524 matches
-
fals și mai absurd decât această idee a unei uniuni personale între România și Ungaria. Numai dușmanii României pot să născocească asemenea lucru, care ar fi de natură să strice pe români și cu marile puteri, și cu statele • Alexandru Marghiloman scria în jurnalul său: „regele declară că este partizanul unei perfecte înțelegeri cu Ungaria, fiindcă aceasta este singura țară conservatoare din Europa centrală care poate furniza un guvern stabil (monarhie?). Regele insistă asupra acestei idei, tocmai în momentul când Take
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru alianța cu Antanta, dar numai în condițiile obținerii garanțiilor necesare îndeplinirii unor promisiuni formulate la început în termeni vagi. Partidul Conservator a fost confruntat cu numeroase dispute, ajungându-se în mai 1915 la ruptura între gruparea condusă de Al. Marghiloman și gruparea condusă mai întâi de I. Lahovari și, după decesul acestuia, de N. Filipescu. Acesta din urmă se pronunța tot mai energic, în strânsă colaborare cu conservatorii-democrați în frunte cu Take Ionescu, pentru intrarea cât mai grabnică în război
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
următoare 8. Nu toată lumea sprijinea această atitudine a majorității. Cei mai mulți dintre fruntașii conservatori continuau să abordeze problema războiului de pe poziția neutralității înclinate spre Puterile Centrale, spre Germania în special. Susținut de Titu Maiorescu, N. D. Ghica, Simion Mehedinți ș.a., Al. Marghiloman se pronunța pentru menținerea în continuare a neutralității. Petre P. Carp dorea o colaborare cu Puterile Centrale. Retras, după Consiliul de Coroană de la Sinaia, la moșia sa de la Țibănești, editează ziarul „Moldova“, a cărui conducere i-o încredințase lui Virgil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sirăuți (Hotin). A absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Kiev. La începutul lunii februarie 1918 a fost ales Prim-ministru și Ministru al Agriculturii din Basarabia. După unire a fost numit Ministru fără portofoliu pentru Basarabia în guvernele Alexandru Marghiloman (9 aprilie-23 octombrie 1918), General C. Coandă (24 octombrie-28 noiembrie 1918), Ion I. C. Brătianu (29 noiembrie 1918-26 septembrie 1919), General Arthur Văitoianu (27 septembrie-30 noiembrie 1919). A fost vicepreședinte al Camerei Deputaților și președinte al Senatului. În 1932 s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mao 420. Marcii 477. Marcovici, Simion 127, 135. Marcu, Al. 127. Marcu, Emanoil 489. Marcu, Gheorghe 426. Marcu, M. 472. Marcu, v. Sfântul ~. Marcus, Israel (Marius Mircu) 219. Mardaga, P. 56. Mareș, N. 261. Marga, Andrei 205. Margareta (Mușata) 44. Marghiloman, Alexandru 315, 323, 380, 381, 406. Maria, regina României 306, 315, 318, 319, 327. Maria-Tereza 149. Marinescu, A. S. 431. Marinescu, Florin 119, 147. Marinescu, G. 185. Marinescu, Ilie 434. Marinescu, Paul 436. Marino, Adrian 205. Marinovici, Ion 446, 447, 448
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ioan Holender, V. I. Stoichiță la Paul Barbăneagră și Felix Alexa. În al treilea rând, revista recuperează tradiția anticomunistă și valorile pozitive ale dreptei românești. neextremistă. Se comentează memorialistica și discursurile parlamentare ale lui Titu Maiorescu, P. P. Carp, Al. Marghiloman, C. Argetoianu, I. G. Duca ș.a., istoriile orale ale rezistenței din munți în anii ’50 ai secolului trecut, sunt promovate „noile energii valahe” în gândirea teologică și creștin-democrația anilor 2000 - Teodor Baconsky, Cristian Bădiliță, Mihail Neamțu, Mircea Platon, Toader Paleologu
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
Spre biruință, inclus în numărul inaugural, Octavian Goga afirmă orientarea revistei: „Vrem deci să semănăm credința pe tot cuprinsul acestui pământ, [...] să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință”. Pus sub interdicție de guvernul Alexandru Marghiloman, R. își reia apariția după încetarea războiului. Cu articole colaborează în primii doi ani Ion Agârbiceanu (Balaurul cu nouă capete, În suferința de azi, O țară și un popor), B. Delavrancea (Anglia nu minte, Rușii), Ion Minulescu (Aroganță și lașitate
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
volum de Mărturisiri, ce include, în fapt, povestea unui război văzut „dinlăuntru”, căci acoperă perioada 1914-1919, iar „narațiunea” e mai degrabă un jurnal cu date precise, cuprinzând scrisori, acte oficiale, amănunte privind fiecare mișcare politică și militară. Personaje ca Alexandru Marghiloman, mareșalul Ion Averescu ori Ion Antonescu, Henri Berthelot, Ion I.C. Brătianu, regele Carol I, Regina Maria, o serie de oameni politici români, francezi, englezi, turci sunt prezenți alături de figuri de fundal. Fiecare personaj oferă un mic nucleu narativ, un portret
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Partidului Conservator. Directori: Constantin C. Bacalbașa (1914-1915), apoi Al. Corteanu. La început gazeta militează pentru ieșirea României din neutralitate și înregistrează noutățile de pe fronturile europene în scopul întreținerii sentimentului combativ pentru cucerirea Transilvaniei. Printre colaboratori se află G. Știrbey, Al. Marghiloman, Barbu Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare a d-lui T. Maiorescu. Rubrici: „Cronica Bucureștilor”, „Ultimele știri”, „Cronica teatrală” (asigurată de A. de Herz), „Literatură” (susținută de Th. M. Stoenescu) ș.a. Sunt inserate versuri de
STEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]
-
studii și articole de economie, finanțe sau analiză politică. Din 1923, pentru un răstimp, este redactor la „Neamul românesc” și, potrivit propriilor mărturisiri, un colaborator apropiat al lui N. Iorga. Mai târziu, în 1932, se raliază partidului condus de Al. Marghiloman, al cărui prieten va rămâne, și ia direcția unui cotidian politic efemer, „Pământul nostru”. Membru al Societății Scriitorilor Români din 1920, când îi apare placheta Umbre pe drumuri, demisionează șase ani mai târziu. Un eseu dedicat lui F. M. Dostoievski este
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
anii următori vor fi strânse în 1968 într-o carte ce reia titlul Umbre pe drumuri. Amintirile lui S., de fapt doar o parte din numeroasele pagini redactate în anii primului război mondial, însoțite de o scrisoare a lui Al. Marghiloman, apar abia în 1974. Încă din adolescență a tradus cu o surprinzătoare aplicație o integrală a poeziilor lui Maurice Maeterlinck (împreună cu Al. Westfried, autor, de asemenea, al câtorva transpuneri). Alte versiuni, din Ronsard, Shakespeare (sonetele 43, 102, 117 și 146
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
Însărcinează cu formarea noului guvern cu condiția absolută a primirii unuia sau doi miniștri junimiști din cei ieșiți acum sau cel puțin a d-lui Theodor Rosetti. Dar chiar a doua zi Îl cheamă la Palat, În secret, pe Alexandru Marghiloman, ministrul Afacerilor Străine, și Îi spune răspicat „Nu trebuie ca dl Rosetti să primească”. Marghiloman consemnează În notele sale: „La ora 12 ½ am dat ochii cu Th. Rosetti În fața ministerului meu. Din primele cuvinte Rosetti mi-a răspuns că nu
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
din cei ieșiți acum sau cel puțin a d-lui Theodor Rosetti. Dar chiar a doua zi Îl cheamă la Palat, În secret, pe Alexandru Marghiloman, ministrul Afacerilor Străine, și Îi spune răspicat „Nu trebuie ca dl Rosetti să primească”. Marghiloman consemnează În notele sale: „La ora 12 ½ am dat ochii cu Th. Rosetti În fața ministerului meu. Din primele cuvinte Rosetti mi-a răspuns că nu este nici nebun, nici copil și că nu va primi cu niciun chip. Am făcut
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
nebun, nici copil și că nu va primi cu niciun chip. Am făcut ca la ora 3 să parvină În forma obișnuită a comunicării de depeșe Majestății Sale asigurarea dată de Rosetti. Ministerul Cantacuzino va cădea În apă”, notează satisfăcut Marghiloman . Nici guvernul Carp nu va avea o soartă mai bună. La 12/25 februarie, Carp cere Camerei o moțiune de Încredere pentru programul său, dar cere miniștrilor săi să nu voteze. Rezultatul: 74 bile albe, contra 75 bile negre. Guvernul
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
două din cele mai mari gazete conservatoare, T. și „Constituționalul”, sunt înlocuite prin „Conservatorul”. Ultima serie (1923-1924), condusă de un comitet, l-a avut prim-redactor pe I. Joldea Rădulescu, gazeta aflându-se acum sub influența politică a lui Al. Marghiloman. În primele luni ale anului 1876 singura colaborare literară notabilă este aceea a lui I. Slavici. Se publică și unele scrieri ale lui V. Alecsandri, reluate din „Convorbiri literare”, dar o preocupare constantă pentru beletristică nu se va manifesta decât
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
el fiind văzut îndeobște ca un personaj excesiv de protocolar, trufaș, cu fumuri aristocratice. Unele intervenții exprimă situări curajoase, sfidări chiar la adresa monarhiei, atitudini demofile riscante. Amintirile, ca și portretele unor politicieni (P. P. Carp, Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturdza, Alexandru Marghiloman ș.a.) se integrează, prin calitatea expresiei, prozei literare. O ținută artistică aleasă, alături de fervoarea opiniilor estetice, distinge și bogata corespondență a lui Z., considerată uneori partea „cea mai durabilă și cea mai actuală” a scrisului său (Al. Săndulescu). Mai ales
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
fost dregător (1934). Cei care figurează în bogata lui galerie sunt Titu Maiorescu, venerat ca „maestrul maeștrilor și zeul zeilor, al cărui cuvânt era o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu Zamfirescu, ca și Barbu Delavrancea, în portretizarea căruia autorul împrumută inspirat câteva trăsături dominante ale celui evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele din Momente solemne), concentrând esența morală a personajului
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
14. 3003. Galaseanu Ioana, 3 apartamente, București, str. Sabinelor 78. 3004. Gherandache C. L., 11 apartamente, București, calea Griviței 205. 3005. Ghețu Vasile, 8 apartamente, București, str. Paris 58, str. M. Eminescu 8, Iași, str. Ada Marinescu 5-6, Buzău, fost Marghiloman 47. 3006. Georgescu Sofia, 11 apartamente, București, str. Banului 1a, str. Col. Angelescu 28. 3007. Gherovici Maria, 7 apartamente, București, cal. Griviței 238, str. Octav Cocarescu 23, str. A. Simu. 3008. Ghețu St. Nicolae, 24 apartamente, București, str. Videle 35
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
burgheziei bucureștene cu veleități și eșecuri aristocrate. Profesorul Ștefan Mironescu asigură, pe de o parte, romanul geloziei bine temperate și al suferinței nobile, pentru ca, de cealaltă parte, să exprime sentințele cvasiclișeizate ale specificului național. Situat, într-un fel, între opțiunea Marghiloman și opțiunea Ionel Brătianu, el ilustrează principialitatea sceptică a omului superior, demnitatea de castă, ironia comprehensivă și patriotismul cel mai onorabil, pe cât de discret, pe atât de ferm. Câte idei, atâtea verdicte la Ștefan Mironescu, cea mai atașantă figură a
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
Antiquitas rediviva. Vremurile revin, Craiova, 1926; Suflet japonez, I-III, București, 1938-1939; ed. București, 2003. Repere bibliografice: Ovid Densusianu, Căp. G. Băgulescu, „Zile de energie”, „Zile triste”, VAN, 1919, 12; Ioan Țimiraș, Căpitanul Băgulescu înaintea Consiliului de Război sub guvernul Marghiloman, București, 1921; Pan M. Vizirescu, Gh. Băgulescu, „Suflet japonez”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 116; C. Fântâneru, „Suflet japonez”, roman de G. Băgulescu, UVR, 1938, 3; Mănucă, Perspective, 94-100. D.M.
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
guvern, până la 11 noiembrie 1888, când s-a produs o remaniere a cabinetului, primul ministru Theodor Rosetti avea să îndeplinească și funcția de ministru de Interne 1618. În cadrul aceluiași guvern, generalul Constantin Barozzi a fost desmnat ministru de Război, Alexandru Marghiloman, ministru de Justiție, iar Titu Maiorescu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice și ad-interim la Agricultură, Industrie, Comerț și Domenii 1619. Noul guvern a fost întâmpinat în parlament cu vădită ostilitate, fiind considerat de către George Manu, "un instrument servil în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
urmare a acestor alegeri, la 11/23 noiembrie 1888, la insistențele regelui Carol I, în guvernul condus de către Theodor Rosetti au intrat: George Manu, numit ministru de Război, Alexandru Știrbei, ministru de Interne, George Vernescu, ministru de Justiție, în timp ce, Alexandru Marghiloman prelua ministerul Lucrărilor Publice 1627. Acest guvern avea să reziste doar câteva luni, Theodor Rosetti fiind nevoit să-și depună demisia la 22 martie/3 aprilie 1889. Demisia avea să fie acceptată de către regele Carol I la 26 martie/6
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost nevoit să-și prezinte demisia. Regele Carol I a primit-o, numindu-l prim-ministru pe generalul George Manu. În guvernul constituit la 5 noiembrie 1889, primul ministru George Manu ocupa și fotoliul de ministru de Interne, în timp ce, Alexandru Marghiloman a fost numit ministru al Lucrărilor Publice. La 16 noiembrie 1889 Titu Maiorescu avea să devină ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice și ad-interim la ministerul Lucrărilor Publice 1630. În toamna anului 1889, în perioada 10-13 septembrie 1889, regele Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a constituit un nou guvern conservator condus de către junimistul Petre P. Carp, care a primit și portofoliul de la ministerul de Finanțe 2384. Alături de Petre P. Carp, lista noului guvern conservator îi includea pe: Constantin Olănescu la ministerul de Interne, Alexandru Marghiloman la ministerul Afacerilor Străine, Titu Maiorescu la ministerul de Justiție, Constantin C. Arion la ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, generalul Iacob Lahovari la ministerul de Război, Nicolae Filipescu la ministerul Agricultutii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, și pe Ion C. Grădișteanu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a însărcinat cu formarea unui nou guvern pe liderul conservator Petre P. Carp, noul prim-ministru urmând să dețină și portofoliul de la ministerul de Finanțe 3048. Din componența noului guvern conservator făceau parte: Titu Maiorescu, ministru al Afacerilor Străine, Alexandru Marghiloman, ministru de Interne, Ion Lahovari, ministru al Agriculturii și Domeniilor, C. C. Arion, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, Nicolae Filipescu, ministru de Război, D. Nenițescu, ministru al Industriei și Comerțului și Barbu Delavrancea, ministrul Lucrărilor Publice 3049. După constituirea noului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]