argoul tinerilor, cu sensul "a alunga": "dacă gagica (...) nu este sinceră cu tine crede-mă că nu te merită și dă-i
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
apară acum douăzeci de ani, ne spune Cornel Ungureanu, o pregătise pentru colecția " Biblioteca critică" de la editura Eminescu, dar nu s-a putut pentru că unii comentatori ai lui Sorin Titel căzuseră sub interdicție, în urma plecării din țară (I. Negoițescu, Norman Manea, Lucian Raicu). Așteptăm cu interes antologia critică Sorin Titel, probabil adusă la zi. Centenar Ramuri Revista RAMURI își sărbătorește anul acesta centenarul, o aniversare culturală care poate nu va trece neobservată, cum s-a întâmplat cu atâtea altele. în nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
ordin paleografic. Se cuvine să evidențiem echipa redutabilă de specialiști ieșeni. La volumul I, dificilele munci filologice sunt împărțite și realizate astfel: text stabilit și îngrijire editorială de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, transcrierea textului de Alexandru Gafton și Laura Manea, studiu lingvistic, indice și bibliografie de Vasile Arvinte, notă asupra ediției de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu și Alexandru Gafton. La volumul II, echipa, cu aceeași distribuție de sarcini, și-l adaugă pe N. A. Ursu; de consemnat, ca foarte aplicate și
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Ideea unei cărți despre gîndurile, regretele și speranțele celor aflați în secția condamnaților pe viață din penitenciarul Rahova îi putea veni doar unui ziarist cu sensibilitatea și atenția la nuanțe ale lui Eugen Istodor. Filmele de acțiune, legendele urbane, versurile manelelor pot da celor de afară o reprezentare a ceea ce înseamnă viața într-un penitenciar de mare siguranță. O viziune care, fără a fi falsă, nu este nici completă. Filmele despre închisori și poveștile care răzbat în lumea de afară au
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Scriu acestea cu gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins de zor de la spate să ajungă, Doamne ferește, starostele Capitalei... Dintre
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
în fața îcorolei de minuni a lumiiî. Știți cumva ce e aia î -Nuuu!, au răspuns auditoarele în cor. în urma acestui răspuns tranșant, Haralampy a suferit un șoc și, după ce i-a cerut senatorului George Pruteanu un CD cu recitalul de manele de la B1 Tv, (cf. emisiunii îNașulî, moderator Radu Moraru), s-a internat la psihiatrie. *)Haralampy, vorbește engleza doar în prezența pălincii de Bihor...
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
Dumitru Hurubă George Pruteanu, Emisiunea "Nașul " (B1 Tv). Am primit textele pentru manele, scrise îngrijit, mai ales cele dedicate cu atâta simțire artistică lui Adrian Minune și Nicolae Guță. Din păcate spațiul nu ne îngăduie să reproducem din ele. Deocamdată. Ne permitem doar un umil sfat: evitați perechi de rime de genul: manelă-școală
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
fi găsite pe Internet. Nepoată mea, Liliana Mătasa, artistă plastică, poate fi ușor găsită pe Internet datorită expozițiilor sale de succes. Din partea mamei, vara mea Helene (Marily) Le Nir i-a tradus În franceză pe N. Steinhardt, A. Buzura, N. Manea, G. Adamesteanu, F. Ilis și alți români, fiind decorată de statul român cu Ordinul Meritul Cultural În grad de Comandor. Prin recăsătoria tatălui meu, am devenit rudă și cu faimoasa mezzo-soprană Viorica Cortez a cărei carieră a făcut obiectul unei
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
jenant și neplăcut sub aspectul fizionomiei. Prin reproducere, prin multiplicare, consumatorii ajung să creadă că de fapt, în acest malaxor se găsește etalonul, valoarea, că asta e calea de urmat. Am scris mai multe articole, despre manelizarea culturii. Se știe, maneaua este o specie indigen-orientală și probabil pentru occidentali extensia terminologică respectivă nu-i relevantă. Pentru noi cei de acasă, din vadul autohton în care supraviețuim, este. Manelizarea incumbă dominația derizoriului, a îndoielnicului, a zegrasului artistic, în fața cărora unii contemplatori se
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
pe care o depistăm zilnic, ci la manelizarea integrală petrecută la nivel intelectual, politic, social, la nivelul interrelaționării uzuale dintre persoane. Asistăm la căderea în insignifiant, în grotesc, în vulgar, în hilar, pe arii dintre cele mai diverse. Am invocat maneaua și succesul său fulminant la români. Includ în aceeași matrice atracția telenovelelor, a filmelor pornografice, a bricolajelor artizanale întâlnite la toate colțurile, a tapiseriilor cu Răpirea din Serai, a veșmintelor și podoabelor din plastic etc. Nu semnalez alcătuiri izolate, într-
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
apelat în unele cazuri la acele traduceri făcute în grabă în România și îmi dau seama acum că nu erau, întotdeauna exacte. Totuși, pe baza acestor pasaje, la care se adaugă citate din Jurnalul lui Mihail Sebastian, Adriana Berger, Norman Manea și alții și-au lansat atacul postum împotriva lui Eliade, acuzându-l că ar fi fost legionar și antisemit". (Ce dezvăluie textele, în Jurnalul literar, august-septembrie 2002). Să mai insist asupra obligației elementare a cercetătorului onest de a merge întotdeauna
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Încercând să cruțe oarecum niște oameni liniștiți, veniți să vadă un film când se lasă seara peste oraș. Mărturisesc că În timpul unui scurt moment de tăcere m-am Întrebat și eu cum poți iniția oare oamenii de aici Într-o manea cântată jazz cu niște versuri ale căror referințe emoționale sunt total intraductibile? Mi-am dat seama că trauma lăsată În noi de trecut, de felul de a gândi al părinților noștri, de comunism, de limbajul neputincios pus să Înlemnească oamenii
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
personalități naționale din ultimele două secole”. Inițiativa dramatizării aparține Asociației socio-culturale „Florești”, în colaborare cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Din echipa care a participat la realizarea spectacolului mai fac parte Cristian Apostol-Popovici (regie tehnică și montaj) și Claudiu Manea (filmări). Parteneri în acest demers au fost: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, Asociația Socio-Culturală pentru promovarea valorilor Romanațiului - „Iancu Jianu” și revista CERTITUDINEA.
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
Botez, Pr. Mihai Andrei Aldea, Gabriel Boholț, Mugur Vasiliu, Theodor Codreanu, Ion Măldărescu, Radu Mihai Crișan, Ben Todică, Radu Botiș, Dimitrie Grama, Florentin Smarandache, Ioan Miclău, Mariana Gurza, Aurelia Satcău, Dumitru Ionescu, Marius Finca, Maica Onufria Codreanu, Maica Gregoria, Vasile Manea și atâția alții la fel de Mari, Mărturisitori și Martiri, știau și știu de marele atentat al Apusului, al Ocultei, care a încercat să frângă spiritul nemuritor al Daciei Mari, prin distrugerea Izvoarelor scrise care, atestau identitatea, cultura și continuitatea spirituală a
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]