222 matches
-
de clădiri cu zeci sau sute de etaje, cum ar fi: betonul armat și ascensorul care a rezolvat problema transportului pe verticală. Creativitate și progres tehnic 68 Economia de substanță se realizează prin optimizarea constructivă a formei și dimensiunilor obiectelor manufacturate, Îmbunătățirea continuă a proceselor tehnologice primare prin reducerea adausurilor de prelucrare mecanică. Economia de energie se realizează pe baza creșterii randamentelor energetice pentru orice produs industrial. Economia de informație. Progresul tehnic folosește informație pentru a economisi substanța, spațiul și timpul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de clădiri cu zeci sau sute de etaje, cum ar fi: betonul armat și ascensorul care a rezolvat problema transportului pe verticală. Creativitate și progres tehnic 68 Economia de substanță se realizează prin optimizarea constructivă a formei și dimensiunilor obiectelor manufacturate, Îmbunătățirea continuă a proceselor tehnologice primare prin reducerea adausurilor de prelucrare mecanică. Economia de energie se realizează pe baza creșterii randamentelor energetice pentru orice produs industrial. Economia de informație. Progresul tehnic folosește informație pentru a economisi substanța, spațiul și timpul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
30%.407 Ritmul de creștere al celor două țări era de aproape 10% în China și 6% în India. În anii 2003-2006, în India a avut loc o schimbare semnificativă: investițiile au crescut rapid, ajungând la 34% din PIB, producția manufacturată a sporit și ea într-un ritm superior economiei serviciilor. Impactul a fost vizibil: dacă în deceniul trecut ritmul anual de creștere economică a țării era de 5-7 procente, în 2007 acesta ajuns la mai mult de 9%. Așa cum remarca
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
România, ea a fost încă și mai lentă, fiind în mare măsură limitată la preluarea treptată a pieței interne de către produsele și serviciile occidentale - ceea ce se poate observa cu ușurință din schimbarea structurii comerțului exterior al României, în care produsele manufacturate și de relativă complexitate care asigurau grosul exporturilor românești în perioada comunistă au fost înlocuite de materiile prime și produsele cu grad redus de prelucrare. Un vârf al acestei modificări de structură economică a fost atins la începutul anilor 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
foarte mulți dintre ei nu-și mai recunosc originea rromă;boldeni / florari - rromi care, pe vremuri, se ocupau cu confecționarea florilor artificiale pentru coroane, coronițe, jerbe, iar astăzi vând flori și se ocupă cu negustoria de orice produse primare sau manufacturate. Numele neamului vine de la cartierul ”Bold” din București unde s-au sedentarizat aceștia la Începuturi;lustragii de ghete/văcsuitori- rromi proveniți din vătrași care au dispărut Însă, treptat, după perioada interbelică, când erau foarte des Întâlniți În locurile aglomerate din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
în mod deosebit de difuzarea IT în procesele de producție ale industriilor mature, dar și de apariția unor noi industrii IT. Pe de altă parte, procesul de globalizare are concretizări interesante în mediul tehnologic. Transferul tehnologiilor se face rapid, iar produsele manufacturate sunt transportate într-un timp scurt în orice punct de pe glob. Aceste aspecte coroborate înseamnă că transferul unor industrii în zonele cu mână de lucru ieftină și apoi importul produselor realizate în aceste industrii devin posibile și atractive economic. Producția
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și denunță „acumularea primitivă de capital” bazată pe „exploatarea militaro-feudală” a țărănimii, preconizate de Troțki*. Planul cincinal și colectivizarea în 1927 izbucnește criza de cereale: țăranii refuză să vândă statului la prețuri de nimic și să cumpere de la el bunuri manufacturate la prețuri exorbitante. Or, Stalin* trebuie să hrănească birocrația* regimului și orașelor; în afară de aceasta, el a lansat primul plan cincinal*, un gigant proiect de industrializare* vizând dotarea URSS* cu o Armată Roșie* modernă. Pentru a-l finanța, el are nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu țările membre ale CAER. În ceea ce privește fluxurile de export și import, cu toate că au avut loc schimbări de anvergură în structura acestora, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic și valoric, în diversificarea nomenclatorului de produse precum și în creșterea ponderii produselor manufacturate, comerțul exterior al României nu s-a dovedit în ansamblul său eficient și nu a constituit un adevărat factor stimulativ pentru procesul de creștere economică, ci dimpotrivă a condus la înregistrarea unor mari pierderi de venit național și la perpetuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
transformării", 1961) și cunoscută sub numele de teoria cererii reprezentative de produse prelucrate. Linder este de acord cu teorema Heckscher-Ohlin doar în cazul comerțului cu produse de bază, respingând-o însă în cazul în care comerțul are ca obiect produsele manufacturate. Teoria lui este aproape exclusiv orientată către cerere și se bazează pe faptul că preferințele consumatorilor sunt puternic condiționate de nivelul veniturilor lor, putând determina anumite trăsături specifice în cadrul consumului dintr-o anumită țară. Aceste preferințe ale consumatorilor reprezentativi se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
locuitor. În cazul schimburilor comerciale externe dintre două țări, acestea se vor realiza în cazul bunurilor care au acoperită parțial cererea în fiecare dintre ele. Concluzia care se desprinde din modelul lui Linder este că relațiile comerciale internaționale cu produse manufacturate vor fi cu atât mai intense între diferitele țări cu cât nivelurile venitului pe locuitor sunt mai apropiate ca valoare între ele. Rezultatele obținute întăresc observația că, creșterea cea mai rapidă în comerțul internațional cu produse manufacturate, în perioada care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
internaționale cu produse manufacturate vor fi cu atât mai intense între diferitele țări cu cât nivelurile venitului pe locuitor sunt mai apropiate ca valoare între ele. Rezultatele obținute întăresc observația că, creșterea cea mai rapidă în comerțul internațional cu produse manufacturate, în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, a fost realizată între țările dezvoltate din punct de vedere economic. Un aspect important ce se desprinde din teoria dezvoltată de Linder se referă la faptul că aceasta identifică
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a sectorului care folosește în mod intensiv factorul de producție mai abundent. În prezent, pentru majoritatea țărilor în curs de dezvoltare acest lucru este sinonim cu extinderea sectoarelor productive care utilizează preponderent factorul muncă (agricultura tradițională, produsele primare, unele produse manufacturate), în dauna celor moderne care folosesc intensiv capitalul. Comerțul internațional stimulează în acest fel creșterea numărului de locuri de muncă din aceste sectoare conducând inevitabil la o serie de presiuni pentru majorarea salariilor, conform teoremei Heckscher-Ohlin. Ținând cont că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
țările în curs de dezvoltare sunt caracterizate prin rate înalte ale șomajului, efectul creșterii cererii de forță de muncă asupra nivelului salariilor este destul de limitat. În același timp, având în vedere și caracteristicile economice ale multor produse primare și produse manufacturate care utilizează intensiv forța de muncă, este discutabilă majorarea relativă a producției acestor bunuri tradiționale, mai ales în detrimentul produselor manufacturate moderne. Datorită existenței unor elasticități ale cererii, în funcție de venit și de preț (destul de scăzute pentru produsele tradiționale), precum și datorită unei
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nivelului salariilor este destul de limitat. În același timp, având în vedere și caracteristicile economice ale multor produse primare și produse manufacturate care utilizează intensiv forța de muncă, este discutabilă majorarea relativă a producției acestor bunuri tradiționale, mai ales în detrimentul produselor manufacturate moderne. Datorită existenței unor elasticități ale cererii, în funcție de venit și de preț (destul de scăzute pentru produsele tradiționale), precum și datorită unei instabilități a ofertei lor, care este dependentă de condițiile de mediu, un nivel mai ridicat al specializării în producția acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nivelul câștigurilor sale din comerț (considerate în perspectivă statică), în favoarea partenerului mai dezvoltat. De asemenea, atunci când o anumită țară în curs de dezvoltare își extinde producția bunurilor primare care utilizează intensiv munca și se bazează pe țările industrializate, în ceea ce privește produsele manufacturate complexe și cele care încorporează preponderent capitalul, aceasta se situează într-o situație de dependență economică față de țara dezvoltată parteneră. Modelele teoretice care abordează problema efectelor comerțului exterior asupra producției naționale se bazează pe ipoteza utilizării complete a forței de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
77% în anul 2000, în timp ce țările în curs de dezvoltare au stagnat în jurul unei valori de 20% deși populația lor reprezintă peste 4/5 din cea mondială. De asemenea, în aceeași perioadă, ponderea țărilor dezvoltate în exporturile mondiale de produse manufacturate a scăzut de la o valoare de peste 80% la 70% în prezent, iar partea deținută de ele în venitul mondial a crescut. Din rândul țărilor în curs de dezvoltare se remarcă, cele din Asia de Sud Est care și-au îmbunătățit și situația
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la 70% în prezent, iar partea deținută de ele în venitul mondial a crescut. Din rândul țărilor în curs de dezvoltare se remarcă, cele din Asia de Sud Est care și-au îmbunătățit și situația ponderii lor în venitul mondial din produse manufacturate. Rezultatele pozitive obținute în combinarea expansiunii comerțului exterior cu creșterea venitului național a permis noilor țări industrializate din regiune să se apropie din ce în ce mai mult de țările dezvoltate din punct de vedere economic. În mod evident, într-o lume plină de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
rapidă pentru o serie de produse cum ar fi: calculatoare și echipamente de birotică, telecomunicații, echipamente audio-video, semiconductoare și articole de îmbrăcăminte. Acest lucru a condus și la o implicare superioară a țărilor slab dezvoltate în comerțul mondial cu produse manufacturate, lucru favorizat și de politicile adoptate atât în țările industrializate cât și în cele în curs de dezvoltare. Exporturile țărilor în curs de dezvoltare sunt continuă să fie concentrate în ramurile industriale bazate pe exploatarea resurselor naturale și pe utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
începerea diversificării și prelucrării bunurilor destinate exportului, posibilitățile pe care le oferă în acest caz sectorul primar fiind destul de limitate. Pentru marea majoritate a țărilor slab dezvoltate, creșterea economică susținută necesită o deplasare în structura activităților economice în direcția produselor manufacturate. În multe țări, industriile manufacturiere sunt axate inițial pe produse tradiționale, care încorporează o cantitate însemnată de muncă, acest lucru fiind specific primei generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
creșterea economică susținută necesită o deplasare în structura activităților economice în direcția produselor manufacturate. În multe țări, industriile manufacturiere sunt axate inițial pe produse tradiționale, care încorporează o cantitate însemnată de muncă, acest lucru fiind specific primei generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului acestui factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea preponderentă a factorului muncă. Aceasta stimulează actualizarea activităților industriale în direcția realizării unor produse manufacturate mai sofisticate. În acest mod se realizează tranziția de la activitățile dependente de resurse și care presupun o intensitate ridicată a utilizării factorului muncă spre acele activități care implică folosirea unei tehnologii și unui proces de prelucrare superioare. Acest proces a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o tehnologie și o prelucrare de ultimă oră este încă nerelevantă, datorită faptului că acestea sunt implicate în acele stadii de asamblare ale procesului de producție care necesită o prelucrare inferioară. Deplasarea de la produsele primare spre prima generație de produse manufacturate nu a reprezentat, pentru cea mai mare parte a lor, implicarea în activități care presupun o prelucrare mai sofisticată. De multe ori, chiar producerea anumitor bunuri primare poate utiliza o prelucrare mai avansată și/sau un capital mai ridicat, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în creștere a țărilor în curs de dezvoltare în procesele productive dependente de import, cu o intensitate crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește legătura dintre comerțul cu produse manufacturate și valoarea adăugată, care reflectă în principal
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește legătura dintre comerțul cu produse manufacturate și valoarea adăugată, care reflectă în principal diferențele între tipurile de industrializare și de integrare în cadrul sistemului comercial mondial. Astfel, conform UNCTAD 22, dintr-un grup de șase țări în curs de dezvoltare considerate (China, Hong Kong, Coreea de Sud, Malaiezia, Mexic și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
primelor țări nou industrializate, cu excepția Hong-Kong-ului, valoarea adăugată în industria manufacturieră a 22 UNCTAD, Trade and Development Report 2002, New York and Geneva, p. 79 crescut în același ritm sau uneori chiar mai repede comparativ cu exporturile și importurile de produse manufacturate, de-a lungul ultimilor două decenii. Dimensiunea economiei reprezintă un factor important al gradului orientării comerciale, țările mai mici tinzând să aibă un raport comerț/venit mai ridicat. Succesul în cadrul procesului de industrializare și specificul integrării în sistemul mondial de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]