1,101 matches
-
până pe sub fusta lor. Profesoarelor mai în vârstă le ziceam, normal, doamne, atunci când nu eram supărați, pentru că altfel le porecleam, ca și directorul, de nu se vedeau, cu tovarășe. Trecută binișor prin viață, domnișoara de chimie avea părul alb, ca marchizii, mergea bățoasă și se făcea foc dacă-i ziceai doamnă. Nea Toni, administratorul, m-a rugat, cunoscându-mi aplecarea mea către caligrafie cel puțin așa mi-a mărturisit, măgulindu-mă, deși abia înțelegeam eu ce scriam să aștern cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Zice: "Am magnet la mâna asta..." Râde. Așază meticulos părul pe-o bucată de hârtie și-mi trece prin cap c-o să-l studieze la microscop. Nu știam că are și talent de biolog... Intră domnișoara de chimie. Coafura de marchiz chiar o avantaja; pe bune. Eu chiar o stimam. Cu formula aceea complicată a apei, ca întrebare de baraj, am scăpat de multe ori de nota patru. Directorul, triumfător, îi arată partea din podoaba mea capilară care odihnea pe biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
panglicuțe, a cărui existență Îl sâcâia pe contele de Guadalmedina pe motiv de procese, de testamente și de moșteniri. Așa că numitul Guadalmedina Îl Însărcinase pe Diego Alatriste să simplifice procedurile legale. Totul s-a rezolvat În timpul unei excursii a tinerelului marchiz Álvaro de Soto la izvorul Acero, cu câțiva prieteni, ca să le curteze pe doamnele venite să bea apă minerală de partea cealaltă a podului din Segovia. Un pretext oarecare, o Îmbrânceală, câteva insulte schimbate Între ei, și junele - de nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
a-și duce mâna la spadă. Totul se petrecuse cât ai clipi; și, Înainte ca vreunul din cei prezenți să apuce să reacționeze, căpitanul Alatriste și cei doi ciraci care Îi acopereau spatele se făcuseră nevăzuți, lăsându-l pe micul marchiz zăcând pe spate și sângerând abundent sub privirile Îngrozite ale doamnelor și Însoțitorilor lor. Afacerea făcu ceva vâlvă; Însă influențele lui Guadalmedina Îl puseră la adăpost pe ucigaș. Cu toate acestea, neplăcut impresionat, Alatriste avusese timp să ia cu sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
un cerc Întreg, pe când tinerelul Încă Încerca să se așeze grațios În gardă cu picioarele flexionate și brațul Întins, străduindu-se cu disperare să-și amintească povețele elegante ale maestrului său de scrimă. Unsprezece oameni, rememoră Alatriste. Și, În afară de junele marchiz și de un soldat foarte oarecare numit Carmelo Tejada pe care Îl lăsase rece Într-unul din duelurile lui flamande, nu era În stare să-și amintească numele celorlalți nouă. Poate nici nu le știuse vreodată. Oricum, acolo, ascuns În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sfârșit, nerăbdător. Cel În haine gri se numește George Villiers. Îți spune ceva numele ăsta?... Cu un gest brusc apucă de pe masă paharul neatins de Alatriste și Îl goli dintr-o sorbitură. Mai cunoscut În Europa prin titlul lui englez: marchiz de Buckingham. Cineva mai slab de Înger decât Diego Alatriste y Tenorio, fost soldat al regimentelor tercios din Flandra, ar fi căutat urgent un scaun pe care să se așeze. Sau, ca să fim mai exacți, pe care să se lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mine ca unic martor, căpitanul avea să recunoască abia zâmbind că În momentul acela trebuise să-și vâre degetele mari În centură ca să nu-i tremure mâinile. Și că Îi vâjâia capul ca În scrâncioburile alea mari de prin iarmaroace. Marchizul de Buckingham, asta o știa toată lumea În Spania, era tânărul favorit al regelui Iacob I al Angliei: crema nobilimii engleze, cavaler faimos și curtean elegant, adorat de doamne, destinat celor mai Înalte funcții În conducerea treburilor de stat ale Maiestății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
când Îi Închiria serviciile de spadasin ca să rezolve probleme de bani, să-l escorteze În aventuri galante și primejdioase sau să Încheie socotelile cu soți Încornorați, cu rivali În dragoste și cu creditori sâcâitori, cum procedase și În cazul junelui marchiz de Soto, căruia, ne amintim, Alatriste Îi administrase la izvorul Acero, urmând prescripțiile lui Guadalmedina, o puternică doză de oțel ce se dovedise letală. Dar departe de a abuza de situația aceea, cum negreșit ar fi făcut majoritatea foștilor soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
aceeași stăpânire de sine. În măruntul petic de lume care, În pofida unor destine atât de diferite, era a lor, a amândurora, acestea erau regulile. Iar Guadalmedina nu era nici el dispus să se abată de la ele, nici măcar pentru acel neașteptat marchiz de Buckingham cu Însoțitorul său, care acum se aflau În cel mai frumos salon al palatului. Era evident, după expresia de pe fața sa, că Álvaro de la Marca medita cu mare viteză la avantajele pe care le-ar putea obține din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
brațul cu rana de la subsuoară. Celălalt englez, cel identificat ca fiind Buckingham de către Álvaro de la Marca, recăpătase o aroganță pe care Alatriste nu-și amintea s-o fi văzut la el În timpul Înfruntării de pe drumeag. La vremea aceea, George Villiers, marchiz de Buckingham, era deja mare amiral al Angliei și exercita o puternică influență asupra regelui Iacob I. Arătos, ambițios, inteligent, romantic și aventurier, era pe punctul de a primi titlul ducal sub care aveau să-l cunoască Istoria și legenda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
aveau să-l cunoască Istoria și legenda. Acum, tânăr Încă și În plină ascensiune spre cea mai Înaltă poziție la Curtea de la Saint James, favoritul regelui Angliei Își privea cu o atenție neplăcută agresorul; iar Alatriste Îi suportă imperturbabil cercetarea. Marchiz, arhiepiscop sau țopârlan, favorit al regelui Iacob ori văr primar cu papa, tipul acela elegant cu trăsături regulate Îi era total indiferent. Nu de grija lui, ci a lui fray Emilio Bocanegra și a celor doi mascați n-avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
un moment și schimbă o privire preocupată cu Guadalmedina Înainte de a continua - că mâine toată Europa va ști că fiul și moștenitorul regelui Iacob al Angliei se află la Madrid avându-l ca unică escortă și companie pe prietenul său marchizul de Buckingham... Și că, deși din rațiuni de stat nu va putea face publice Întâmplările din noaptea aceasta, el, Charles, prinț de Wales, viitor rege al Angliei, Scoției și Irlandei, nu va uita niciodată că un bărbat numit Diego Alatriste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
se prostituează pentru a se răzbuna împotriva soțului ei . Și nu o face discret ci public, confesându-se în fața oricărui partener de ocazie: Da, soțul meu - spuse - cel mai mare senior al Spaniei, de trei ori duce, de patru ori marchiz, de cinci ori conte, grande de Spania, Lanțul de Aur. Sunt ducesa d'Arcos de Sierra-Leone." Și răzbunarea nu se oprește aici. Înainte de a muri, răpusă de o boală cumplită, își comandă o liturghie solemnă după ce avusese grijă să i
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
tradițional. În schimb, la ei, stilul de viață de zi cu zi lăsa impresia de japonez, dar atmosfera spirituală era mult mai occidentală. Și-apoi, preocupările tatălui său pentru educația băieților care-l slujeau se deosebeau complet de cele ale Marchizului Matsugae față de ai săi. După ce și-a terminat temele la franceză - a doua limbă străină -, Honda s-a apucat să studieze o culegere de hotărâri judecătorești. Fiind scrise în germană, franceză și engleză, trebuia să le comande la librăria Maruzen
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
într-o serie de filme, precum aristocrata Roșe din "Titanic", energică Marianne Dashwood din "Rațiune și simțire" și muză lui J. M. Barrie din " În căutarea tărâmului pierdut". Ea a portretizat, însă, si o spălătoreasa care a furat scrierile celebrului marchiz de Sade din azilul în care acesta era internat, în filmul "Marchizul de Sade" (2000), si, un an mai tarziu, a interpretat-o pe Iris Murdoch, celebra scriitoare britanică. Winslet a devenit cunoscută și pentru roluri complexe, jucate în filme
Kate Winslet are o statuie din ceară la muzeul Madame Tussauds din Londra () [Corola-journal/Journalistic/68336_a_69661]
-
Dashwood din "Rațiune și simțire" și muză lui J. M. Barrie din " În căutarea tărâmului pierdut". Ea a portretizat, însă, si o spălătoreasa care a furat scrierile celebrului marchiz de Sade din azilul în care acesta era internat, în filmul "Marchizul de Sade" (2000), si, un an mai tarziu, a interpretat-o pe Iris Murdoch, celebra scriitoare britanică. Winslet a devenit cunoscută și pentru roluri complexe, jucate în filme independente, precum Clementine, o tânără care recurge la o intervenție psihologică de
Kate Winslet are o statuie din ceară la muzeul Madame Tussauds din Londra () [Corola-journal/Journalistic/68336_a_69661]
-
închipui vreodată că Omicron era un sadic... Am dat paginile îndărăt. Și aici era vreo douășpe rândulețe... Există, se vede, și-n îngeri ceva, un rest al naturii de jos, bine ascuns, o rămășiță a comportamentului definit după numele vestitului marchiz... Fiindcă, iată ce îmi mai ceru: să citesc rar, cu băgare de seamă, biografiile celor doi, - a lui și a ei; tot la litera C, - și nu așa, în gând, - ci cu glas tare. Să fi fost o pedeapsă?... Vreun
Despre natura îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7366_a_8691]
-
din natură, care îți recomandă să apuci, nu să dai. Iar cine cere totul e un prost, sau măcar un naiv: nu i se va da. Totuși, se poate încerca. Vei și reuși, dacă știi să iei de parcă ai da. Marchizul de Sade: „Binefacerea este mai degrabă un viciu născut din orgoliu decât o adevărată virtute a sufletului.” Să vedem. Tocmai i-am făcut cuiva un bine. Mi-am satisfăcut orgoliul, mă simt superior? Omul m-a rugat ceva ce am
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4936_a_6261]
-
din natură, care îți recomandă să apuci, nu să dai. Iar cine cere totul e un prost, sau măcar un naiv: nu i se va da. Totuși, se poate încerca. Vei și reuși, dacă știi să iei de parcă ai da. Marchizul de Sade: „Binefacerea este mai degrabă un viciu născut din orgoliu decât o adevărată virtute a sufletului.” Să vedem. Tocmai i-am făcut cuiva un bine. Mi-am satisfăcut orgoliul, mă simt superior? Omul m-a rugat ceva ce am
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4936_a_6261]
-
și accidentul de mașină care-i va rupe o mână, picioarele sau îi va curma viața etc. Ilustrativ poate fi, spre exemplu, Quills (2000) al lui Philip Kaufman, un film despre chinurile creației la propriu și la figurat ale divinului Marchiz, Marchizul de Sade. O altă serie de stereotipuri, și ne apropiem de filmul nostru, îl prezintă pe scriitor amestecat într-o crimă, deodată romanul său prost prinde contur, crimele chiar au loc, el devine primul suspect și mulți dintre noi
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
accidentul de mașină care-i va rupe o mână, picioarele sau îi va curma viața etc. Ilustrativ poate fi, spre exemplu, Quills (2000) al lui Philip Kaufman, un film despre chinurile creației la propriu și la figurat ale divinului Marchiz, Marchizul de Sade. O altă serie de stereotipuri, și ne apropiem de filmul nostru, îl prezintă pe scriitor amestecat într-o crimă, deodată romanul său prost prinde contur, crimele chiar au loc, el devine primul suspect și mulți dintre noi au
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
difuzare (mai mult sau mai puțin clandestină) a literaturii pornografice (parte din aceste texte pot fi găsite, astăzi, în prestigioasa colecție La Pleiade). Balzac, în Iluzii pierdute, numește Palais-Royal „templul prostituției". Nu departe, în Place des Victoires, sîntem pe urmele marchizului de Sade, care a „debutat" acolo seducînd-o pe Rose Keller, prima lui victimă (o servitoare pe care marchizul a ademenit-o propunîndu-i să vină să facă menajul în casa lui din Arcueil, unde - împreună cu un valet - a bătut-o sălbatic
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
în prestigioasa colecție La Pleiade). Balzac, în Iluzii pierdute, numește Palais-Royal „templul prostituției". Nu departe, în Place des Victoires, sîntem pe urmele marchizului de Sade, care a „debutat" acolo seducînd-o pe Rose Keller, prima lui victimă (o servitoare pe care marchizul a ademenit-o propunîndu-i să vină să facă menajul în casa lui din Arcueil, unde - împreună cu un valet - a bătut-o sălbatic, nefericita salvîndu-se a doua zi dimineață, după ce escaladase un zid, iar torționarul a fost prima dată arestat și
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
de filer par le jardin" („-Domnul Președinte și-a păstrat cunoștință? - Nu, a răspuns funcționarul, dumneaei tocmai a șters-o prin gradină"). Apoi - biografiile curtezanelor faimoase. La Païva (1819 - 1884), aventurieră plină de fantezie, s-a căsătorit în 1851 cu marchizul Albino-Francesco de Païva (de care s-a despărțit imediat; marchizul se va sinucide în 1872), proprietară a unei bijuterii arhitecturale, casa de la nr. 25 de pe Champs-Elysées (frecventată și de Gautier, frații Goncourt, Sainte-Beuve, Taine), unde s-a deschis, foarte recent
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
cunoștință? - Nu, a răspuns funcționarul, dumneaei tocmai a șters-o prin gradină"). Apoi - biografiile curtezanelor faimoase. La Païva (1819 - 1884), aventurieră plină de fantezie, s-a căsătorit în 1851 cu marchizul Albino-Francesco de Païva (de care s-a despărțit imediat; marchizul se va sinucide în 1872), proprietară a unei bijuterii arhitecturale, casa de la nr. 25 de pe Champs-Elysées (frecventată și de Gautier, frații Goncourt, Sainte-Beuve, Taine), unde s-a deschis, foarte recent, un restaurant. Frumoasa Otéro-La Belle Otéro - actriță și curtezană, colecționînd
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]