683 matches
-
analiză. 2. Determinarea acidului cianhidric 1. Scop și domeniu de aplicare Această metodă face posibilă determinarea nivelului acidului cianhidric, liber și combinat sub forma glicozidelor, în furaje și în particular în produse derivate din semințe de în, din făină de manioc și din unele specii de fasole. 2. Principiu Proba este suspendată în apă. Acidul cianhidric este eliberat prin acțiunea enzimelor, antrenat prin distilare cu aburi și colectat într-un volum specific de soluție acidifiata de azotat de argint. Cianură de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180691_a_182020]
-
broccoli", conopidă, andive, anason, spanac etc.), pentru fructele lor (vinete, castraveți, dovleceii de tip "zucchini", ardei gras, dovleac, roșii etc.) și pentru rădăcinile lor (sfeclă, morcovi, ceapă, păstârnac, ridichi, napi etc.). − Cartofi proaspeți sau refrigerați și alte legume cu tuberculi (manioc, arrow-root, cassava, cartofi dulci etc.). − Legume conservate sau prelucrate și produse pe bază de legume. − Produsele legumelor cu tuberculi (făinuri, făinuri mășcate, fulgi, piureuri, cartofi pai și pesmeți crocanți), inclusiv preparate refrigerate, cum ar fi cartofii tăiați pentru prăjit. Sunt
jrc4311as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89476_a_90263]
-
a asigurat, vreme îndelungată, bogăția colonilor din Hispaniola. Chiar și astăzi, trestia de zahăr reprezintă produsul cel mai important al exportului Republicii Dominicane, acoperind circa o treime din pământurile cultivate din această țară. Insula exportă cafea, cacao, zahăr, tutun, bumbac, manioc, vanilie, banane. Robert Louis Stevenson a atribuit numele „"Hispaniola"” goeletei folosite de personajele romanului său, „"Treasure Island"”, publicat în anul 1883.
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
producător de bauxită de pe Glob), minereuri de fier, mangan, metale colorate. Funcționează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale și agricole. Se cultivă: trestie de zahăr, arbori de cafea și de piper, bananieri, plante citrice, orez, grâu, porumb, batați, manioc, tutun, cânepă (ganja, herb). Se practică creșterea animalelor pentru carne și lapte. De asemenea, turismul reprezintă principalul venit intern al țării, astfel că plajele sunt des asaltate de mulți turiști. Se produc ciment, textile, zahăr, rom, conserve. Pescuitul este practicat
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
numele de Okpu [[File:Yam pottage.jpg|thumb|Yam porridge (or yam pottage) is an Igbo dish known aș "awaị"]] Igmama este o legume foarte important pentru Igbo. Rice a înlocuit yam pentru multe ocazii ceremoniale. Alte alimente indigene includ manioc, porumb și plantain. Supe sau tocane, sunt incluse într-o masă tipic, preparat cu o legumă Igbo în [[Nigeria]] sunt în Abia, Akwa Ibom, Anambra, Benue, Ebonyi, Edo, Enugu, Imo. Limba Igbo este predominantă în toate aceste zone, cu toate ca nigerian
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
din perioada post-clasică, situate mai departe, în nord. Între orașele-state existau ostilități, de obicei pentru plata unui tribut și pentru a lua prizonieri. Cele mai vechi culturi erau agricole, culturi cum ar fi cele de porumb , fasole, fructe și cassava (manioc).În timpul Perioadei preclasică Mijlocie, care a durat până în aproximativ 300 î.Hr., agricultorii Maya au început să-și extindă prezența lor, atât în regiunile muntoase și joase. Perioada preclasică a văzut, de asemenea, creșterea civilizației mesoamericane-Olmecii. Ca și alte popoare Mesoamericane
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
a țării a împiedicat efectuarea unor defrișări masive.Totuși aceste defrișări au loc, într-o mică măsură, pentru a furniza locuitorilor lemn pentru foc și pentru a crea teren arabil. Cea mai mare parte a populației lucrează pământul, cultivând orez, manioc, arahide și pomi fructiferi.RDC este extrem de bogată în resurse naturale și este una din principalele producătoare de cupru, cobalt și diamante.
Republica Congo () [Corola-website/Science/298089_a_299418]
-
sedimente arată că aproape jumătate din speciile de plante native au dispărut iar structura vegetației a fost dramatic modificată. Dar polinezienii au fost la origine fermieri și nu pescari iar hrană lor era asigurată de culturile de bază (cartofi dulci, manioc, banane) în vreme ce carnea de pui era sursă de proteine cea mai importantă și nu carnea de pește. Au fost întâlnite numeroase cazuri de canibalism în mai toate insulele polineziene, si pe vreme de prosperitate și pe vreme de foamete. Așadar
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
al încercării de răsturnare a sistemului Obiang organizată în martie 2004 de Simon Mann. Principalele ramuri economice sunt agricultura și exploatările forestiere. PIB (1995): 45% din agricultură, 28% din industrie, 27% din servicii. Se cultivă cacao, cafea, palmieri, bananieri, orez, manioc, porumb, legume. Creșterea animalelor (ovine, bovine, caprine). Funcționează mici întreprinderi de cherestea, ciment, mobilă. Pescuit. Exportă cacao-boabe, cafea, banane, lemn și importă produse din metal, mașini și utilaje industriale, combustibili, textile, produse alimentare. Comerț extern cu Franța, Germania, Marea Britanie, Spania
Guineea Ecuatorială () [Corola-website/Science/298105_a_299434]
-
s-a dezvoltat odată cu expansiunea imperiului incas. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă" sau "pătată"), fasolea ("terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, culturile de plante au
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
o poziție secundară și se concentrează în câmpia litorală atlantică. Se recoltează: orez (195 mii tone, locul 1 pe glob, la productie/locuitor în 2003), porumb, trestie de zahar, nuci de cocos, fructe de palmieri de ulei, banane, ananas, citrice, manioc, arahide, cacao, cafea, batate, legume. Se cresc: bovine, porcine, ovine și caprine. Pescuitul (cu deosebire cel al crustaceelor) a luat amploare, produsele marine contribuind semnificativ la exporturile țării. Majoritatea populației este alcătuită din asiatici și din negri, care trăiesc în
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
existând în principal mici uzine de prelucrare a bunurilor agricole sau a lemnului, iar agricultura este subdezvoltată datorită lipsei de suprafețe cultivabile și datorită mediului tropical ce nu permite anumite culturi, cele mai importante fiind trestia de zahăr, orezul și maniocul. Turismul, în special ecoturismul, a început să se dezvolte în ultima perioadă. Șomajul este o mare problemă, fiind aproximativ între 20% și 30%. Centrul Spațial European de la Kourou contribuie cu aproximativ 25% din Produsul Intern Brut și angajează aproximativ 1
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
vegetale, meșteșuguri și pescuit. PIB-ul (1994) provine din următoarele sectoare: 28% din agricultură, 15% din industrie, 57% din servicii. Principalul produs agricol al statului sunt arahidele (asigură 50% din venitul național). Se mai cultivă: mei, sorg, porumb, orez, bumbac, manioc, mici plantații de cocotieri. De asemenea, populația se ocupă și cu creșterea animalelor (bovine, ovine). Gambia exportă arahide, nuci de cocos, ilmenit, ulei de palmier, pește, ceară și importă mașini și utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, produse alimentare. Comerțul
Gambia () [Corola-website/Science/297903_a_299232]
-
în sud până la confluența Nigerului cu Benue. Limba nok se apropie poate de cea a protobantușilor, care trăiau în toată Africa Centrală și Meridională. Poporul nok pare a fi fost alcătuit mai ales din agriculturi deveniți sedentari, care practicau cultura maniocului și produceau ulei de palmier, dar la care vocația pastorală era inexistentă. Acești sedentari posedau o metalurige avansată, fiind primii din sudul Saharei care au realizat topirea fierului. Procedând cu câteva secole cultura Ife, civilizația nok constituie o verigă esențială
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
Cultură plantelor se practică pe mai puțin de 30% din teritoriu și are o diversitate remarcabilă, evidențiindu-se plantațiile de ceai care de multe decenii, situiază Sri Lanka pe "podimul" producătorilor mondiali. Se recoltează (mii tone, 2004): orez(2.509,8), manioc (228), batate(4), cartofi, legume, ceai (303, 2003, locul 3 pe glob), cauciuc natural, cafea, cacao, arahide, trestie de zahăr (1000), banane (610), mango (100), ananas (50,5), citrice, nuci de cocos (1.900) și de acaju, mirodenii (piper 16
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
sălbatice înrudite cu cartoful. În Peru se cultivă și astăzi unele specii de cartof sălbatic. Odată cu dezvoltarea imperiului incas, s-a dezvoltat foarte mult și agricultură. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă" sau "pătată"), fasolea ("terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, cultura cartofului a fost
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
a țării a împiedicat efectuarea unor defrișări masive. Totuși aceste defrișări au loc, într-o mică măsură, pentru a furniza locuitorilor lemn pentru foc și pentru a crea teren arabil. Cea mai mare parte a populației lucrează pământul, cultivând orez, manioc, arahide și pomi fructiferi. RDC este extrem de bogată în resurse naturale și este una din principalele producătoare de cupru, cobalt și diamante. Țara este împărțită în 10 provincii și un oraș-provincie: Provinciile sunt subdivizate în districte ce la rândul lor
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
bauxită, cărbune, gaze naturale etc. Dispune de mici întreprinderi industriale (cauciuc, ciment, zahăr, ulei de palmieri, țesături, textile, produse alimentare). Este dezvoltat meșteșugăritul. Principalele culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea și cacao, palmierii, trestia de zahăr, orezul, porumbul, maniocul, batați, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este practicat intens. Indonezia exportă cauciuc natural, petrol, gaze naturale, staniu, tutun, ceai, cafea, cacao, zahăr, copră, pește, bauxită, mirodenii. Importă mașini și utilaje industriale, materii prime și semifabricate, autovehicule
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
145.000 km. Indonezia este o țară agricolă, 70% din populația țării find angajată în producția agricolă și auxiliară acesteia. Orezul este principala plantă cultivată, cu o producție de peste 30 mln. de tone. Alte culturi pentru hrană sunt: cartofii dulci, manioc, soia, nucile de cocos și trestia de zahăr. Culturile pentru comerț sunt: uleiul de palmier, copra, cauciucul, cafeaua și ceaiul. Solurile vulcanice și cele aluvionare sunt importante pentru agricultură. Clima caldă și umedă este foarte favorabilă multor plante și permit
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
Laos are o economie centralizată, bazată în primul rând pe agricultură, principalele culturi fiind orezul (2 recolte pe an și ocupă 2/3 din suprafața cultivată, cu o producție în creștere, ceea ce satisface consumul intern), cartofii, trestia de zahăr, porumbul, maniocul, cafeaua, macul, ananasul, citricele, bananele (în ultima vreme a trecut printr-un proces de privatizare, este principala activitate practicată de populația activă - 4/5 din populația activă, dar contribuie cu doar 2/5 din PIB) și pe ajutor internațional. Rămâne
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
creat între noi. Gastronomie și inter-culturalitate, continuarea notei de ieri. Mi-e greu să fiu "politic corect" și neutru uneori. Un coleg de cămin, african (senegalez, după alură) prepară un "ceva" greu de definit, amestec de banane coapte, rădăcini de manioc, făină de furnici și oase de hipopotam, habar nu am ce tot adăugă el în imensa oală ce clocotește pe foc. Știu însă că niciodată în viață nu am mai simțit un asemenea miros anti-gastronomic (dacă fac excepție de la mega-supa
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
autobuzul decât dacă poate dovedi că Într-adevăr cultivă cei șapte acri și jumătate de teren prevăzuți. Într-un alt caz, ajutorul destinat celor afectați de foamete nu a fost acordat decât după ce fiecare sătean a plantat un acru de manioc, conform legii privind suprafața minimă cultivată. Un important motiv de conflict, care a și dus la desființarea satelor ujamaa din regiunea Ruvuma, a fost cultivarea forțată de tutun uscat la foc, care era vândut la prețuri considerate de țărani derizorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
două soiuri, plantează culturi cu maturizare rapidă și altele cu maturizare lentă, culturi rezistente la secetă și altele cărora le place umiditatea, culturi rezistente la paraziți și boli diferite, care pot fi stocate În pământ cu pierderi puține (de pildă, maniocul) și care ajung la maturitate În „perioadele de foame”, adică Înainte de recoltarea celorlalte. În sfârșit, și poate că acesta este aspectul cel mai important, fiecare din aceste culturi este Încadrată Într-o altă rețea de relații sociale, deoarece este foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o tehnică În cursul unui sezon și cunoșteau multe altele la care puteau recurge oricând. Când li s-au pus la dispoziție noile culturi din Lumea Nouă, le-au adoptat cu entuziasm atunci când ele se potriveau condițiilor locale. Astfel, porumbul, maniocul, cartofii, ardeii și o varietate de leguminoase și de dovlecei au fost asimilate În cadrul multor regimuri de cultură din Africa. Istoria experimentării, selecției și adaptării la fața locului este, desigur, una foarte veche și În Africa, și În alte părți
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a controla la maximum piețele de produse alimentare. În ceea ce-i privește pe salariații lor (care nu se puteau hrăni în cadrul autosubzistenței), compania și administrația au căutat să evite această piață internă necontrolată, cumpărând chiar ele hrana și distribuind "rații" (manioc și carne de vânat). Astfel, salariatul nu-și putea cheltui banii decât în buticurile CFHBC; când, după 1950, numărul de salariați a crescut considerabil, a trebuit să fie permisă existența "piețelor" (cel puțin în centrele urbane), însă administrația le controla
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]