208 matches
-
pâinea în cuptor, deși acestea puteau fi făcute de fiecare gospodar în parte. De asemenea, unii meșteri făceau și instalațiile necesare pentru țesut inul, cânepa și lâna. Un meșter vechi, priceput la multe, a fost Iftimie Ignătescu, descrisă astfel de Marghioala Alex. Curteanu: „Era om voinic, purta plete ca în țara neamțului, Bucovina, lungi, pânăă la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care le cumpărau de la farmacie; alții luau leacuri de la babele satului. Cei conștienți declarau boala și se tratau la spitalul din Parincea prin injecții cu „Neovalvorsan” și cu bromură de mercur. Dintre doftoroaiele satului amintim pe Floarea Borcea (Borcioaia), Marghioala Andrieș, Ioana Vasilaș, care erau plătite cu bani sau cu alimente. Din cauza neînțelegerii rolului spitalelor, bolile molipsitoare făceau ravagii, deoarece cei mai mulți bolnavi nu voiau să se interneze în spital. Ca buruieni de leacă pentru diferite boli se foloseau: iarba mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rugăciuni Î. Alți bolnavi erau duși la biserică ca să le citească preotul Moliftele Sfântului Vasile și să pășească peste ei în fața altarului. Funcția de moașe în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rudele de acolo) șștia să facă din cuvinte un portret real: „Mărioara Boca era potrivită de statură, plină, fără a fi grasă, avea părul negru și ochii negri. Purta fustă creață lungă, casâncă și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de geografie Gheorghe Bocancea, Monografia satului Pârhăuți, 23 După Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, manuscris, p. 150. 24 Ibidem. 25 Mărturiile Floarei Călin din august 1960, înregistrate de Olimpia Bădăluță; documente aflate în posesia autorului. 26 Mărturia Marghioalei Curteanu, din 22 august 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță, aflată la autor. 27 Datele și „poza” mi-au fost furnizate de Huțu Vasile; o parte le-am aflat și de la Ilie Vraciu și Mihai Căținaș. *în 1906 la Școala Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sfânta Maria Mică. S-a întors de la ghiauri și a cumpărat o prăvălioară în Buzău, după care s-a gândit că ar fi bine să o ia spre munți. Era înăltuț, subțirel și plăcut ochiului. S-a cununat cu Maria (Marghioala), fiica unor oameni înstăriți din Pârscovul de Jos, loviți în amorul propriu de dragostea neașteptată față de un mocan cam motolog și cu lacăt la gură. Voicu nu a ajuns întâmplător la Pârscov, cum s-ar putea crede. De mai mulți
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
de atunci. Prin urmare, Sultana i-a dăruit lui Costache cinci copii, doi băieți și trei fete, veniți pe lume între 1871 și 1884. Făcânduse mai mari, umpleau singuri casa înaltă și cam pătrățoasă de la capul podului. Bătrânii Voicu și Marghioala, ca și frații Ion și Constantin, locuiau în polăți. Slugile, una în permanență, două-trei când se pornea velnița, își găseau loc în magazii. Familia număra cinci bărbați, care administrau pământul, vitele și prăvălia: Voicu, Filipache, Ion, Costache și Constantin. Duceau
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
despre părinții săi sunt puține, iar ale familiei, în ansamblul ei, nesigure. Chiar și documentele de arhivă păcătuiesc uneori prin imprecizie. Dile și-a petrecut prima copilărie alături de bunicii din partea tatălui. Bătrânul Voicu i-a părăsit în 1887, iar mama-mare Marghioala, doi ani mai târziu. Mamaia Anica „de peste Gârlă” a fost, sufletește vorbind, mai apropiată de numeroșii nepoți dăruiți de Vasile și de Ghiță Ionescu. Credem, de asemenea, că fatalitatea și nu vreo suferință psihică ce s-ar fi infiltrat în
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
făpturi, printre care și curcanii și curcile crescute în ferma de la Sionu, moșia de zestre a lui Mateiu". Numele lui I. L. Caragiale lipsește însă din indice, fiindcă în textul matein el apărea doar sub forma tata. În schimb este prezentă... Marghioala din expresia "tron Marghioalo", și Mița (biciclista). A fost preocupat, în cronicile sale, nu doar de modul cum sunt editate texte clasice de către editori de profesie, ci și de modul cum își reeditează unele opere anumiți scriitori, ca Mihail Sadoveanu
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
frumoși, sănătoși. Tel. 289289, 0722787914. DECESE Înregistrate la Timișoara între 11 - 18 august 2005 Pistrilă Toma, 77 ani l Hriplivoi Ana, 85 ani l Donea Cosmin, 5 ani l Lantos Maria, 79 ani l Duma Vioara, 73 ani l Sere Marghioala, 91 ani l Stancu Ioan, 69 ani l Merjan Marta, 62 ani l Jucu Atena, 90 ani l David Maria, 58 ani l Gergen Amalia, 55 ani l Vochin Dumitru, 54 ani l Sîrbu Margareta, 75 ani l Moldovan Ioan
Agenda2005-34-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284104_a_285433]
-
împlinesc șase ani de la moartea celui de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist (Toader Arăpașu). Născut la Tocileni, județul Botoșani, la 7 februarie 1915, Părintele Teoctist, al zecelea din cei 11 copii ai lui Dumitru și ai Marghioalei Arăpașu, a fost patriarhul României între 1986 și 2007.
BOR: Slujbă de pomenire pentru Părintele Patriarh Teoctist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77679_a_79004]
-
și viața. Chiar și când apar, elementele miraculoase nu mai au același impact: în universul prozaic al lui Dumitru Radu Popescu unde mitul se degradează o dată cu lumea, zborul Medeei în carul cu șerpi după împlinirea răzbunării are corespondent în ascensiunea Marghioalei trasă de baloanele pregătite pentru nunta rivalei. Pe de altă parte, interdicțiile clasice nu mai funcționează, considerate fiind constrângeri convenționale. De pildă, omorurile pot fi acum reprezentate pe scenă: Eteocle și Polinice se sfâșie reciproc sub ochii spectatorilor lui Victor
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
penteleu „specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi“, cuvânt creat de la numele locului în care se produce brânza respectivă. Prezintă interes numele proprii care au devenit substantive comune după ce au fost luate în derâdere. Cuvântul marghioală, cu sensul de „mitocancă“, provine din numele grecesc Marghioala, care era un nume distins, în secolul 19. La fel, mitică a ajuns să însemne „persoană neserioasă, superficială“ din cauza personajului cu acest nume din schițele lui Caragiale. De la numele orașului Brașov
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mulge toamna de la oi“, cuvânt creat de la numele locului în care se produce brânza respectivă. Prezintă interes numele proprii care au devenit substantive comune după ce au fost luate în derâdere. Cuvântul marghioală, cu sensul de „mitocancă“, provine din numele grecesc Marghioala, care era un nume distins, în secolul 19. La fel, mitică a ajuns să însemne „persoană neserioasă, superficială“ din cauza personajului cu acest nume din schițele lui Caragiale. De la numele orașului Brașov, s-a creat substantivul brașoave, care înseamnă „minciuni, palavre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
barba-n noduri, întruchiparea mitologică a râului. În jurul plutei înotau, cu țâțele dezvelite și cu picioarele în-fășurate-n pânză verde, sirene și naiade, în care nu puțini recunoscură trupurile durdulii, mult iubite, ale Leonorei și Acriviței, al lui Fifi și-al Marghioalei, cocotele de lux, cu tariful pe ușă, de la otelul Victoria, din dosul bisericii Sf. Pantelimon. Până și moșul de pe plută, ce căuta să se-arate demn și semeț între gherghine, era cunoscut ca un cal breaz, căci nu era nimeni
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care a fost repartizat la „Kosarom” Pașcani, unde din 1999 ocupă funcția de director economic. A.R. MARANDA HÎRHUI ( Georgeta Rotaru) - inginer constructor Născută la 30.06.1948 la Buda - Lespezi, județul Iași, în familia de gospodari Gheorghe și a Marghioala Rotaru. Ca și ceilalți doi copii ai familiei (o fată și un băiat), primește o educație aleasă, în spiritul dragostei față de oameni, față de muncă și față de valorile tradiționale. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar liceul la Iași
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Atunci ești nenorocită, Dona Diana, dona Diana! {EminescuOpVIII 358} COMEDIILE ÎN PROZĂ GOGU TATII Comedie în 3 acte 2254 [PERSOANELE] D[om]nul SUBPAPUC STRATOMIR "FRIGE LINTE" proprietar mare boier bătrân HERMENCE GOGU fie-sa fiu-său Dl. NAPOLEON PĂTĂRLĂGICĂ MARGHIOALA suprefect plasei Dezbrăcătorenii fată-n casă LEIZER ZOLZANGEZIND BARBU VULTUREANU stăpânul birtului la" Birlicul de aur" tânăr proprietar în târgul Dezbrăcătorenii PAVEL INTENTATIONEM BUCĂTAR, VEZETEU, RÎNDAȘ vătaf la Vultureanu ȘI SERVITORI la d. SUBPAPUC ACTU-NTÎI O grădină mare. în fund
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am dat naibi[i] și, cu inima îngrijită, vin acasă; m-am // liniștit văzând că vine 624 {EminescuOpXVI 625} Valerie voioasă întru întîmpinarea mea; ce era însă?; în acel moment preoții ce-i văzusem să duceau să îngroape pe cocoana Marghioala, soția părintelui Ionescu, tu știi că eu eram în de aproape relații cu dânsa, poți să-ți închipui regretul ce l-am simțit la această tristă noutate, m-ași fi dus la înmormîntare dar n-am putut. Nu lua în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
soției și mamei lor, de teama ca adevărurile neplăcute spuse de ea să nu-i compromită . Plasată în atmosfera fetidă a unei crescătorii de porci din România socialistă, piesa urmărește degenerarea progresivă a personajelor. Deși îi datorează viața nevestei sale Marghioala, care și-a ucis primul bărbat de dragul lui, Ionel, directorul combinatului, vrea s-o părăsească pentru a trăi cu tânăra Dida, fata primarului din sat. Spre a scăpa de prezența incomodă a consoartei, el o declară nebună și o internează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
celei răpuse se întoarce pe pământ și își înjunghie rivala, apoi și pe fiica Romanița și pe ginerele Marian care au uneltit împotriva ei. În mai multe rânduri, se face trimitere explicit la mitul antic. La prima sa apariție, fiul Marghioalei rememorează poezia Medeea recitată de mama lui la o serbare școlară în cinstea recoltei : Pentru iubire, ea își trădă părinții/ Frații și țara./ Pentru iubire, ea pierdu cerul/ Sub care se născuse, pământul/ Pe care crescuse, totul./ Plecă pe mare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Și născu o casă de copii./ Și când își pierdu iubirea/ Dădu foc lumii/ Își omorî odraslele/ Nimic să nu mai rămână/ Ca înainte/ În ticăloasa Grecie (II, p. 621). În ultima confruntare dintre cele două femei, Dida îi amintește Marghioalei de spectacolul în care a fost distribuită mai demult : Nu te mai da grande, că ești barbara Medeea ! Ai jucat și tu în piesa asta la Turda, unde e un teatru mai mult de amatori (IV, p. 661). Referințele culturale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
par să prețuiască miturile. Dida nu este interesată de explicațiile pretențioase ale lui Marian care cercetează semnificațiile universale ale basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte : Pe mine nu mă dai gata cu mituri (I, p. 616). Tot astfel, Marghioala ia în râs aprecierile ginerelui ei despre călătoria inițiatică la combinatul de porci de la Galați, buricul lumii : Acesta e noul mit... miticul... Miticul... (cu accent pe cel de al doilea i) (V, p. 680). Mitul arhaic are reverberații în lumea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lumii : Acesta e noul mit... miticul... Miticul... (cu accent pe cel de al doilea i) (V, p. 680). Mitul arhaic are reverberații în lumea contemporană, dar se degradează o dată cu ea. În primele patru acte din Ca frunza dudului din rai, Marghioala este victima unei conspirații menite să o înlăture. De când a asistat la un accident de mașină suspect, are impresia că cineva, neidentificat, o urmărește pas cu pas și vrea să o scoată din minți (I, p. 607). Cei din jur
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sosirea bărbatului ei, își dă seama că e considerată drept o piesă de muzeu, o fosilă (I, p. 608), în timp ce Dida, noua lui cucerire, le apare tuturor ca întruchiparea tinereții fără bătrânețe (I, p. 609). Convins din prima clipă că Marghioala joacă teatru ca o mare actriță, Ionel pune pe seama vârstei faptul că e nervoasă, intimidată și are impresia că e urmărită (I, p. 608). Mai târziu, când îi aduce o oglindă ca să-i arate că e numai piele și zbârcituri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
crede fără farmece, fără nicio putere, o moartă, un strigoi (II, p. 628). Cât despre Dida, ea declară că nu mai vrea să fie rivală în dragoste cu o mortăciune (IV, p. 660). Mai multe incidente stranii o tulbură pe Marghioala care găsește sub cearceaf o broască râioasă și constată că cineva i-a frânt lumânările de la nuntă, i-a ciopârțit rochia de mireasă și a dat drumul la gaz în camera ei, ceea ce o face să presupună că este victima
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]