193 matches
-
ÎN) Civeta pitica Herpestidae Manguste Herpestes brachyurus fuscus (III ÎN) = 336 Mangusta Herpestes edwardsii (III ÎN) Mangusta Mungo Herpestes javanicus auropunctatus (III ÎN) = 337 Mangusta Herpestes smithii (III ÎN) Mangusta Herpestes urva (III ÎN) Mangusta crabilor Herpestes vitticollis (III ÎN) Mangusta Hyaenidae Lupi de pământ, hiene Proteles cristatus (III BW) Lupul de pământ Felidae Feline, gheparzi, leoparzi, lei, tigrii etc. Felidae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A. Specimenele din formă domestică nu fac obiectul dispozițiilor prezentului regulament) Feline Acinonyx
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
arrow root și de rășină de orchis, topinamburi, cartofi dulci și alte rădăcini și tuberculi asemănători cu conținut bogat în amidon și inulină, chiar uscate sau tăiate în bucăți; măduvă de sago: B. altele 07.06 Curmale, banane, ananas, mango, manguste, avocado, guayabe, nuci de cocos, nuci de Brazilia, nuci de acaju, proaspete sau uscate, cu sau fără coji: A. Curmale D. Avocado E. Nuci de cocos F. Nuci de acaju G. Nuci de Brazilia H. altele 08.05 Fructe cu
jrc210as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85345_a_86132]
-
fuseseră publicate anterior în reviste între anii 1893-1894. Cea mai cunoscută parte cuprinde trei povestiri despre aventurile unui „pui de om” abandonat, Mowgli, crescut de lupi în jungla indiană. Probabil, cele mai cunoscute dintre celelalte sunt "Rikki-Tikki-Tavi", povestea unei viteze manguste, și "Toomai al elefanților", povestea unui tânăr îmblânzitor de elefanți. "A doua Carte a Junglei" a urmat în 1895. "Cartea junglei" este folosită ca o carte motivațională pentru micii cercetași, membrii tineri ai mișcării cercetășiei. Această utilizare a universului cărții
Cartea Junglei () [Corola-website/Science/298782_a_300111]
-
restul fiind creștini (în principal copți)- 17%. Mai mult de jumătate din studenții universităților egiptene sunt femei. Fauna Egiptului este concentrată aproape în exclusivitate în valea și delta Nilului și în oaze. Cuprinde puține specii de mamifere - gazele, hiene, șacali, manguste egiptene, șopârle, șerpi veninoși, numeroase păsări. "Articol principal: Vestimentația Egiptului Antic" S-a spus foarte des despre arta egipteană că este o artă hieratică, care prezintă reprezentarea personajelor în atitudini convenționale, solemne, rigide, conform regulilor fixate de canoanele religioase. În
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
Mangustele este o denumire comună pentru cele 33-37 de specii de mamifere carnivore care alcătuiesc familia herpestidelor sau mangustelor ("Herpestidae"; din limba greacă "herpes" - șarpe, aluzie la faptul că mamiferele ce fac parte din acest grup se hrănesc cu șerpi), răspândite
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
Mangustele este o denumire comună pentru cele 33-37 de specii de mamifere carnivore care alcătuiesc familia herpestidelor sau mangustelor ("Herpestidae"; din limba greacă "herpes" - șarpe, aluzie la faptul că mamiferele ce fac parte din acest grup se hrănesc cu șerpi), răspândite în Africa, Asia și sudul Europei. Mangusta egipteană ("Herpestes ichneumon") a fost introdusă în Peninsula Iberică, iar mangusta
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
33-37 de specii de mamifere carnivore care alcătuiesc familia herpestidelor sau mangustelor ("Herpestidae"; din limba greacă "herpes" - șarpe, aluzie la faptul că mamiferele ce fac parte din acest grup se hrănesc cu șerpi), răspândite în Africa, Asia și sudul Europei. Mangusta egipteană ("Herpestes ichneumon") a fost introdusă în Peninsula Iberică, iar mangusta indiană mică ("Herpestes javanicus auropunctatus") în mai multe insule. Suricatele fac, de asemenea, parte din familia mangustelor. Faimosul personaj Rikki-Tikki-Tavi al lui Rudyard Kipling este o mangusta indiană cenușie
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
mangustelor ("Herpestidae"; din limba greacă "herpes" - șarpe, aluzie la faptul că mamiferele ce fac parte din acest grup se hrănesc cu șerpi), răspândite în Africa, Asia și sudul Europei. Mangusta egipteană ("Herpestes ichneumon") a fost introdusă în Peninsula Iberică, iar mangusta indiană mică ("Herpestes javanicus auropunctatus") în mai multe insule. Suricatele fac, de asemenea, parte din familia mangustelor. Faimosul personaj Rikki-Tikki-Tavi al lui Rudyard Kipling este o mangusta indiană cenușie ("Herpestes edwardsii"). Herpestidele au fost mult timp incluse în familia viveridelor
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
grup se hrănesc cu șerpi), răspândite în Africa, Asia și sudul Europei. Mangusta egipteană ("Herpestes ichneumon") a fost introdusă în Peninsula Iberică, iar mangusta indiană mică ("Herpestes javanicus auropunctatus") în mai multe insule. Suricatele fac, de asemenea, parte din familia mangustelor. Faimosul personaj Rikki-Tikki-Tavi al lui Rudyard Kipling este o mangusta indiană cenușie ("Herpestes edwardsii"). Herpestidele au fost mult timp incluse în familia viveridelor ("Viverridae"), dar astăzi majoritatea sistematicienilor le consideră o familie separată. Pe baza caracteristicelor morfologice și datelor moleculare
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
sudul Europei. Mangusta egipteană ("Herpestes ichneumon") a fost introdusă în Peninsula Iberică, iar mangusta indiană mică ("Herpestes javanicus auropunctatus") în mai multe insule. Suricatele fac, de asemenea, parte din familia mangustelor. Faimosul personaj Rikki-Tikki-Tavi al lui Rudyard Kipling este o mangusta indiană cenușie ("Herpestes edwardsii"). Herpestidele au fost mult timp incluse în familia viveridelor ("Viverridae"), dar astăzi majoritatea sistematicienilor le consideră o familie separată. Pe baza caracteristicelor morfologice și datelor moleculare ele sunt apropiate de hienide ("Hyaenidae"). Mangustele au dimensiuni mici
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
Kipling este o mangusta indiană cenușie ("Herpestes edwardsii"). Herpestidele au fost mult timp incluse în familia viveridelor ("Viverridae"), dar astăzi majoritatea sistematicienilor le consideră o familie separată. Pe baza caracteristicelor morfologice și datelor moleculare ele sunt apropiate de hienide ("Hyaenidae"). Mangustele au dimensiuni mici și mijlocii (lungimea corpului variază după specie, fiind cuprinse între 18 și 71 cm), coada este lungă (15-53 cm). Au o greutate de 0,23-5,2 kilograme. Blana este, de obicei unicoloră, de la gri până la maro, uneori
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
posterioare și anterioare sau numai pe cele posterioare. Ghearele sunt destul de lungi și neretractile, adaptate pentru săpat. Glandele anale se deschid într-o sac sau pungă din jurul anusului. Numărul de dinți este 36-40, a treia pereche de molari este absentă. Mangustele trăiesc prin locuri deschise sau în păduri și sunt active atât ziua, cât și noaptea. Majoritatea speciilor sunt animale tericole, unele specii sunt semiacvatice. Se adăpostesc în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază de la mangusta pitică, cu o lungime a capului și a corpului nu mai mare de 24 cm, până la mangusta cu coadă albă, aproape de două ori ca mărime, toate au aspectul exterior similar. Au corpul lung și zvelt, picioare scurte
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază de la mangusta pitică, cu o lungime a capului și a corpului nu mai mare de 24 cm, până la mangusta cu coadă albă, aproape de două ori ca mărime, toate au aspectul exterior similar. Au corpul lung și zvelt, picioare scurte și coada lungă
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază de la mangusta pitică, cu o lungime a capului și a corpului nu mai mare de 24 cm, până la mangusta cu coadă albă, aproape de două ori ca mărime, toate au aspectul exterior similar. Au corpul lung și zvelt, picioare scurte și coada lungă, adesea stufoasă, între jumătate și trei sferturi din lungimea corpului. Fața conține în general un bot ascuțit
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
un bot ascuțit, urechi mici și rotunjite, dispuse pe ambele laturi ale capului. La mâini și la picioare au câte 4 sau 5 degete, prevăzute fiecare cu gheare lungi și ascuțite, pe care le folosesc la săpat. Toate speciile de manguste posedă glande anale pentru marcarea cu miros și toate au un simț dezvoltat al văzului, mirosului și auzului. Culoarea blănii variază în funcție de specie și mediul înconjurător - pot exista variații în cadrul unei singure specii, în funcție de habitatul specific. Aceasta pentru ca fiecare comunitate
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
variații în cadrul unei singure specii, în funcție de habitatul specific. Aceasta pentru ca fiecare comunitate să se poată contopi cu mediul înconjurător. De obicei blana are o singură culoare, deși aspectul general pare oarecum cărunt. Doar câteva specii au pete distincte pe blană; mangusta dungată, de exemplu, are dungi mari închise pe spate și pe crupă, iar mangusta cu coada inelată, din Madagascar, are, cum sugerează și numele, dungi închise în jurul cozii. În teritoriul ei natural trăiește în orice tip imaginabil de habitat, de la
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
poată contopi cu mediul înconjurător. De obicei blana are o singură culoare, deși aspectul general pare oarecum cărunt. Doar câteva specii au pete distincte pe blană; mangusta dungată, de exemplu, are dungi mari închise pe spate și pe crupă, iar mangusta cu coada inelată, din Madagascar, are, cum sugerează și numele, dungi închise în jurul cozii. În teritoriul ei natural trăiește în orice tip imaginabil de habitat, de la nivelul mării până la înălțimi de 2000 metri sau mai mult. Ea se întâlnește de la
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
vegetație deasă, iar altele se întălnesc în regiunile de coastă și în medii urbane, adesea făcându-și adăposturile în rigole și grădini. Multe specii trăiesc în zone mlăștinoase, sau își fac adăposturile de-a lungul malurilor râurilor, dar o specie - mangusta de baltă sau de mlaștină - este semiacvatică și se întâlnește în sau lângă ape permanente, precum estuarele cu maree. Ea își face adăpostul în vegetația deasă - un pat de stuf, uneori la marginea apei - dar majoritatea timpului activ și-o
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
în sau lângă ape permanente, precum estuarele cu maree. Ea își face adăpostul în vegetația deasă - un pat de stuf, uneori la marginea apei - dar majoritatea timpului activ și-o petrece în apă, fiind o excelentă înotătoare și scufundătoare. Majoritatea mangustelor sunt terestre - își petrec cea mai mare parte din viață la sol, în ciuda faptului că multe dintre ele sunt cățărătoare agile. Doar două specii - mangusta zvelta din Africa, și mangusta cu coada inelată din Madagascar - își petrec o parte mai
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
majoritatea timpului activ și-o petrece în apă, fiind o excelentă înotătoare și scufundătoare. Majoritatea mangustelor sunt terestre - își petrec cea mai mare parte din viață la sol, în ciuda faptului că multe dintre ele sunt cățărătoare agile. Doar două specii - mangusta zvelta din Africa, și mangusta cu coada inelată din Madagascar - își petrec o parte mai mare din timp cățărându-se în copaci. Mangustele își construiesc adăposturile într=o varietate de locuri. Unele specii sapă vizuini complicate, cu un sistem complex
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
petrece în apă, fiind o excelentă înotătoare și scufundătoare. Majoritatea mangustelor sunt terestre - își petrec cea mai mare parte din viață la sol, în ciuda faptului că multe dintre ele sunt cățărătoare agile. Doar două specii - mangusta zvelta din Africa, și mangusta cu coada inelată din Madagascar - își petrec o parte mai mare din timp cățărându-se în copaci. Mangustele își construiesc adăposturile într=o varietate de locuri. Unele specii sapă vizuini complicate, cu un sistem complex de tunele subterane. Altele preiau
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
parte din viață la sol, în ciuda faptului că multe dintre ele sunt cățărătoare agile. Doar două specii - mangusta zvelta din Africa, și mangusta cu coada inelată din Madagascar - își petrec o parte mai mare din timp cățărându-se în copaci. Mangustele își construiesc adăposturile într=o varietate de locuri. Unele specii sapă vizuini complicate, cu un sistem complex de tunele subterane. Altele preiau vizuinile abandonate ale altor tipuri de animale, precum burunducul și ursul furnicar. Aceste vizuini tind să fie permanente
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
adăposturile într=o varietate de locuri. Unele specii sapă vizuini complicate, cu un sistem complex de tunele subterane. Altele preiau vizuinile abandonate ale altor tipuri de animale, precum burunducul și ursul furnicar. Aceste vizuini tind să fie permanente, dar unele manguste preferă să se deplaseze constant, rămânând într-un singur loc doar pentru câteva zile ânainte de a se muta în următorul. Adăposturile și locurile de dormit pot să fie scorburi ale copacilor sau locuri dintre rădăcini, crăpături din stânci, bușteni
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
accesibil. În cadrul diferitelor specii există câteva nocturne (active în timpul nopții) și altele diurne (active în timpul zilei). În genreal, speciile mai solitare tind să fie nocturne, iar speciile mai gregare, mai sociale, sunt diurne. Totuși, unele specii nocturne, printre care și mangusta cu coada albă, mangusta de baltă, magusta cu picioare negre, mangusta lui Selou și mangusta cu coada stufoasă, deși solitare, se întâlnesc ocazional în perechi sau grupuri familiale mici, iar mangusta cenușie, mangusta cu gâtul dungat și mangusta zveltă sunt
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]