207 matches
-
Buiestrașu-i bun... dacă-i dau grăunțe la han și-l odihnesc trei sferturi de ceas... merge. Care va să zică, un sfert și cu trei, un ceas..’’. Tânărul ginere al pocovnicului Iordache nu are imaginație, nici neliniști metafizice. Astfel practicile magice ale cocoanei Marghioala pot acționa asupra lui, poruncitor, la nivelul senzației fără frământări. Bărbatul care se ducea să se însoare cu fata polcovnicului Iordache face un popas la hanul Mânjoalei. Emanația senzuală a hangiței se complică cu elemente exterioare; obsesia ispitei se prelungește
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
un element de atmosferă. El este acela care definește substratul ideatic al demersului epic fantastic. Pentru că își trăiește fără neliniște existența și viitorul bine rânduit, povestitorul este mânat de impulsuri, nu face calcule și nu are inhibiții. Cunoscută dinainte, cocoana Marghioala, ,,frumoasă, voinică și ochioasă’’, i pare ,,mai plăcută ca niciodată’’. Apropierea se petrece după ritualul aventurilor de la han înlesnit și de stingerea lămpii. Cadrul îmbietor, atracția, aventura sunt trăite frust, fixate de impresii de la marginea conștiinței. Toată această perspectivă este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
norocul sau poate nenorocul (încă una din ambiguitățile stării de spirit ce-i prezidează acțiunile), face ca impulsul pentru aventura erotică a tânărului bărbat să se manifeste față de o femeie ieșită din comun. Femeia care stăpânește hanul lui Mânjoală, coana Marghioala, este și ea ,,însemnată’’. Grație unui presupus pact cu diavolul, are puterea de a exercita asupra oamenilor puteri nebănuite. Apropiindu-se de vestitul han, în drum spre Popeștii-de-Sus unde urmează a se logodi cu fiica polcovnicului Iordache, eroul nu rezistă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
atracție a femeii se concentrează mai ales în privire. Cu totul fascinat de chipul veșnic tânăr, tânărul bărbat nu-și poate reprima impulsul de a recunoaște pe față că însușirea aceasta îl tulbură cel mai mult În mod tipologic, coana Marghioala, sau, cum i se spune de obicei, Mânjoloaia, își datorează faima atributului de ,,vrăjitoare’’, acceptat de toți cu o teamă admirativă. În acest punct se află sursa irezistibilei atracții pe care hanul o exercită asupra călătorilor care băteau drumurile mânați
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
o mai văz, intrase degrabă în căldură și apucase pe cotoi cu ușa, desigur!’’), la fel trebuie să fim de acord cu interpretarea eroului: ,, Afurisit cotoi! se tot vâră printre picioarele oamenilor’’. Atunci când trebuie să plătească șederea la han, coana Marghioala îi cere să plătească atunci ,,când o trece înapoi’’. Numai reluând lectura povestirii de la sfârșit spre început (operație ca pe care suntem dispuși a o întreprinde din același obscur impuls), vedem că întreg acest șir de amănunte, de aspect aparent
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
contribuie la puterea de fascinație a Hanului lui Mânjoală. Povestirea aventurii tinerești este încadrată într-un element fantastic, reamintindu-și de strania întâmplare într-o noapte de iarnă, care coincide cu arderea hanului, până-n temelie, incendiul ,,îngropând pe biata cocoana Marghioala, acu’ hârbuită, sub un morman uriaș de jăratic’’. Sfârșit de o adevărată vrăjitoare, care ispitise, cândva, cu satanicele farmece, și pe bătrânul Iordache. Când, după moartea Mânjoalei, pocovnicul Iordache explică aceste amănunte ca pe un meșteșug vrăjitoresc, povestitorul rămâne sceptic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția din bătrâni - Elena Sandu, Constanța Șerban, Catinca Tofan, Marghioala Gherase, Nelia Ifimie, Elena Pintilescu, Georgeta Baban sau Ada Bertea. DESCÂNTECELE Dată fiind nevoia zilnică de a-i ocroti pe oameni cât și pe animalele domestice, localnicii au învățat de la bunii și străbunii lor descântece de tot felul. Ca forme
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lector are în bibliotecă dosarul său, în care se păstrează foile de lectură). Unii cititori au rezumat peste 40 de lucrări, numărul celor ce au rezumat măcar 5 cărți este de 26. Iată, de pildă, o parte din lecturile sătencei Marghioala Gh. Buchir, de 26 de ani, căsătorită, cu un copil, absolventă a trei clase primare, care a citit în iarna lui 1928 un număr de 47 cărți: Beția de Virgil Arifeanu, Flăcări năbușite de I. Neagu, Nuvele de N. Dunăreanu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un schit, deoarece hanul era bântuit de forțe malefice. Hangița "umbla cu farmece", avea un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al realității, și în unul subiectiv, al fabulosului mitic, plan care tulbura subconștientul uman. Caragiale valorifică în această nuvelă mitul folcloric al vrăjitoarei malefice care tulbură mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar celălalt a amuțit. Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică. În credințele populare se spune că pisica neagră este una din înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică. În credințele populare se spune că pisica neagră este una din înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala și Fănică. Mâncarea foarte gustoasă și vinul au calități afrodisiace. Rătăcind, după ce pleacă de la han, protagonistul cunoaște o altă înfățișare a diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spună nimic despre cele întâmplate, evidențiază forța malefică a hangiței. Revenind în plan real, personajul-narator, ajuns la han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de a-i face curte hangiței. Convins că necuratul l-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
treptat de Mânjoloaia, care știa scopul călătoriei și îl ademenea cu farmecele sale planul fantastic. Odaia era curată și cochetă, cu miros de mere și gutui, dar fără icoane pe peretele de la răsărit. Lipsa acestora este astfel motivată de cucoana Marghioala: "Dă-le focului de icoane! d-abia prăsesc cari și păduchi de lemn". Protagonistul își face cruce, aude "un răcnet" și își imaginează că a călcat cotoiul bătrân de sub masă. În credințele populare, pisica neagră reprezintă diavolul. Cucoana deschide ușa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fel de amorțeală pe la încheieturi". Aflând că afară s-a dezlănțuit viscolul, Fănică părăsește planul fantastic, revine în realitate, constată că stătuse "două ceasuri și jumătate" la han, era în întârziere, trebuia să plece, deși afară "urla vântul nebun". Cucoana Marghioala voia să-l convingă să nu plece, și în timp ce vorbea, avea căciula lui Fănică în mână, pe care "o tot sucea ș-o răsucea", "uitându-se adânc în fundul căciulii". Mai târziu, protagonistul a înțeles că femeia îi vrăjise căciula, ca să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După patru ceasuri de rătăcire, află de la un paznic la coceni, că se afla aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru să-și facă cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat cu bine, femeia i-a apucat mâna și l-a îmbrățișat. Fănică ar fi rămas multă vreme sub vrăji, dacă nu l-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se pocăiască patruzeci de zile, la un schit în munte. Numai prin rugăciuni, omul scăpă de atracția amăgitoare a Satanei. Într-o noapte de iarnă, protagonistul află de la socrul său că hanul lui Mânjoală "arsese până la pământ", împreună cu vestita cucoană Marghioala și cu farmecele ei. Vestea îl făcuse fericit pe Iordache, care murmura: "a băgat-o în sfârșit la jăratic pe matracuca", și a ținut un discurs moralizator despre puterea diavolului, care "te spurcă" și "știe el unde te duce". Socrul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
va fi supus la necazuri, slăbiciuni, ticăloșii, neștiință, sărăcie, robie, prostie, mânie. Ajuns în București, Aghiuță își ia numele de Kir Ianulea și își inventează o biografie aventuroasă, pe care o răspândește în târg "o cotoroanță zugrăvită și smălțuită", Kera Marghioala. Și-a cumpărat o casă frumoasă ca orice negustor de seamă, a intrat în societatea aleasă și s-a căsătorit cu Acrivița, care era frumoasă, dar "se uita cruciș" și nu avea zestre. După căsătorie, din mielușea a devenit "leoaică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
căsătorești“. Pe locul doi, cu 1 000 de taleri, se află Sultana, fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau negustori, apropiați ai boierului, Marghioala și Eufrosina, fiicele răposatului cămăraș Mihalache, copila serdarului Neculaie, cea a pitarului Iane, a lui Hagi Ioniță, (aceasta murind între timp, banii au fost dați altei fete), și, în fine, Marghiola, fiica Elenei Drugănească. Iată înzestrate dintr-un foc numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care partea bună a sufletului său o aplică iubirii de arginți, înscrisă la rîndu-i în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al crucii, conform etimonului grecesc; ispititoarea eroină a nuvelei La hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică dintre toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
copii (Danut,Victor - n. 1962, Daniela, Vasilică) 11. Corina Popa 2 copii (Vasilică și Marcel) 12. Lascăr Ciorăscu (n. 1934) și Mărioara (n. 1929) 13. Chelu Romică (40 de ani) și Gabriela 6 copii 14. Tache Dorin (60 ani) și Marghioala 5 copii (dintre care o studentă) 15. Elena D. Balan (90 ani)2 copii 16. Tereza Petroni (80 de ani) 4 fete 17. Anica Tătărăscu (87 ani) copil (Mimi) 18. Catea Marin (n. 1943) + Gică (n. 1943, mort, 2010) 4
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
penteleu „specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi“, cuvânt creat de la numele locului în care se produce brânza respectivă. Prezintă interes numele proprii care au devenit substantive comune după ce au fost luate în derâdere. Cuvântul marghioală, cu sensul de „mitocancă“, provine din numele grecesc Marghioala, care era un nume distins, în secolul 19. La fel, mitică a ajuns să însemne „persoană neserioasă, superficială“ din cauza personajului cu acest nume din schițele lui Caragiale. De la numele orașului Brașov
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mulge toamna de la oi“, cuvânt creat de la numele locului în care se produce brânza respectivă. Prezintă interes numele proprii care au devenit substantive comune după ce au fost luate în derâdere. Cuvântul marghioală, cu sensul de „mitocancă“, provine din numele grecesc Marghioala, care era un nume distins, în secolul 19. La fel, mitică a ajuns să însemne „persoană neserioasă, superficială“ din cauza personajului cu acest nume din schițele lui Caragiale. De la numele orașului Brașov, s-a creat substantivul brașoave, care înseamnă „minciuni, palavre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în patria lui Monsiu Șarlă!.., Știți, Monsiu Șarlă, care a fost dascalul lui Guliță... În Paris! minunea minunilor! târgu Vavilonului din zilele noastre! Am ajuns noaptea și am tras la un otel din ulița: Geofroi Marie, adică: Mi-i frig, Marghioală... A doua zi l-am înfundat pe Guliță într-un pension și am rămas liberă, de capul meu [...] Parisul nu are seamăn pe fața pământului, și pot zice că nici chiar Bucureștiul nu-l întrece... adică să fim drepți... nu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]