467 matches
-
sa. Împreună cu acesta străbătuse insula Kyushu în lung și-n lat. Când a început prigoana împotriva creștinilor și propovăduitorii au luat hotărârea de a se ascunde, părintele, cu ajutorul unui coleg de-al său, l-a urcat pe un vas către Manila și l-a trimis la un seminar de acolo. Deși a intrat în rândul călugărilor a început să simtă un dispreț din ce în ce mai mare față de oamenii bisericii. La chemarea unui matelot pe care-l cunoscuse acolo, se îmbarcase pe un vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Episcopii de aici vor să se retragă din Japonia. Dacă episcopii din adunare nu-ți vor da dreptate, atunci tot ce vom putea face noi pentru tine este să-ți găsim un loc de stareț... nu în Japonia, ci la Manila. Unchiul mi-a explicat că va face tot ce-i va sta în putință ca eu să ajung stareț la mănăstirea franciscană din Manila. — Ai avea mari sorți de izbândă. Nici cardinalii și nici episcopii nu se vor împotrivi câtuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
noi pentru tine este să-ți găsim un loc de stareț... nu în Japonia, ci la Manila. Unchiul mi-a explicat că va face tot ce-i va sta în putință ca eu să ajung stareț la mănăstirea franciscană din Manila. — Ai avea mari sorți de izbândă. Nici cardinalii și nici episcopii nu se vor împotrivi câtuși de puțin. Pașii săi care dădeau roată încăperii se opriră și unchiul se așeză pe un scaun. Își împreună mâinile și mă cercetă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scaun. Își împreună mâinile și mă cercetă cu privirea să vadă ce cred eu despre spusele lui. Nu înțeleg prea bine... Nimeni nu vrea să te pui în primejdie, fie și pentru numele Domnului. Dacă o să te faci stareț la Manila, fără îndoială că harul tău va spori și mai mult. Cu ochii închiși, îmi aminteam de coliba mizeră în care locuiam la Edo împreună cu Diego. Dispensarul unde îngrijeam leproși nu avea decât trei încăperi. Peste tot mișunau șoareci și gândaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aminteam de coliba mizeră în care locuiam la Edo împreună cu Diego. Dispensarul unde îngrijeam leproși nu avea decât trei încăperi. Peste tot mișunau șoareci și gândaci, iar prin fața ușii trecea un canal cu apă stătută. Firește că la mănăstirea din Manila în loc de șoareci și gândaci, în copacii din grădină ciripeau păsărele și nici n-aș fi fost nevoit să mănânc pește stricat și orez rânced. — Sunt misionar, am murmurat zâmbind. Poate că m-am născut să fiu misionar. Menirea mea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vor dura la nesfârșit, dar noi nu suntem de aceeași părere. E drept că acest cârmuitor japonez urăște învățătura creștină, dar în același timp nu este atât de nătâng încât să nesocotească tot câștigul care se adună din negoțul cu Manila și Macao. Dacă negoțul cu Nueva España i-ar aduce mai mult câștig decât Manila și Macao la un loc, atunci noi prezicem că va dori cu adevărat să mai îmblânzească prigoana. Am spus acest lucru de nenumărate ori. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cârmuitor japonez urăște învățătura creștină, dar în același timp nu este atât de nătâng încât să nesocotească tot câștigul care se adună din negoțul cu Manila și Macao. Dacă negoțul cu Nueva España i-ar aduce mai mult câștig decât Manila și Macao la un loc, atunci noi prezicem că va dori cu adevărat să mai îmblânzească prigoana. Am spus acest lucru de nenumărate ori. Cu alte cuvinte, oferindu-i acestui cârmuitor câștig din negoț, vom primi în schimb libertatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și familia mea ne-au dat trei mii trei sute de ducați pentru a ne acoperi cheltuielile de întoarcere, căci nouă nu ne ajungeau banii. În schimb, mi-au cerut să mă retrag într-o mănăstire din Nueva España sau din Manila. Pe scurt, am fost înfrânt pe toate planurile. Acum nu mai înțeleg deloc care a fost voința Domnului. Multă vreme am fost încredințat că Dumnezeu a voit ca Evanghelia Sa să fie propovăduită în Japonia și că de aceea mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
alta către starețul mănăstirii din Mexico. În scrisoarea către stareț, îl rugam să se îngrijească de un vas către Filipine care să-i ducă pe japonezi înapoi acasă și îl înștiințam că urma să merg și eu împreună cu ei la Manila unde aveam să îmi petrec toată viața în mănăstirea de acolo, după cum îmi porunciseră superiorii mei. După ce am terminat de scris scrisorile, sufletul meu era neobișnuit de împăcat. Mi-am dat seama că flacăra care fusese până atunci țelul vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pânze din Sevilia către Filipine. Călătoria de atunci a fost cu mult mai primejdioasă decât cea de data asta alături de japonezi. Am trecut prin încercări grele precum furtuni, boli sau lipsa de apă și de provizii, astfel încât am ajuns la Manila pe jumătate bolnav. Dar toate aceste suferințe nu erau nimic pe lângă patimile îndurate de Domnul pe cruce. Primul oraș oriental pe care-l vedeam era murdar, grosolan și zgomotos. Manila era un oraș în care se înghesuiau, urlau și forfoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lipsa de apă și de provizii, astfel încât am ajuns la Manila pe jumătate bolnav. Dar toate aceste suferințe nu erau nimic pe lângă patimile îndurate de Domnul pe cruce. Primul oraș oriental pe care-l vedeam era murdar, grosolan și zgomotos. Manila era un oraș în care se înghesuiau, urlau și forfoteau pe o arșiță de cuptor spanioli, negri, chinezi și băștinași filipinezi. Frații noștri de aici ajunseseră la capătul răbdării propovăduind printre nenumărații chinezi ce trăiau în acest oraș. Pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
creștinau dintr-o pornire adevărată. Chiar și după ce primeau botezul, tot nu duceau o viață creștinească, dimpotrivă se întorceau la superstițiile și ritualurile înfricoșătoare și dezgustătoare practicate de poporul lor. Spre deosebire de cei douăzeci de mii de chinezi, numărul japonezilor din Manila era mai mic, a zecea parte din numărul chinezilor, și mulți dintre ei se îndeletniceau cu negoțul. Vreo două sute dintre aceștia erau creștini. De la acești credincioși japonezi am învățat eu limba japoneză și ce fel de oameni erau japonezii. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cunoaștere. Îi întreceau chiar și pe spanioli în mândria și buna-cuviința lor. Aproape că nu-mi puteam închipui cum de un astfel de popor trăise atâția ani fără să cunoască binecuvântările Domnului. În cei doi ani și jumătate petrecuți la Manila, imaginea Japoniei pe care cândva aveam s-o văd și eu se înfiripase în mintea mea ca norii pe cerul unei zile de vară. Așa cum Columb străbătuse oceanul cel întins căutând țara aurului, la fel și în visele mele Japonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
spuneau că și acest conducător lua măsuri de asuprire a credinței creștine. Auzisem de asemenea că misionarii iezuiți erau alungați în Kyushu unde cu chiu cu vai își duceau mai departe munca de propovăduire. Cu toate acestea, de câte ori soseau la Manila astfel de vești, în loc să-mi pierd curajul, eram cuprins de o dorință și mai înverșunată de a lupta. Norocul mi-a surâs în iunie 1603. Guvernatorul Filipinelor s-a hotărât să trimită o solie în Japonia răspunzând astfel la cererea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
am aflat că împăratul voia să facă negoț nu numai cu Filipine, ci și cu Nueva España și că mai dorea ca Spania să trimită mineri în Japonia. Solii noștri i-au făgăduit că vor întreba despre toate acestea la Manila. Când ceilalți soli au părăsit Japonia, eu m-am sfătuit cu vreo câțiva preoți și călugări franciscani care erau deja în Japonia și am rămas la Edo. Chipurile, urma să închei niște treburi lăsate neterminate de către soli și să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
treburi lăsate neterminate de către soli și să le servesc drept tălmaci trimișilor străini care aveau să vină în Japonia de atunci încolo. Întrucât japonezii știau că sunt preot creștin îmi tot aminteau necontenit de scrisoarea trimisă de cârmuitorul japonez la Manila în anul 1602. Această scrisoare era o poruncă prin care străinii primeau îngăduința de a locui în Japonia, dar nu li se dădea voie să-și propovăduiască în această țară credința. Firește că nu mi-am pierdut curajul și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
adâncul castelului și dornic de negoț cu Nueva España. Acum n-o să mă mai lupt cu bătrânul japonez. Odinioară țelul vieții mele, Japonia s-a retras undeva în depărtare, unde n-o mai pot ajunge. Învins, o să mă duc la Manila și o să trăiesc de acum încolo într-o mănăstire cu o grădină de flori bine îngrijită și împrejmuită cu ziduri albe. O să-mi petrec zilele dând călugărilor sfaturi nevinovate, cercetând registrul de socoteli și scriind dări de seamă. O să duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aceste merinde mi-au înmânat o scrisoare de la stareț. Înăuntru am găsit mai multe amănunte decât auzisem eu la Roma despre starea de fapt din Japonia. Erau niște copii ale unor dări de seamă sosite din partea unei mănăstiri franciscane din Manila. Am aflat că asuprirea creștinilor pe tot cuprinsul Japoniei a început în luna februarie a anului ce a urmat plecării noastre. Chiar în timpul când noi așteptam să ridicăm ancora din Havana, în Japonia, bătrânul așezat în scaun de catifea dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
facă martiri. Șapte noiembrie. Într-o zi ploioasă optzeci și opt de misionari și călugări japonezi care fuseseră întemnițați au fost înghesuiți în cinci jonci și trimiși la Macao. A doua zi, treisprezece preoți, călugări și credincioși au plecat către Manila cu o corabie mică și prăpădită. Cu toții erau trimiși în surghiun pentru totdeauna. Pe corabia care se îndrepta către Manila se aflau și războinici creștini de seamă precum senior Ukon Takayama sau senior Juan Naitō.* În timp ce citeam copiile, prin fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fost înghesuiți în cinci jonci și trimiși la Macao. A doua zi, treisprezece preoți, călugări și credincioși au plecat către Manila cu o corabie mică și prăpădită. Cu toții erau trimiși în surghiun pentru totdeauna. Pe corabia care se îndrepta către Manila se aflau și războinici creștini de seamă precum senior Ukon Takayama sau senior Juan Naitō.* În timp ce citeam copiile, prin fața ochilor îmi trecea, bătrânului așezat în scaunul său de catifea. Acel cârmuitor rotofei cu chip de chinez ne-a înfrânt până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-mi, rogu-Te, ce dorești de la mine! Oh, Doamne, facă-se voia Ta! Oh, Doamne, arată-mi, Rogu-Te, dacă această sămânță care a prins să încolțească în inima mea este voia Ta! Acapulco. Galionul care ne va duce la Manila e ancorat în golful ce sclipește încețoșat. Promotoriile de jur împrejurul golfului, precum și insulițele dinăuntru sunt acoperite pe de-a întregul de măslini. Față de ținuturile înalte din Mexico, aici e zăpușeală. Japonezii stau în barăcile fortăreței Acapulco. Toată ziua dorm ca dușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din când în când dinspre golf mai sparg liniștea. Corabia va porni în larg peste o lună. Din nou o să străbatem Oceanul Pacific de-a curmezișul, o să ținem piept talazurilor, o să trecem prin furtuni și, cu voia Domnului, o să ajungem la Manila pe la începutul primăverii. După aceea, eu o să rămân la Manila, iar japonezii or să se întoarcă acasă cu același galion. Eu o să mă despart de ei și, urmând porunca unchiului și a superiorilor mei, o să-mi duc viața într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
va porni în larg peste o lună. Din nou o să străbatem Oceanul Pacific de-a curmezișul, o să ținem piept talazurilor, o să trecem prin furtuni și, cu voia Domnului, o să ajungem la Manila pe la începutul primăverii. După aceea, eu o să rămân la Manila, iar japonezii or să se întoarcă acasă cu același galion. Eu o să mă despart de ei și, urmând porunca unchiului și a superiorilor mei, o să-mi duc viața într-o mănăstire imaculată cu o grădină bine îngrijită. Sau... Oh, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
domenii în timpul îndelungat cât fusese el plecat. Începu să se frământe întrebându-se dacă trebuia sau nu să spună fățiș că el și Nishi se creștinaseră în Spania. Ce s-a întâmplat cu Velasco? — Ne-am luat rămas bun la Manila. Ce făcea Velasco la Manila? stărui senior Tsumura asupra lui Velasco. A zis că se va mai întoarce în Japonia? Samuraiul clătină din cap cu tărie. Își amintea limpede ce-i mărturisise Velasco în Mexico și în Manila, dar socoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
el plecat. Începu să se frământe întrebându-se dacă trebuia sau nu să spună fățiș că el și Nishi se creștinaseră în Spania. Ce s-a întâmplat cu Velasco? — Ne-am luat rămas bun la Manila. Ce făcea Velasco la Manila? stărui senior Tsumura asupra lui Velasco. A zis că se va mai întoarce în Japonia? Samuraiul clătină din cap cu tărie. Își amintea limpede ce-i mărturisise Velasco în Mexico și în Manila, dar socoti că nu trebuia să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]