309 matches
-
creșteau mari, ca acesta din insectar, făceau niște gogoși de mătase albe sau galbene, ca aurul. Ei se închideau în aceste gogoși. Apoi, din gogoși se extrăgeau firele de borangic, foarte fine iar mama mea- străbunica ta- țesea ștergare și marame din aceste fire în razboiul de țesut. Ești prea mică să îți explic totul pe îndelete, eu stăteam pe lângă mama și mă uitam cum țese. Odată, când ea a ieșit afară cu treburi, din curiozitate am vrut să țes și
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
Tu mereu mă ocrotești. Și-n adâncul ființei mele, Cald, prin Duhul Sfânt șoptești: „Te iubesc și Mă iubești!” Cluj Napoca, 21 mai 2015 Surâsul Tău Surâsul Tău ce-a-nmugurit în toamnă, A răscolit noian de primăveri. Și-a -nlăturat a anilor maramă, Și-a dat în pârg livada mea de meri. Mă-ngreuna a zorilor zăbavă, A nopții greu tumult asurzitor. La glasul Tău făcutu-s-a lumină, Și-n ochii mei aprinsu-s-a un dor. La pașii Tăi din galaxii
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CAD FULGI DE NEA Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad fulgi de nea iubito din cerul ca marama Ne troienesc cu vise când ne ținem de mână Și ne plimbăm alene fără să ne dăm seama Că timpul a-nghețat și poate tot amână Unirea noastră care demult o așteptăm. Zăpada-acesta albă să ne pecetluiască Iubirea, mai profundă mereu
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
pentru care trebuie să avem multă înțelegere, admirație și respect. Reproducem mai jos un grupaj liric semnat FILUȘ JULEA din volumul OFRANDĂ IUBIRII OFRANDĂ IUBIRII Am înălțat rugă: „Soare, dă-mi De la tine O fâșie Nu mai mare Ca o maramă. Doar pentru un crâmpei De seară. Am întâlnire Cu zâna inimii. Cum să fiu eu Învăluit de umbre, Când în fața Ei, Până și îngerii-și Contenesc fâlfâitul? Mi-aș trece pe umeri O eșarfă: Strălucirii ei Să-i răspund Barem
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
în lume parcă toate se supun. Fără nicio taină dezlegată Seara vine ca o fată îndrăzneață Chemând clipita înnoptată La piept s-o țină până dimineață. Departe sunt rîsetele din câmpuri Iar în livezi și fluturii visează Se lasă-ncet marama de surâsuri Ale lunii ce tandru priveghează. S-a dus o zi din calendarul lumii Și ne-nchinăm îngenuncheați smeriți De ne-a slăbit puterea credinței și-a iubirii Adă, Doamne, zorii sfintei dimineți. Cluj Napoca 23 august 2015 Am prins
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
ating cerul degete ostenite curgere lină de pulberi în care soarta-și ascuțise săbiile trudeau s-alunge întunericul dornice să atingă lumina lumina blândă găzduită de pântecele împlinit al lunii ori în trena nesfârșirii mării răsfirată pe-un țărm depărtat maramă din nisipuri împodobite cu perle bulgări de spumă albă, albă lovind trupuri de stânci demult, demult neasemuit paradis al zeilor... dar mă chema o altfel de lumină lumina din pletele soarelui lenevind pe brațele cerurilor pictate cu zâmbetele îngerilor pironite
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
cum tu i-ai hrănit, cu pâinea dulce din câmpie. Sunt mulți, dar nu-s destui, Acei, ce ti-au uitat graiul, portul, glia Nu mai jeli, o alta mai frumoasă-n lume nu-i Tu poartă-ți cu mândrie, marama și cu ia. Versuri scrise , cu câțiva ani în urmă, când eram departe de țara mea. Referință Bibliografică: Mi-i dor de tot ce-nseamnă Românie / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii luna-n-rouă-și împletește steagul păcii și-al iubirii. Vin degrabă, drag române! să cântăm cu toți-n cor azi, e ziua ce-ți rămâne cât ești liber, nu dator! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: E
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona Munteniei este reprezentată la Târgul de la Horezu de către Pro
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de iubire, de flăcări/ Ce-ngroapă pământul în fluturii-frunze/și calcă alene prin stele, pe roșii cărări/ Când arborii-și ard veșmântul demuze/ grădinile zac mocnit, foșnindu-mi arame/ din frunze agonice, cu fructe-n talaz/Aduse-n miresme, răsfiră marame/ când ziua tresare și cerul nu are răgaz.” (Toamna-i o risipă, p. 33). Iată de ce, odată cu exprimarea admirației mele față de această creatoarede excepție, vă îndemn să vă apropiați cu dragoste și respect de versurile sale: El merge și-acum
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
ce se oglindesc în pupile?... Și de ce nu mai vrei să mai crezi Că iubirea e unică-n lume? Clu Napoca, 23 iulie 2015 Lacrimi Lacrimi udă pleoapa cerului din noi... Se aud pașii unei singurătăți Care flutură în zare marama Ca un semn al unui plânset Ce bate la ușa necunoscutului. - Lasă viața să-și urmeze cursul! susură râul păcii... Ploaia binecuvântărilor veni-va Ca un început plin de lumină, Cântat de veșnicie... Ca un sărut al eternității. Și lacrimile
NETĂCERI IN POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369777_a_371106]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NETĂCERI ÎN CUNUNĂ Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului Cunună Mă ascund în marama albastră A serii de vară ce-ntunecă-ncet Mă deprind de ziua aceasta, Dar port raze de soare în piept. Cuteza-voi să cred că ziua de mâine, Se va arăta zâmbitoare din nou... Iubirea culege oftările mele Și le
NETĂCERI ÎN CUNUNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368147_a_369476]
-
mare, Har și îndurare, Din clepsidre eterne Pe pământ ne cerne Fulgi imaculați, Din rai scuturați, Omenirea toată Redevine curată, Noaptea-i albastră, Himere-n fereastră, Luna divină Revarsă lumină, Îngerii veghează, Oamenii visează, Simfonii de culoare Și griji trecătoare, Maramă de noapte, Iubire în șoapte, Perdele de gheață Se trezesc la viață, Frânturi de zori Îmi dau fiori, Lumina mă-ncântă, Mâna se-avântă, Versuri divine Vin către mine... Stefania Petrov 6 februarie 2016 imagine internet Referință Bibliografică: Ninsoare de
NINSOARE DE HAR de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353920_a_355249]
-
privit ca un român; De multe ori chiar și un câine Mă privește lung, ca pe-un bătrân. Aș vrea să fiu cu tine dragă mamă - Să te-ngrijesc ca orice fiu, Să-ți leg la gât din mătase o maramă În țărănescul cel mai purpuriu. Dar sunt departe și mă doare Că soarta rea ne-a despărțit, Muncesc scăldat doar în sudoare - Un nerespectat introvertit. M-aș întoarce-acasă mâine, Dar am muri-n zadar noi amândoi; N-am avea nici
TE IUBESC MĂICUȚA MEA ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353984_a_355313]
-
mare pierdere nu doar pentru artist cât și pentru posteritate căci Săftica Maria, femeie cu mare dragoste pentru cultură și folclor, a adunat în timp o impresionantă colecție de costume populare tradiționale românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100 de ani (opinia specialiștilor), ițari cu croiala autentică, cingători și bete țesute la război , etc. O minunată “ladă de zestre” și moștenire etnografică prețioasă pe care Neculai Vatamanu o păstrează cu
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
să impună o parte din ele și în rândul băștinașilor. Ei purtau îmbrăcămintea lor tradițională, pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine greacă, au început
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
fond roșu, fețe de masă pe fond roșu, cu dungi divers colorate: alb, negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
CORNEL PANȚURU, am trăit o fantastică revelație: apariția în carne și oase a MARIEI TĂNASE, (despre care am scris cum am cunoscut-o în volumul „NE VEDEM LA PARIS” apărută la Editura Muzicală U.C.M.R. 2011) îmbrăcată în costum gorjenesc. Marama țesută-n fir de borangic, (să-l vrăjească pe iubit....) îi dădea alura de mare și cuceritoare regină dacă, iar când lăsa,cu discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
CORNEL PANȚURU, am trăit o fantastică revelație: apariția în carne și oase a MARIEI TĂNASE, (despre care am scris cum am cunoscut-o în volumul „NE VEDEM LA PARIS” apărută la Editura Muzicală U.C.M.R. 2011) îmbrăcată în costum gorjenesc. Marama țesută-n fir de borangic, (să-l vrăjească pe iubit....) îi dădea alura de mare și cuceritoare regină dacă, iar când lăsa,cu discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
n-au terminat discuția despre domnișanca tristă din iubire, fata Stancăi, că pe portița din dosul conacului apare, deloc supărată, Sultănica, de o eleganță orbitoare, într-un costum național, țesut în război de mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
la Zenit, În oceanul gândurilor mele, Îmi dă încă o doză de suferință! Te-nsuflețește stea, cobori în jos, Trimite-mi o rază de lumină, Spre chipul ce apare sfios, O clipă cât de cât senină! Arată-ți fața din marama de nori, Privirea îți îndreaptă spre mine, Vei răscoli în suflet adânci fiori, Vei aprinde gândirile senine. De ce să fii tristă când totul îți surâde? Să te ascunzi în neantul nesfârșit? Îndreaptă-te brațul ce ar cuprinde, Lumina ta, dându
CHEMARE IREALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359095_a_360424]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU RODULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU RODULUI Voi opri din mine numai o fărâma de dor pe care voi înfășura-o într-o marama de lumină; s-o așezați lângă icoana și s-o păstrați caldă, de leac și de spor - și voi mai opri o fărâma de vis muiat în lacrima pe care voi adumbri-o sub pernă, ori în zid - să o
ELOGIU RODULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359310_a_360639]
-
îmbrăca, o aranja de minune: costume populare vâlcene, dojjene și gorjene, admirate de consumatorii care duceau vorbă de laudă prin toată Oltenia. În localul „LA CIOARA CHIOARĂ” coana Mărița Florescu împodobise pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la intrare se vedeau instrumente muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai făcut de
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Toate Articolele Autorului A venit iar iarna, dacă nu e iarnă, nu e poveste. Crăiesele prozodice ale ei, curând se trezesc din linul vis de decembrie și se miră unde-i sărbătoarea când nu e?! De sub abajurul albastru de cer, maramele de nori albi își întorc fața stată la soare spre ochii pământului ca să-i ningă cu flori de bumbac! A sosit decembrie pe cai de gheață și silabe de încântec, apele poartă cămăși violacee, câmpia doarme sub opal pur, muntele
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
mi s-au părut/ Că toate una s-au făcut./ O cruce mare strălucea./ Sub gruel ei un Om zăcea./ -Tu cum de poți să le mai duci,/ Atâtea cruci, atâtea cruci?...(Crucile). Spărturi de beznă s-au năpustit peste marama sufletului lumii, punându-i bocetul în marș. Șoaptele inimilor de Mame licăresc ca păpădiile înrourate. Boldul morții trece-n hlamida de flori. Aruncată-n noapte, vremelnicia cade peste irozi. Iudele se vântură în elegii tenebroase și luciferice. Scuipările se prefac
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]