6,274 matches
-
că Marinetti și Malaparte au devenit fasciști, iar Breton, Gherasim Luca și Aragon, comuniști. "Constructiviștii" și "integraliștii" români de la Contimporanul sau Punct vedeau lucrurile în același fel ca futuritușii și dadaiștii. Vinea prefera romanului reportajul și picturii, fotografia (la poezie, Manifestul activist către tinerime din 1924 nu se referă) iar Voronca pleda pentru mașinism, avion, locomotivă, cablogramă, ca și Sașa Pană în unu. Sub acest fard, se ascundea însă un obraz schimonosit de dispreț față de societatea burgheză și față de valorile ei
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
acest fard, se ascundea însă un obraz schimonosit de dispreț față de societatea burgheză și față de valorile ei. Atitudinea venea de mai departe, de la Flaubert, (care și el trebuie menționat printre fondatorii modernității), numai că nu era doar morală, devenind politică. Manifestele dada ale lui Tristan Tzara se răfuiau și ele cu logica ("căsătorită cu logica, arta ar trăi în incest"), proclamînd dreptul la "continua contradicție", dar și cu bunul simț ("urăsc bunul simț"). Cel mai celebru dintre ele repetă de două sute
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
incest"), proclamînd dreptul la "continua contradicție", dar și cu bunul simț ("urăsc bunul simț"). Cel mai celebru dintre ele repetă de două sute de ori cuvîntul "urlă", probabil ca expresie a revoltei în stare pură. Dar chiar cel dintîi, din 1916 (manifestul domnului antipyrine), face deja trimitere la morala "drăguțului de "burghez", ironie ce se va regăsi mai tîrziu în "dezgustul dadaist" față de valorile acestuia (familia, "sexul pudic, comod și al politeței", "ierarhie și ecuație socială ", memorie, profetism și speranță în viitor
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia Constanței Buzea e acum una manifest confesivă. Ea se deschide lumii cu o umilință orgolioasă, pornind de la gradul zero, al asumării datelor "prozaice", așadar scuturîndu-se de orice afectare. Condeiul pare a merge singur pe pagină, oglindind o fascinație a realului care nu e mai puțin profundă
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
se vor ascunde, temători și anonimi, până când li se va oferi, în perioada "dezghețului ideologic", șansa să se reunească, la revista orădeană Familia - rampa lor de relansare în publicistică și în literatură. Îți apropiați ai grupării - unii, chiar semnatari ai manifestului din 1943, către E. Lovinescu - au trecut prin închisorile dejiste și au suportat, timp de mai bine de un deceniu, lipsuri materiale și umilințe cumplite. În istoria sibiană, numele lui Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș sau Deliu Petroiu sunt
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
pentru a scăpa de orice suspiciune, a acceptat toate compromisurile cu sistemul, figura lui este, pentru prietenii de pe vremuri, imaginea senilității și a decăderii: așa trece gloria lumii! Pentru profesorul Victor Iancu - cel care a tutelat, propriu-zis, prin autoritatea sa, manifestul și activitatea din anii de început ai grupării - gloria va mai face un popas de o zi. Prietenii săi iluștri - Lovinescu, Blaga și Vianu - vor pune încă o vorbă bună pentru el, pe lângă oamenii influenți ai momentului (actual!). Ambasadorul e
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
la "Observator cultural" și o prezență publicistică discretă dar inteligentă, Ana Maria Sandu nu corespunde profilului curent al poetului tânăr de azi: autor prolific și ușor nonconformist (aprox. o carte de versuri pe an), cenaclist zgomotos și cam vanitos (scrie manifeste și dă replici prin reviste). Publicat anul trecut, delicatul poem Din amintirile unui Chelbasan conviețuiește, alături de celelalte producții lirice ale momentului, la fel de discret pe piața noastră literară, oricum deficitară la capitolul distribuție și promovare. Anei Maria Sandu i-au mai
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
tot atîtea cît și numărul protagoniștilor. O poveste, ca multe altele, din viața de zi și de noapte a tinerei generații. Pusă în lumină de ei înșiși. O poveste a lor, dar și a fiecăruia, spusă cu umor negru. Un manifest. Lucid, rece, cinic. Un protest. Ironic, calculat, formulat cu ajutorul unui vocabular "cool". Atît scriitura, cît și forma ei regizorală, interpretarea celor trei proaspeți actori- absolvenți mi-au schițat portretul-robot al tinerei generații. Cu toate șabloanele de limbaj, de acțiune, de
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și NATO, fiecare cu seria aferentă de momente alcătuitoare. Simplificând și apelând la metaforă, se poate spune despre acest volum publicistic că este un fel de manifest public de corectare a comportamentului neglijent (inconștient sau cu tendință), un autentic proiect individual spre uzul colectiv, o pledoarie deschisă pentru decența care ne-ar face conviețuirea morală mai plăcută și viața (lăuntrică) mai ușoară. Practic, Andrei Pleșu scrie despre
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
printre fanfaronade și dulcegării, bârfe și șușanele. la fel și în compoziție, unde în cele aproape trei decenii de carieră, s-a ținut departe de mode și fasoane, calmând grațios și subtil puseurile și frisoanele, fie ele interne sau externe, manifeste sau obscure. L-am reîntâlnit recent la Paris, când i-am admirat piruetele pline de generozitate și avânt, grație cărora intersectează profitabil acele tendințe vivante, productive din muzica nouă, ori evită strategic fundăturile croite de exercițiul facil și steril. M-
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
s-au văzut prinși în mrejele compromisului cu o măcar relativă bună credință. Termenul revoluție crea o anume confuzie. Apărea oarecum naturală continuarea revoltei interioare prin acțiune practică. "După masacru rămîne speranța unei umanități purificate", suna una din propozițiile unui manifest dadaist din 1918. Ne propunem a analiza pe scurt, în prezentele rînduri, raportul cu ideologia comunistă a unuia din avangardiștii noștri de seamă, Gherasim Luca (1913-1994), autor care, stabilit la Paris în 1952, a optat de atunci pentru expresia franceză
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
tovarăș "îi întinde o mînă frățească... pusă pe umărul lui, ca o seceră, ca un ciocan". împărțită între delir și confruntarea cu aspra realitate, conștiința sa se clarifică în sensul angajării revoluționare, ce comportă contacte conspirative în nocturnă, difuzări de manifeste clandestine, interogatorii la comisariatul de poliție, în speranța că lumea compusă din "directori și ocnași" va fi spulberată. Atitudinea insurgentă a lui Gherasim Luca se exprimă și în planul publicisticii, în vecinătatea poziției adoptate de revista unu, alături de un Gheorghe
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
de ameliorare a tezelor oficiale. Sub acest aspect, Gherasim Luca se arată un precursor al categoriei de scriitori români din perioada postbelică pe care am menționat-o. Să mai amintim, în direcția variațiunilor poetului pe tema "suprarealismului în slujba revoluției", manifestul Dialectique de la dialectique, elaborat în colaborare cu D. Trost și publicat în 1945, în care găsim un amestec de idei în efervescență, cu intenția de a-i apropia pe Marx, Hegel, Freud, Dali sub o egidă bretoniană. Pitorescă mai cu
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
de-o receptivitate ieșită din comun, de-o structură acut inconformistă, izvorîtă dintr-o enormă vitalitate ce nu se putea abține de la raportarea la aspectele crude, izbitoare ale vieții din preajmă, vitalitate, a cărei primă manifestare intelectuală a fost celebrul Manifest al Crinului alb, apărut în 1928, în revista Gândirea, de-o alură nietzscheeană, prefațînd, după cum s-a remarcat, existențialismul și absurdul. Spre deosebire însă de versalitatea și amoralismul altor "guri rele" valahe, Petre Pandrea e, surprinzător, un exponent al unei
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
prin care s-ar putea susține atitudinea anti- si demascarea prejudecăților culturale ("High cultură era doar o modalitate de a împiedica inutil lucrurile în drumul lor spre realitate"), dar o revoltă explicită lipsește. Or o carte care se vrea nonconformista, manifest al minoritarului împotriva sistemului (fie el și cultural), dar care nu-și manifestă indignarea și revoltă cu furie, cu violența, carevasăzică... Numai că naratorul vorbește despre "loseri, șadicăț independența, opțiuni alternative, nu against the system, ci doar ouț of the
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
în fruntea nerăbdătoarei Ťgenerațiiť din care făcea, totuși, parte? Sau pe Eminescu agitându-se în fruntea unui grup de tinere talente ale epocii sale, plictisite de autoritatea Ťbătrânilorť? Mai curând dimpotrivă; cel puțin așa se înțelege citind Epigonii (...) Programele și manifestele grozavelor Ťgenerațiiť sunt opera (poate singura operă) a unor inși care și-au văzut apoi de treabă, s-au făcut avocați, diplomați, negustori, profesori etc. și au cam dispărut din literatură, deși de luptat au luptat, nimic de zis în privința
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
scrie și cu ce scop - intră toate în caruselul problemelor fără soluție. Discuția despre soarta literaturii, ca instituție (didactică), este un fel de "cover story", ce se reia oricînd se schimbă moda. De obicei, fiecare modă (stilistică) începe cu un manifest și sfîrșește, epuizată, într-un manual. Dar altceva vor să arate, cu Manualul de literatură al lor, recent apărut la Editura Vinea, Daniel Bănulescu, Mihai Gălățanu, Ioan Es. Pop, Cristian Popescu, Nicolae }one, Lucian Vasilescu și, printr-un rendez-vous dat
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
volumul. Cu ei au fost și alții, au existat mentori, s-au produs despărțiri. De toți și de toate, în încercarea de-a-ți face o impresie, trebuie să ții seama. Dincolo de paternitatea, care se cuvine recunoscută, a unui fragment de manifest, Nicolae }one este prezent cu poezie, ce are consistența scenelor din vis. Scrie despre "universala, infinita plictiseală", prea abstract uneori, în linia unei Gedankenlyrik (poezie de concepție): "moartea ca semn de carte între clipe și timp". O anume solemnitate a
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
rutină meserie de conducător de revistă? Oricine a girat, în acești ultimi cincisprezece ani, o publicație culturală știe la ce mă refer. Cel mai mult m-a surprins cvasi-absența referirilor la cel mai important text al revistei. E vorba de manifestul intitulat Calmul discuției, seninătatea valorilor, datorat lui H.-R. Patapievici însuși. "Iată un lucru de neimaginat", mi-am spus. "Un program destul de virulent al unui autor care a fost sancționat și pentru articole mai blânde nu primește nici un fel de
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
superficialitatea omului de cultură, care cască plictisit când se vede obligat să se înalțe din bătătura factologică la nivelul agorei teoretice? Inapetența pentru idei a atâtora dintre "practicienii" scenei culturale românești? Se prea poate. Dar mai e, cu siguranță, ceva: "Manifestul" lui H.-R. Patapievici e una dintre cele mai tăioase declarații anti-amatorism, anti-provincialism de gândire, anti-segregație estetică, anti-intoleranță, anti-izolaționism, anti-rea-credință, anti-gregarism, anti-nombrilism scrise în România. Deplângând inexistența unei culturi publice de înaltă ținută, autorul coboară la rădăcina lucrurilor: drama ar
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
trei: adică apariția, în scurtă vreme, a unei populații de indivizi în care să se combine competența lui Aristotel cu forța de penetrare în mase a lui Mircea Dinescu! Numai această imagine, și tot era nevoie de un astfel de "Manifest". Nu-mi rămâne decât să sper ca "Idei în dialog" să se ridice, prin autorii săi, la înălțimea noului pașoptism spre care ne invită H.-R. Patapievici și la înălțimea intelectuală a strălucitului ei întemeietor.
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
complexul paternal - al dispariției premature a autorității tatălui. De aici dezordinea, haosul și pornirile mistice care-i marchează adolescența. Pentru ca, până la urmă, totul să se sfârșească cu bine - printr-o carieră de filozof-antropolog-scriitor - ca într-un scenariu hollywoodian. Filo scrie manifeste în genul La Familia, se ia de piept cu "copilul de mic burghez", îi scuipă în față amănuntele dure, înduioșătoare sau rizibile ale biografiei sale: "N-am stat cu tăticu� și cu mămica la bloc, fără griji, fără pui, înconjurat
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
similară celor ce se pot recunoaște în spațiul ascezei monahale, vitalitatea alcătuiește acum sîmburele din care, sub amenințarea bolii, irumpe o necumințenie fățișă, "în ofensivă". Inconformismul latent (căci "biata cumințenie" era asumată cu o vădită autopersiflare) trece într-un inconformism manifest: "N-ar avea/ nici un rost să-mi cer/ ca pe vremuri, scuze/ pentru cutare surprinzătoare/ comparație" (Oră). Programatic, poetul nu mai acceptă convențiile, denunțîndu-le însă cu o revoltă specifică, surdinizată, în sensul că mai păstrează o tentă academică. Sfărîmarea ordinii
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
cărții (Albert Einstein: Il lato umano. Spunti per un ritratto), însoțită de prefața lui Claudio Bartocci, Alle origini del mito di Einstein. Din episoadele biografice, din fragmentele de corespondență și amintirile contemporanilor rezultă portretul unui personaj accesibil, spiritual, afectuos, fără manifeste retorsiuni ale spiritului de geniu. Este probabil că editorii au intenționat să pună în evidență latura umană a autorului teoriei relativității, așa cum reiese din titlul antologiei. Regăsim în ea spuse einsteiniene cu valoare sapiențială, unele rămase în folclorul monden sau
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
standardul culturii oficiale. Există un stas al regimului socialist și al artei create în spirit partinic; și există, pe de altă parte, o fervoare comunistă, un roșu vertical ce explodează în poemele lui Ion Gheorghe, conferindu-le natura agitatorică a manifestului. Atâta puritate revoluționară ajunge să deranjeze un sistem osificat, vehiculând lozinci în care nu mai crede nimeni; astfel că, apărut în plin ceaușism, la ani buni de la Tezele din iulie 1971, volumul acesta elegiac și nu prea a fost sever
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]