5,147 matches
-
5; - Mecdaf, Calea Șagului nr. 201; - Cortez - Bulevardul Mihai Viteazul nr. 38; - Rom-Wolf - Piața Axente Sever nr. 3; - Fiamma Brenner Service - strada Telegrafului bl. C12; - SistemGas - Calea Martirilor 1989 nr. 19; - Egreta Klimatechnik - strada Coriolan Brediceanu nr. 9; - Instgat - strada Mareșal C. Prezan nr. 104A; - Dosetimpex - Piața Unirii nr. 11; - Alexa Total Instal - Calea Aradului nr. 30. Lista firmelor autorizate poate fi consultată fie la Biroul de Realții cu Publicul de la sediul Distrigaz Timișoara (strada Independenței nr. 26-28), fie direct pe
Agenda2004-8-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/282099_a_283428]
-
Timișoara, chiar dacă o parte dintre acestea se regăsesc și pe lista apărută pe site-ul ISCIR: DOSETIMPEX S.R.L. - Piața Unirii nr. 11; MCS ROMWOLF S.R.L. - Piața Axente Sever nr. 3; EGRETA KLIMATECHNIK S.R.L. - str. Coriolan Brediceanu nr. 9; INSTGAT - str. Mareșal Constantin Prezan nr. 104 A; CORTEZ S.R.L. - Bd. Mihai Viteazul nr. 38; CASITHERM S.R.L. - str. Anul 1848 nr. 5; GENERAL AFFAIRES S.R.L. - str. Cireșului nr. 50; DRAGO TERM S.R.L. - str. Evlia Celebi nr. 5; BLACK SEA SUPPLIERS S.R.L. - str. Demetriade
Agenda2004-9-04-imobiliare () [Corola-journal/Journalistic/282128_a_283457]
-
pactizat și conspirat pentru salvarea evreilor. Nu veți uita să spuneți că a existat un singur om în toată istoria războiului care i s-a opus lui Hitler, spunându-i, fără ezitare: „Nu îi dau pe evreii mei” (rostită de Mareșalul Ion Antonescu). Vă sugerez, în final, să folosiți un citat al marelui rabin Șafran, care, vorbind de anii războiului, își arată iubirea și recunoștința pentru „bunul și blajinul popor român”. Un rege are datoria să spună unui popor când a
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
făcută întotdeauna de învingători. Dar, atâta timp cât nu se spune răspicat că a existat un singur om în întreaga istorie a celui de al Doilea Război Mondial care s-a opus lui Hitler, salvând jumătate milion de suflete de la moarte sigură (Mareșalul Ion Antonescu) rămânem în minciună. Nu putem nega opinia lui Goebels, căpetenia nazistă, care, în jurnalul personal, spune: „M-am dus de mai multe ori la Hitler și i am spus că Antonescu conduce cu ajutorul dușmanilor noștri. Sub nasul nostru
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
încurcă însă în minciuni. Dacă de pe teritoriul Regatului României nu a fost trimis niciun evreu spre lagărele de concentrare naziste, nu aceeași soartă au avut-o cei surprinși de război pe teritoriul german sau pe al axei fasciste. La ordinele Mareșalului Antonescu, Guvernul României a făcut eforturi extraordinare pentru a-i încuraja pe evrei, a le face viața mai ușoară și a salva mii de oameni de la moarte sigură. Prin acțiuni disperate, contra cronometru, oamenii Mareșalului Ion Antonescu scot din trenurile
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
al axei fasciste. La ordinele Mareșalului Antonescu, Guvernul României a făcut eforturi extraordinare pentru a-i încuraja pe evrei, a le face viața mai ușoară și a salva mii de oameni de la moarte sigură. Prin acțiuni disperate, contra cronometru, oamenii Mareșalului Ion Antonescu scot din trenurile morții zeci de familii, opresc arestări și execuții în ultimul moment sau dau zeci de pașapoarte în alb cu nume românești. După cum reiese din documente, s-a încercat de multe ori scoaterea evreilor români chiar
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
în România evreii sunt considerați cetățeni români, ei trebuie să se bucure și în străinătate de protecția statului român”. În final, se cere să se intervină pentru recuperarea averilor evreilor români aflați pe teritoriul Reich-ului. Ca urmare a faptului că Mareșalul Ion Antonescu cerea înapoierea „evreilor săi”, în răspuns, Ministerul Afacerilor Străine al Franței comunică, în ianuarie 1943, Legației Române de la Vichy, că este favorabil repatrierii evreilor români aflați în Franța. La 28 mai, Ministerul Afacerilor Străine și Direcția Generală a
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
fie arestat niciun supus român”. În decembrie 1943, a început acțiunea pentru salvarea evreilor din Italia și Grecia. În scurt timp, sub nasul nemților, evreii sunt aduși în țară. Primăvara anului 1944 va intra în istorie ca un miracol românesc: MAREȘALUL ION ANTONESCU SALVEAZĂ 11.000 DE EVREI DE LA HOLOCAUST, trimițând instrucțiuni Legației Române din Budapesta să dea viza de intrare în România (9.837 de vize) pentru mii de evrei unguri și străini aflați în Ungaria. Un document de extraordinară
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
patru ani - și Apărarea Civilă, și Gărzile Naționale (Trupe Teritoriale); din mai 1994 acestea ies de sub comanda Comandamentului Militar, care se transformă în Centrul Militar Județean Timiș. La sfârșitul lui martie 2002, Centrul trece în subordinea Corpului 4 Armată Teritorial „Mareșal Constantin Prezan” Cluj Napoca, o ultimă modificare având loc în decembrie 2002, când C.M.J. se transformă în Centru Militar Zonal Timiș, extinzându-și activitatea și având în subordine Centrele Militare Județene Arad și Caraș-Severin. Primul comandant al Centrului Militar Zonal și
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
subcapitolul Negaționismul deflec tiv. (Ce-o fi aia „deflectiv”?!) Mai întâi se consemnează, corect, teza unui „politician post-comunist, Adrian Păunescu”, ca fiind reprezentativă pentru poziția celor inventariați în sus-numitul capitol: „Nimeni dintre românii care au luptat pentru Reîntregirea Neamului (de la Mareșalul Antonescu la ultimul soldat) n-a acționat în felul sângeros în care războiul îi pune pe oameni să acționeze, împotriva vreunui inamic, pentru că era evreu. Singura - și îngrozitoarea - rațiune a crimelor din Basarabia a fost pedepsirea bolșe vicilor.(...) România nu
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
au cunoscut în modul cel mai nemijlocit cu putință situația evreilor din România acelor ani și nu au stat indiferenți la tragedia coreligionarilor. Să-i luăm pe rând: Mai întâi, Wilhelm Filderman. Sunt bine cunoscute scrisorile sale trimise șefului statului, Mareșalul Ion Antonescu, pentru a protesta față de vexațiile, împinse până la ucideri, de care - zicea și se plângea Filderman, aveau parte evreii evacuați în Transnistria. Este binecunoscut și răspunsul Mareșalului. Este însă puțin cunoscută împrejurarea că la un moment dat, adunându-se
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Mai întâi, Wilhelm Filderman. Sunt bine cunoscute scrisorile sale trimise șefului statului, Mareșalul Ion Antonescu, pentru a protesta față de vexațiile, împinse până la ucideri, de care - zicea și se plângea Filderman, aveau parte evreii evacuați în Transnistria. Este binecunoscut și răspunsul Mareșalului. Este însă puțin cunoscută împrejurarea că la un moment dat, adunându-se mai multe motive, „excedat” de insistențele fostului său coleg de liceu, Mareșalul Ion Antonescu l-a deportat în Transnistria chiar și pe Wilhelm Filderman, nu pentru că acesta ar
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
care - zicea și se plângea Filderman, aveau parte evreii evacuați în Transnistria. Este binecunoscut și răspunsul Mareșalului. Este însă puțin cunoscută împrejurarea că la un moment dat, adunându-se mai multe motive, „excedat” de insistențele fostului său coleg de liceu, Mareșalul Ion Antonescu l-a deportat în Transnistria chiar și pe Wilhelm Filderman, nu pentru că acesta ar fi întrunit condițiile care determinau acest gest administrativ extrem, ci pentru că în felul acesta Mareșalul a vrut „să-i închidă gura”! Adică, știindu-l
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
motive, „excedat” de insistențele fostului său coleg de liceu, Mareșalul Ion Antonescu l-a deportat în Transnistria chiar și pe Wilhelm Filderman, nu pentru că acesta ar fi întrunit condițiile care determinau acest gest administrativ extrem, ci pentru că în felul acesta Mareșalul a vrut „să-i închidă gura”! Adică, știindu-l pe Filderman om de onoare, Mareșalul a socotit că de îndată ce liderul evreu va vedea la fața locului cum sunt tratați evreii în Transnistria, va înceta să mai umble cu memorii disperate
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
în Transnistria chiar și pe Wilhelm Filderman, nu pentru că acesta ar fi întrunit condițiile care determinau acest gest administrativ extrem, ci pentru că în felul acesta Mareșalul a vrut „să-i închidă gura”! Adică, știindu-l pe Filderman om de onoare, Mareșalul a socotit că de îndată ce liderul evreu va vedea la fața locului cum sunt tratați evreii în Transnistria, va înceta să mai umble cu memorii disperate că piere evreimea din România! Că sunt uciși și batjocoriți evrei nevinovați! Etc., etc... De
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
a fost Filderman dus să locuiască câteva luni printre evreii „strămutați” în Transnistria, dar cunoaștem foarte exact efectul acestui exil: După ce a petrecut câteva luni în Trans nistria, în „lagărele de exterminare a evreilor”, Filderman nu i-a mai scris Mareșalului nici un rând de protest față de soarta evreilor din Transnistria și n-a mai produs nici un text despre „holocaustul” din Transnistria! Nici măcar după 23 august 1944. Ba chiar a fost de acord, în primăvara lui 1944, ca alături de alți evrei, inclusiv
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Filderman a trimis o decla rație în sprijinul tinerilor luptători anticomuniști, declarație înregistrată la un notariat din New York - unde locuia, iar declarația, avântat anti comunistă, face un succint portret al României ultimilor 15 ani, prilej de a vorbi și despre Mareșalul Ion Antonescu. Iar Filderman o face în termeni clari și extrem de pozitivi. De atunci, acest text circulă cu un fel de supratitlu, „Testamentul lui Filderman”, cam nepotrivit. Eu am citat deseori din acest text, pe care l-am și publicat
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
De atunci, acest text circulă cu un fel de supratitlu, „Testamentul lui Filderman”, cam nepotrivit. Eu am citat deseori din acest text, pe care l-am și publicat integral într-una din tre revistele lui Adrian Păunescu. Citez fraza cheie: „Mareșalul Antonescu a făcut tot ce a putut pentru a îmblânzi soarta evreilor expuși la persecuțiile germanilor naziști”. Repet: afirmația aparține fostului Președinte al Federației Comunităților Evreiești din România!... Raportul Wiesel exprimă îndoieli asupra autenticității acestui text, afirmând că sursa sa
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
cu privire la așa zisul Holocaust din România. Iar faptul că accesul la acest document este blocat chiar de cei care ne acuză de holocaust nu poate fi interpretat decât într-un singur fel: Memoriile lui Filderman contrazic acuzația de genocid adusă Mareșalului Ion Antonescu și Româ niei. Recomand comisiei Wiesel să ia urma Memoriilor lui Filderman printr-o discuție cu fostul președinte al Academiei Române. Eugen Simion mai știe și altele... De la Nicolae Cajal îndeosebi. Despre Alexandru Șafran, care a fost Marele Rabin
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Antonescu l-a numit guvernator al Trans nistriei și pe care toată istoriografia holocaus tizantă îl acuză că este principalul vinovat de „holocaustul din Transnistria”. George Alexianu a fost condamnat la moarte pentru aceste crime și a fost executat odată cu Mareșalul, în 1946. în 1995, după o jumătate de secol, Alexandru Șafran, lider spiritual al evreilor din România, s-a întâlnit cu feciorul celui ce a ucis vreo două sute de mii de evrei și i-a înmânat următorul înscris: „Lui Șerban
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
sportive (în incinta căreia se pot servi și băuturi nealcoolice și alcoolice) a firmei „As Games“ din Timișoara, o alta fiind deschisă relativ recent și pe str. Matei Basarab, bloc A25 din zona Bucovina. Acestea, împreună cu cea existentă pe str. Mareșal Alexandru Averescu nr. 78 (fostă str. Lidia), se adresează în special celor ce îndrăgesc fotbalul, dar și fanilor altor sporturi, cum ar fi: baschet, tenis, hochei, handbal, box, Formula 1 ș.a.m.d. Împătimiții sportului cu balonul rotund pot paria
Agenda2004-32-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282730_a_284059]
-
două case de pariuri sportive care se adresează în special celor ce îndrăgesc fotbalul, dar și celor care urmăresc alte jocuri (baschet, tenis, hochei, handbal, box, inclusiv Formula 1), cei interesați putându-și încerca norocul fie la casa de pe str. Mareșal Alexandru Averescu nr. 78 (fostă str. Lidia) fie la cea din incinta barului „Frog“ de pe Splaiul Galați nr. 3. Fanii sportului cu balonul rotund pot paria pe mai multe meciuri (și nu doar pe unul), pe goluri în Divizia A
Agenda2004-19-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282396_a_283725]
-
D. P. Ofertă de servicii l Prin agenția „Desiderio“ Sfera unităților care oferă servicii către populație se lărgește în mod constant în ultima perioadă de timp. O astfel de firmă este și agenția „Desiderio“ care își are sediul pe str. Mareșal A. Averescu nr. 1A (fostă Lidia) și oferă clienților o gamă diversificată de servicii. Activitatea principală o reprezintă organizarea de evenimente festive: nunți, botezuri, aniversări, inaugurări de firme și diverse alte party-uri, agenția ocupându-se de toate cele necesare unor
Agenda2004-20-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282413_a_283742]
-
navei de biserică veche. Un disc imens, acum golit de publicul care, în parte, s-a retras în sacristie, locul unde se cinstește evenimentul cu vin turnat direct din damigeana așezată pe lespedea criptei în care-și doarme veșnicia Marele Mareșal Johanes de Herseny. Vinul roșu, vâscos, se prelinge din paharele preapline, se lăbărțează că o pată de sânge peste literele, inca lizibile din epitaful, care nu interesează pe niciunul dintre oamenii vii. Non nobis Domine non nobis, șed nomini Tuo
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
venit la mine, tovarășe profesor, ca să deschideți școli în limba voastră. Da, mareșale Tito, asta vrem - a răspuns Polenakovici. Adică cum în limba voastră, în care limbă? , a insistat Tito. În limba română. Bine, dar voi sunteți români? Români suntem, mareșal Tito. Dar nu se poate, a zis el, uite, cum ziceți voi la „glava“? Cap, a răspuns Polenakovici. Și cum se zice la București? Tot cap. La „lice“, cum ziceți? Față. Și la București cum se zice? Tot față. Dar
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]