665 matches
-
reci nuanțe. Plumburiu și trist ca mine Anotimpul de bilanț e... Cine să m-aline, cine? Dar mai am încă speranțe... Toamna palidă revine... Vine toamna (rondel) Vine toamna, tristă briză, Deja vu pe-un tobogan, În ținuta-i de marchiză Din satin galben-șofran, Fără pașaport și viză... Ah, de-aș fi iar licean! Vine toamna, tristă briză, Deja vu pe-un tobogan. Fără viitor și miză În al vremilor noian, Nu am timp de analiză, Dar m-aș mai iubi
DOUĂ LACRIMI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346306_a_347635]
-
lunecuș ustalïci pricepere śïllïci strălucire, slavă kalanïci întuneric duśmannïci dușmănie, dușmănire ketilici răutate, ticăloșie dowruluci dreptate stufunuci sfufăriș mezellikos gustare, antreu ʒămlïkos geamlâc, vitraj, marchiză paśalïkos pașalâc paralïkos paralâc, bănet hamallïkos hamalâc bulukos buluc, mulțime, ceată Referință Bibliografică: SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
îmi amintesc de noi Și de-ntâlnirea noastră, fără de cuvinte. Dacă aș fi o adiere ruptă dintr-o briză, Aș vrea să te cuprind de după umeri lin, Și să te țin aproape, doar puțin, Cât să îți simt parfumul de marchiză. Cum nu sunt val, nici plajă, sau o briză caldă, Să pot nutri-n vreun fel dorință lor, Mai pot numai atât să-ți spun: Mi-e dor Să mă preschimb în ele, când va fi, odată... Referință Bibliografică: Reîntrupare
REÎNTRUPARE de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379717_a_381046]
-
din cețoasa Olandă natală în insolatul Arles, acolo unde rămîne și unde își conturează, dramatic, unicitatea. Gauguin, răzvrătitul pe condiția sa prosperă, pe care o părăsește în 1883 și-și începe hălăduirea: Bretania, Panama și Martinica, insulele Dominique din arhipelagul Marchizelor și, finalmente, Tahiti. Aici, unde își trăiește "barbaria" după care tînjise. De fapt: "Am mers mult îndărăt, dincolo de caii Partenonului, pînă la căluțul copilăriei, bunul meu căluț de lemn". Pentru ce să bați pămîntul! Pentru regăsirea căluțului de lemn! Metafora
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se recurgă la măsura extremă propusă de mine mai înainte, adică să se pustiască Moldova și Valahia, să fie duși de acolo toți locuitorii în granițele ruse”. Toate punțile pacificării păreau tăiate. La 2 octombrie 1772, Maria Tereza îi scria marchizei d’Herzelle că „mizeria este extremă peste tot. Nu vă spun nimic nici despre Polonia, nici despre turci. Ambele mă mâhnesc și mă ucid”. Așa-zisul congres de la Focșani are însă pentru istoria țării noastre o semnificație particulară. Revendicările politice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
curând o alianță politică prin mariajul care urma să aibă loc între fiica sa Giulietta și La Rocca, trezorierul coroanei britanice, Fata însă îl iubește pe nepotul lui La Rocca, Edoardo. Un alt mariaj indezirabil o implică pe nepoata Baronului, Marchiza del Poggio, o tânără văduva și îndrăgostită de Cavalerul Belfiore. Ea se logodise cu Contele de Ivrea deoarece Belfiore nu își putuse permite să o ceară de soție, în ciuda faptului că și el o iubea. Aflând de iminentă sosire a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
del Poggio, o tânără văduva și îndrăgostită de Cavalerul Belfiore. Ea se logodise cu Contele de Ivrea deoarece Belfiore nu își putuse permite să o ceară de soție, în ciuda faptului că și el o iubea. Aflând de iminentă sosire a Marchizei și îngrijorat de faptul că aceasta ar putea să îl recunoască și să dezvăluie adevărată lui identitate, Belfiore îi va scrie o scrisoare lui Stanislao cerându-i acestuia să îl desărcineze de angajamentul asumat. Edoardo la rândul lui îi va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și îl va ruga să îl ia cu dânsul în Polonia în momentul plecării. Este - spune elsingura cale care îi mai rămâne pentru a uita de femeia iubita care urmează să se căsătorească cu altcineva din ordinul tatălui acesteia. Sosește Marchiza del Poggio care va fi prezenată “Regelui” dar ea se va preface că nu îl recunoaște pe Belfiore. La fel va proceda și falsul Stanislao care se va preface că nu o recunoaște pe Marchiza. Furioasă, ea se va hotărî
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din ordinul tatălui acesteia. Sosește Marchiza del Poggio care va fi prezenată “Regelui” dar ea se va preface că nu îl recunoaște pe Belfiore. La fel va proceda și falsul Stanislao care se va preface că nu o recunoaște pe Marchiza. Furioasă, ea se va hotărî să îi testeze sentimentele lui Belfiore declarăndu-și dragostea pentru Contele Ivrea. (Grave a core innamorato...Se dee cader la vedova/ ). Tabloul 2. Grădină castelului Baronului Kelbar. Giulietta este împreună numai cu confidenta să și își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să se căsătorească împotriva voinței ei cu un om bătrân pe care nu îl iubește (’ Non sân quant'io nel petto...Non vo' quel vecchio). Apar Contele Ivrea și La Rocca, urmați de Belfiore și Edoardo și mai apoi de Marchiza del Poggio. Această din urmă intenționează să îi ajute pe cei doi tineri îndrăgostiți, Giulietta și Edoardo. Belfiore îi va determina pe Conte și pe La Rocca să părăsească grădină sub pretextul unor discuții de afaceri, lăsăndui pe cei doi tineri
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din urmă intenționează să îi ajute pe cei doi tineri îndrăgostiți, Giulietta și Edoardo. Belfiore îi va determina pe Conte și pe La Rocca să părăsească grădină sub pretextul unor discuții de afaceri, lăsăndui pe cei doi tineri împreună numai cu Marchiza dell Poggio. Tabloul 3. O galerie din castelul Baronului Kelbar. Păstrându-și rolul de rege, Belfiore îl va face pe Trezorier să accepte o ofertă de avansare care include și o căsătorie cu o văduva bogată. Prin acceptarea ei, el
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
momentul în care Trezorierul îi va aduce la cunoștința Baronului că și-a schimbat opțiunea, renunțând la mâna fiicei acestuia, Baronul se va considera insultat și îl va provoca la duel. Pentru a accentua și mai mult starea de confuzie, Marchiza îi va îndemna pe cei doi îndrăgostiți, Giulietta și Edoardo, să se căsătorească de îndată. Oricum, falsul Rege se va întoarce și va propune ca el să fie lăsat să găsească o soluție care să împace toate părțile implicate. Actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aranjeze. Trezorierul este oarecum împotriva acestei propuneri dar pe de altă parte caută și el o ieșire pentru a evita pericolul pe care îl reprezintă un duel cu Baronul. Scenă 2. Un hol care duce la gradina.Urmează confruntarea între Marchiza și falsul Stanislao: în timp ce acesta continuă să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi l'adora...Și, scordar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de altă parte caută și el o ieșire pentru a evita pericolul pe care îl reprezintă un duel cu Baronul. Scenă 2. Un hol care duce la gradina.Urmează confruntarea între Marchiza și falsul Stanislao: în timp ce acesta continuă să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi l'adora...Și, scordar saprò l'infido). Derutata de aparenta indiferență a lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi l'adora...Și, scordar saprò l'infido). Derutata de aparenta indiferență a lui Belfiore, Marchiza ajunge să-i promită Contelui Ivrea că îl va lua de soț cu condiția ca el să o dezlege de promisiune, daca Cavalerul Belfiore se va înfățișa la timp. În replică Belfiore declară că trebuie să plece imediat pe câmpul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
există timpul necesar pentru a celebra vreo căsătorie, decizie care provoacă consternarea Giuliettei și a lui Edoardo, acesta din urmă fiind obligat să plece cu regele în Polonia. Tabloul 2. O verandă care dă înspre grădină castelului Baronului. Belfiore și Marchiza del Poggio se vor întâlni pe verandă, ultimul încă incapabil de a-si dezvălui adevărată identitate. Acest lucru o irită pe Marchiza care va reitera intenția ei de a se mărită cu Contele de Ivrea. Oricum ea nu poate înțelege
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să plece cu regele în Polonia. Tabloul 2. O verandă care dă înspre grădină castelului Baronului. Belfiore și Marchiza del Poggio se vor întâlni pe verandă, ultimul încă incapabil de a-si dezvălui adevărată identitate. Acest lucru o irită pe Marchiza care va reitera intenția ei de a se mărită cu Contele de Ivrea. Oricum ea nu poate înțelege de ce lui Belfiore îi trebue atât de mult timp pentru a-și dezvălui adevărată să identitate și încă mai speră că acesta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din momentul în care Edoardo își exprimase intenția de a-si urma regele în Polonia, Giulietta își propusese să îl implore pe Rege să nu mai ia în seamă angajamentul iubitului ei. Contele de Ivrea își face apariția prilejuindu-i Marchizei del Poggio să declare încă odată că este gata să se căsătorească cu el. Oricum, Belfiore în fața acestei situații va interzice imediat această căsătorie din “rațiuni de stat” întrucât el și contele sunt obligați să plece în Polonia pentru afaceri
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Regele” îi va proclama oficial pe Edoardo și Giulietta miri și, în urma consimțământului Baronului, va da citire scrisorii adevăratului rege Stanislao după care își va dezvălui adevărată să identitate. Belfiore va putea acum să-și exprime sentimentele de iubire față de Marchiza del Poggio astfel că totul se va sfârși cu bine și în plus cu perspectivă a doua nunți fericite Principalele arii din opera Un Giorno di Regno Aria Compagnoni di Parigi...Verrà purtroppo îl giorno din actul I, scena I
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vor depăși. Rezumat : După ce a fost martora la discuția dintre Belfiore și Edoardo în care Edoardo i-a cerut lui Belfiore să l ia în armată să pentru a putea uita dragostea lui pentru Giulietta care este promisă unchiului său, Marchiza înțelege că unul dintre cei doi este Belfiore dar nu este sigură care, deoarece Belfiore este deghizat în regele Poloniei. Ea se decide să ceară în căsătorie pe Contele Ivrea în speranța că Belfiore se va da de gol. Ea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
său, speră că poate totuși va fi în stare să se căsătorească cu iubita sa acum, deoarece unchiul său a decis că poate altă femeie ar fi mai indicată pentru el. El relatează toate acestea servitorilor de la curtea baronului. Rezumat : Marchiza știe că cel presupus a fi Ragele Poloniei este în realitate Belfiore, iubitul ei. Ea încearcă să-l facă pe acesta să se dea de gol amenințăndu-l că se mărită cu Contele Ivrea. Când ea îi spune “rege” în fața Baronului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
rege” în fața Baronului și a celorlalți, el o întreabă ce are de gând să facă cu Belfiore (adică cu el însuși). Oricum, subliniază “regele”, el este sigur că Belfiore va încerca într-un fel sau altul să oprească căsătoria. Apoi Marchiza îl întreabă de ce Belfiore nu s-a arătat încă și se lansează în prima parte a ariei declarând că ea l-ar ierta pe Belfiore 37 că nu s-a prezentat mai curând numai dacă acesta va prezenta scuze credibile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un caracter monumental! Acestea fiind spuse, ne propuse să luăm ceaiul cu el. Am acceptat. Când o mistress Încă elegantă, deși cam plinuță, ieși din camera de alături pentru a servi ceaiul, ne dădurăm seama că Brummell avea și o marchiză de Conyngham. Prin urmare, numai numărul de coroane Îl mai putea deosebi de prietenul său regal George al IV-lea. Vai! acum ei sunt ambo pares, morți amândoi, sau cam așa ceva. Prima noastră convorbire avu loc În timpul acelei mese, al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
un caracter monumental! Acestea fiind spuse, ne propuse să luăm ceaiul cu el. Am acceptat. Când o mistress Încă elegantă, deși cam plinuță, ieși din camera de alături pentru a servi ceaiul, ne dădurăm seama că Brummell avea și o marchiză de Conyngham. Prin urmare, numai numărul de coroane Îl mai putea deosebi de prietenul său regal George al IV-lea. Vai! acum ei sunt ambo pares, morți amândoi, sau cam așa ceva. Prima noastră convorbire avu loc În timpul acelei mese, al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-III, București, 1856-1857, Contele de Monte Cristo, I-VIII, București, 1857-1858, Marie Stuart, București, 1858, Marchiza de Brinvilliers, București, 1858; Byron, [Poezii], în Potpuri literar, București, 1852; George Sand, Metella, București, 1853, Lacul dracului, București, 1855; R. R. Thelusson, Orbul, București, 1853; [Autori neidentificați], Dominoul roșu, București, 1853, Lena și ziua fără mâne, București, 1855; E.
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]