210 matches
-
carte și ne-au rugat pentru... m(ă)n(ă)stire Trei Sfetitele din scaonul domnii mele, din oraș din Iași, ce iaste închinată la toate acele m(ă)n(ă)stiri, ca să facem osăbită milă cu dânsa să le margă și lor milă de agiutoriu pre an, la care și domniia mea rugămintea lor n-am trecut... La care și noi,... am miluit pre această sv(â)ntă m(ă)n(ă)stire Trii Sfetitele,... ca să aibă a scuti... în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
închinată la toate sfintele m(ă)n(ă)stiri de la Sfânta Gora, rugatu-ne-au toți părinții călugări ce să află petrecători la acele sfinte locuri ca să cercetăm cu mila noastră acestu metoh a lor, ce au aice, ca să le margă și lor ceva agiutor și mângâiere... Și pentru ca să bucurăm pre acei părinți călugări să le margă lor bine și agiutor de milă pre tot anul de la acestu metoh, iată că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
părinții călugări ce să află petrecători la acele sfinte locuri ca să cercetăm cu mila noastră acestu metoh a lor, ce au aice, ca să le margă și lor ceva agiutor și mângâiere... Și pentru ca să bucurăm pre acei părinți călugări să le margă lor bine și agiutor de milă pre tot anul de la acestu metoh, iată că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei mănăstiri Trei Sfetitele, din venitul domnescu ca să aibă fieștecând a scuti până la șepte sute de stupi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am amintit spusa lui Grigore Ureche privitoare la neasemuita moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit (1574): „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare...de la turci că-i vor face pre voie...cum au pohtit el, s-au gătitu să margă la pașa, în tabăra turcească...Acolo, dacă l-au dobânditu,... l-au legat de coadele a doao cămile și l-au slobozit prin tabără di l-au fărămat (atunci zic să fie zis Ioan vodă: „Caută că eu multe feliuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îmbe părțile, ce s-au dat la Vistierie cu pecete domniei mele... Însă și aceasta să se știe că dintr-acești bani ai tuturor mănăstirilor ce s-au legat la ruptă, am socotit domniia mea cu tot sfatul nostru ca să margă la Vistierie țării 1200 ughi, iar 120 ughi să aibă a merge la școală pre tot anul, din an în an; carii s-au socotit pentru învățătura și folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ughi să aibă a merge la școală pre tot anul, din an în an; carii s-au socotit pentru învățătura și folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă la învățătură, pentru pomenirea noastră vecinică.” „Cred că ai luat seamă cum vodă spune apăsat că școlile să fie pentru <feciori de boieri și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă la învățătură>. Ce zici de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
săraci, cine ar vrea să margă la învățătură, pentru pomenirea noastră vecinică.” „Cred că ai luat seamă cum vodă spune apăsat că școlile să fie pentru <feciori de boieri și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă la învățătură>. Ce zici de așa o judecată folositoare tuturora?” Am luat aminte, sfințite părinte. Și asta-i spre lauda lui Antioh Cantemir vodă și a sfatului țării, care s au gândit și la cei săraci și dornici de învățătură
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă păr la hotar”. Apoi „Iordache vel căpitanului de codru, să orânduiască pe ținutul Fălciiului 50 cai și să-i trimită la Scântei și vineri sara negreșit să să afle acolo, ca să vie cu mărie sa pașe păr-aici... Și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-o, te rog!” Din cuprinsul acesteia aflu că mitropolitul poruncește preotului pus mai mare peste bisericile: „Sfeti Nicolai, și la Sfânta Vineri și la Sfeti Sava” ca pentru „copiii prostimii, din trei ani în sus...să faceți izvod, anume să margă să învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă de vârstă de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus, iar carii ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Vineri și la Sfeti Sava” ca pentru „copiii prostimii, din trei ani în sus...să faceți izvod, anume să margă să învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă de vârstă de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus, iar carii ar fi feciori de preoți să învețe până la 20 de ani și mai sus”. „Cred că ai luat aminte cum că la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Prin ierbuța pîn-în brâu Ținând murguțul de frâu. Și mândra din grai grăi: Busuiocul l-aș plivi Și mă tem c-oi zebovi, De L-oi smulge și m-oi duce Până dincolo de cruce. Cine o vre să mă pețească Margă la tata de mă ceară, Că părinți-mi poruncesc Cu urât să nu trăiesc - Că-s o floare după mare, Cine-mi coată-n față moare. 29 Vine-mi zoare de la soare La oblocu din afară, De ce sunt cu fața albă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
congrés des balles, scenariul Le magnifique illusionné ou les idées d‘un heros și un roman pentru cei mici, Paradisul copiilor. E. Simion îi menționează fugar figura de fum într-un pasaj din jurnalul său parizian. Un virtuoz discret en marge des vieux livres (cum l-a caracterizat Perpessicius) și un scriitor uitat... Diagnosticul lapidar al lui G. Călinescu din Istoria... - „Jules Renard tratat în manieră Urmuz” - l-a expediat într-o notiță de subsol a istoriei literare. Într-adevăr, modelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
articol revista a fost confiscată de poliția Belgradului. Lipsiți în mare parte de plastică — reprezentată prin singurul indigen Jo Klek — Zenit desfășoară dîrz, dincolo de porțile Severinului, drapelul avantgardei”. După această panoramă succintă — primele două traduceri ale unor poeme „noi” sîrbe („Margă și mîna neagră“ de St. Jivanovici și „Barbar amestec“ de Liubomir Mitzic, ultimul — un manifest al „barbarogeniei” sîrbe și un elogiu simili-futurist al „pericolului”). Resentimentele „balcanice” față de Occident caracterizează și poemul lui Mitzic: „Dacă ochii balcanici nu includ creerul occidentalei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lume arbitrară, cu o lume în răspăr, timbrul pe care-l trezesc în sufletul lectorului este diferit: grav la Urmuz, binedispus la Jacques G. Costin”. Atitudinea față de volumul celui din urmă este una comprehensivă și nuanțată: „exercițiu critic fantezist en marge des vieux livres”, „jocuri de cuvinte spirituale” în care autorul „risipește nenumărate imagini”, „anagramă a proverbelor sau fantezie cu urmări nevinovate”, literatura lui Costin are „însușiri ascuțite de critică, de opoziție și de grație” pe cît de „prețioase”, pe atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Determinați ce efecte, care ar putea avea o relevanță practică rațional imaginabila, socotiți că au obiectele conceptului vostru. Atunci conceptul pe care-l aveți despre acele efecte este întregul concept pe care-l aveți despre obiect. (CP 5.438, trad. Marga 1990: 203) Turnură pictorială menționată de W.J.T. Mitchell trebuie înțeleasă prin natura polisemica și ambigua a conceptului de imagine (vezi I.3.). Folosind drept premisa faptul că recursul la o imagine simbolică presupune o decodare atât sub aspectul structurii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pas faire", in La vie intellectuelle, octombrie 1950, pp. 276-304. 18 Étienne BORNE, "Alcide De Gasperi", in La vie intellectuelle, octombrie 1954, pp. 103-107. Dezbaterea Hours / Borne este amplu evocată de Yvon TRANVOUEZ, "Europe, chrétienté et catholiques français. Débats en marge du MRP", in Le MRP et la construction européenne, Bruxelles, 1993, pp. 87-102. 19 Jean-Claude DELBREIL, Les catholiques français et les tentatives de rapprochement franco-allemand (1920-1933), Metz, 1972, 254 p., și Centrisme et Démocratie chrétienne, op. cit. Un articol important: Jacques
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
IIe Internationale, 1989-1914 in Histoire générale de socialisme, coord. de J. Droz, tome 2, 1875-1918, Paris, PUF, pp. 555-584. Tezele cele mai recente despre congresul de fondare al Internaționalei a II-a sînt exprimate de C. Weill, L'internationalisme en marge, in La Deuxième Internationale, Matériaux pour l'histoire de notre temps, op. cit. 5 Nimeni nu prevăzuse inițial că o manifestare internațională care cerea ca ziua de lucru să fie de opt ore se va transforma în sărbătoare anuală a muncitorilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
târziu" revigorat, apoi și prin "sistemul-lume" al lui I. Wallerstein și alte mișcări asemănătoare. Concepțiile ultimului reprezentant al Școlii de la Frankfurt, Jürgen Habermas (n.1929), s-au văzut în traducerile unor texte și în monografiile publicate de d-l A. Marga până de curând, completate cu alte tălmăciri din anii 1990. În scrierea lui Habermas despre "legitimarea în capitalismul târziu", din anul 1973, distinctă de scrierile despre "capitalismul monopolist de stat" ale compatrioților săi din Est, se arăta cum apar corporații
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cinstitul divan, ca să fim puși la cale, pentru aceasta ne rugăm cu lacrimi Înălțimii tale ca să fie luminată porunca Mării tale dregătoriului, din ținutul Tecuciului, undi fiind dimpreună și dlui serdar Manolachi Radovici fiind și dumnealui Dumitru Chilmet inginer, ca să margă la starea locului să hotărască, puindu-și și piatră ca să fii hlizită (?) dreaptă partea noastră de moșie și mare pominirii va rămâne Înălțimii Tale. La mila Mării tale plecați robi Noi răzășii din sat Giurgioana ținut Tecuciului a numi Ștefan
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
deschis. Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu: Documente, Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, București, 2000. KLIGMAN Gail, The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, University of California Press, Los Angeles, 1998. MARGA Andrei, Anii reformei, 1997-2000, Fundația de Studii Europene, Cluj-Napoca, 2000. MARINO Adrian, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. MARKÓ Béla, Aspirațiile național-politice ale minorității maghiare din România, 1998. MÂȚĂ Cezar, Istorie
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
même, la sécurité énergétique européenne n'est pas assurée. Și à ce moment leș partenaires asiatiques ne șont pas trop importants à căușe du manque d'infrastructure, cela changera dans l'avenir, ce qui offrira à Moscou une plus grande marge d'action. En même temps, par la construction de routes alternatives qui éviteraient leș pays de l'Europe de l'Est, à la longue, la Russie pourrait utiliser avec ces pays leș mêmes outils de pression qu'elle emploie couramment
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
24-a joint session a ECPR, Oslo. William Schonfeld, "Les partis politiques. Que sont-ils et comment les étudier?", în Yves Meny (ed.), Idéologies, partis politiques, et groupes sociaux, Presses de la fondation nationale des sciences politiques, Paris, 1989. Daniel-Louis Seiler, "En marge de l'élection du Parlement européen: le problème des familles politiques en Europe occidentale", în Revue d'intégration européenne/Journal of European Integration, vol. 1, nr. 2, 1978, pp. 143-190. Daniel-Louis Seiler, "Les fédérations de partis au niveau communautaire", în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
p. 175. 138 Loc. cit. 139 Philippe Cheneux, "Les démocrates-chrétiens au niveau de l'Union européenne", în Émile Lamberts (ed.), op. cit., p. 449 și pp. 449-458. 140 Elizabeth Bomberg, op. cit. (1998), pp 77-78 și p. 225. 141 Daniel-Louis Seiler, "En marge de l'élection de Parlement européen: le problème des familles politiques en Europe occidentale", în Revue d'intégration européenne/Journal of European Integration, vol. 1, nr. 2, 1978, pp. 143-190. 142 Ibidem, p. 189. 143 Cédric Van de Walle, "L
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ales o sută de siimeni cu doi bulucbași... și le-au dat lefe și i-au suit în Cetățuie să purceadă cu doamna... Iar celorlalți siimeni nu le-au dat lefe... neavînd de unde, ce i-au orînduit la zlotași,... să margă să-ș strîngă lefile, și de la corturi să margă la Curtea domnească, să fie de treabă curții... a doa zi siimenii... de la corturi, vădzînd că nu le-au dat și lor lefe,... n-au vrut să margă în curte,... și au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și le-au dat lefe și i-au suit în Cetățuie să purceadă cu doamna... Iar celorlalți siimeni nu le-au dat lefe... neavînd de unde, ce i-au orînduit la zlotași,... să margă să-ș strîngă lefile, și de la corturi să margă la Curtea domnească, să fie de treabă curții... a doa zi siimenii... de la corturi, vădzînd că nu le-au dat și lor lefe,... n-au vrut să margă în curte,... și au purces... la Cetățuie cu zorba, ca să ceară lefele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]