243 matches
-
1946, 121-134; Savin Bratu, Cronici, II, București, 1958, 165-172; Simion, Orientări, 347-352; Cioculescu, Varietăți, 408-414; Negoițescu, Scriitori, 361-365; Regman, Confluențe, 301-312; Omagiu lui Perpessicius, RITL, 1967, 1 (număr special); Ciopraga, Portrete, 260-273; Martin, Poeți, I, 36-44; Regman, Cărți, 292-300; Baconsky, Marginalii, 66-77, 193-198; Piru, Panorama, 491-493; Cesereanu, Ipostaze, 55-89; Vârgolici, Retrospective, 264-285; Zaciu, Glose, 199-204; Alexandrescu, Confesiuni, 116-125; Manolescu, Poezia, 44-47, 159-171; Excurs sentimental Perpessicius, București, 1971; Felea, Poezie, 214-220; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 132-141; Vasile Netea
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
incomodă - intervenții sociale În comunități defavorizate În România anilor 2000, București, Editura Printech, 2004 (161 p.) Incomodă pentru societatea În sine, care, punându-i-se În față o asemenea carte, se vede nevoită să-și (re)cunoască ,,marginalitățile” (și, implicit, ,,marginalii”), primirea cuoașterii ce stă la baza cărții Cosimei Rughiniș este, desigur, de multe ori incomodă și pentru cercetătorul care decide să abordeze un asemenea subiect. ,,Exclușii” nu sunt, se știe, nici pe departe un segment social cosmetizat. Dimpotrivă. Și nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lut”, CL, 1976, 4; Valentin Chifor, Elogiu și creație, T, 1976, 5; Dana Dumitriu, Banalul și fantasticul, RL, 1977, 13; C. Vernescu, „Adevărul despre himere”, CL, 1977, 10; Voicu Bugariu, Science fiction, LCF, 1978, 18; Iorgulescu, Scriitori, 227-229; Leonida Neamțu, Marginalii la „Figurine de ceară”, ST, 1978, 10; Anton Cosma, „Figurine de ceară”, VTRA, 1978,11; Sorin Titel, Anticipație și parodie, RL, 1980, 22; Mircea Popa, Valențele romanului ironic, TR, 1983, 52; Valeriu Cristea, „Cina cea mai lungă”, RL, 1984, 21
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Ediții: Panait Istrati, Opere alese - Oevres choisies, I-VI, ed. bilingvă, tr. Eugen Barbu, pref. edit., București, 1966-1974; Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței, pref. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Panait Istrati”, VR, 1964, 8; Baconsky, Marginalii, 217-226; Perpessicius, Lecturi, 432-439; Constantin Coroiu, Elogiu și negație, CRC, 1972, 21; Șerban Cioculescu, În laboratorul scriitorului, RL, 1974, 45; Piru, Reflexe, 306-310; Liviu Leonte, „Incidențe critice”, CRC, 1976, 40; Titus Moraru, Mitul vârstei de aur, ST, 1978, 9; Alexandru
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
Eugen Todoran, Adrian Marino), eseuri și articole incitante (Ovidiu Cotruș, Lucian Blaga. Elemente pentru un portret interior, Șerban Foarță, Dedicații minulesciene, Livius Ciocârlie, Problema reflexivității fără finalitate în literatura franceză contemporană, M. Cazacu, Ilie Moromete și cauzele autodemistificării, Nicolae Balotă, Marginalii la o istorie a romanului modern, Eugen Simion, „Comedia erorilor” critice, Dana Dumitriu, O tendință a prozei feminine - autodizolvarea, Cornel Ungureanu, Criterii ale nonconformismului în proza scurtă). Articole demne de interes scriu și Mircea Iorgulescu, Mircea Mihăieș, Marcel Corniș-Pop, Aurel
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
la îndemâna tineretului chipul lui Eminescu aflat în manuscrisele de la Biblioteca Academiei Române. Studiile se succedă într-un ritm impresionant: Lumea culturii și Eminescu, Un miracol al culturii românești, Un simplu caiet, Margini și nemargini ale limbii, Despre geniu, Un uomo universale, Marginalii la un vers, Eminescu și neființa. El vrea să probeze că „omul deplin al culturii române” - cu expresia fericită a lui N. Iorga - este și un mare pedagog al neamului și că el oferă un model de cărturar pentru tineretul
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Plecări fără ancoră”, „Chemarea”, 1945, 47; Octav Șuluțiu, „Poeme fără de imaginație”, „Apărarea”, 1947, 53; Ov.S. Crohmălniceanu, „Tâlbâc, Tureatcă et Co.”, CNT, 1948, 37; H. Zalis, Changements de garnison, REVR, 1966, 2; Al. Protopopescu, „Poeme și poezii...”, TMS, 1967, 1; Baconsky, Marginalii, 184-192; Piru, Panorama, 68-70; Cubleșan, Miniaturi, 119-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 206-218; Ion Pop, „Antologia literaturii române de avangardă”, ST, 1970, 1; Ștefan Roll, „Atentat la bunele moravuri”, CNT, 1971, 21; Călinescu, Literatura, 37-40; Ileana Vrancea, Virtuțile
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
unor periodice uitate, cum ar fi „Deșteptarea”, „Spectatorul”, „Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu un destin istoric particular. Cartea Marginalii junimiste (2003) propune o intrare în istoria „obscură” ori mai puțin cunoscută a societății Junimea, despre care stăruie impresia că, încă de multă vreme, s-a spus tot ce se putea spune. Sunt aici numeroase documente - acte oficiale, texte și
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
pildă, traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană, ce are meritul de a constitui un document cultural solid în slujba ideii de românism dincolo de granițele politice, este oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași răbdătoare pasiune de cercetător, se bucură, în schimb, de o perspectivă integratoare, de judecăți de valoare mai prudent afirmate și oferă numeroase oaze de plăcere intelectuală, lipsa de pedanterie și rafinamentul „arheologului” literar creând o dimensiune
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
literar și de publicist. SCRIERI: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (în colaborare cu Nicoleta Popescu și Radu Tătărucă), Iași, 1989; Biblioteca edițiilor Mihai Eminescu românești și străine (în colaborare cu Constantin Mălinaș), Oradea, 1989; Frânturi de cultură bucovineană, Iași, 1997; Marginalii junimiste, Iași, 2003. Traduceri: Francis Scott Fitzgerald, Visuri de iarnă și alte povestiri, Iași, 1992; Edgar Wallace, Conturi lichidate, Iași, 1994; Iris Johansen, Un colț de paradis, Iași, 1994; Alfred de Musset, Gamiani sau Noaptea plăcerilor, Iași, 1995; Jacques Bergier
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
Iorga, Oameni, III, 291-292; N. Gane, Amintiri, Craiova, 1941, 139-145; Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare la biografia lui M. Eminescu, București, 1962, 347-349, 441; Adrian Marino, Viața lui Al. Macedonski, București, 1966, 183-184; Dicț.lit. 1900, 581-582; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003, 198-223. D.M.
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
devierilor” de la directivele ideologiei oficiale. În spiritul politicii de moment, impusă de Partid sau de gruparea de guvernământ, s-a conturat și programul cultural conjunctural al suplimentelor literare. La rubricile permanente, intitulate „Cărți noi”, „Critică și bibliografie”, „Din carnetul scriitorului”, „Marginalii publicistice”, „Calendar”, „Caiet liric”, „Teatru”, „Cărți și ecouri”, „Poșta literară” etc., au colaborat Al. Robot, Bogdan Istru, Emilian Bucov, Iosif Balțan, Ion Canna, Petrea Darienco, Al. Cosmescu, Pavel Boțu, Ion Druță, V. Vasilache, Aureliu Busuioc, Dumitru Matcovschi, Gh. Vodă, Anatol
MOLDOVA SUVERANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288218_a_289547]
-
detalii despre traiectoria textelor înainte de culegerea lor în acest volum. Toate eseurile reluate aici apar într-o formă complet modificată. Pentru că ne-am dori reînviată și tradiția clasică a scoliilor, am inclus între copertele cărții și câteva recenzii transformate. Aceste marginalia se nasc și mor, îndeobște, ca niște cărți poștale. Le-am introdus aici ca într-un colet rambursabil. Cititorilor dezamăgiți de lipsa unor masive „studii serioase” nu le putem cere decât răbdare și îngăduință. Drept compensație, am inclus câteva „nocturne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au înțeles bine chemarea. Căci, la urma urmei, toți pașii lor nu măsoară decât insomnia unei iubiri fără hotar, aleasă, primită și regăsită în acel „nume care este mai presus de orice nume” (Filipeni 2, 9). Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronietc "Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronie" There are three things I cannot take in: faith without dogma, non-ecclesiological Christianity and non-ascetic Christianity. These three - the church, dogma, and asceticism - constitute one single life
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pașii lor nu măsoară decât insomnia unei iubiri fără hotar, aleasă, primită și regăsită în acel „nume care este mai presus de orice nume” (Filipeni 2, 9). Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronietc "Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronie" There are three things I cannot take in: faith without dogma, non-ecclesiological Christianity and non-ascetic Christianity. These three - the church, dogma, and asceticism - constitute one single life for me. Arhimandritul Sofronie, Letter to David Balfour (21
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arhimandritul Emilianos 300 Ereditatea misticii bizantine 300 Renașterea permanentă 302 Asceza deciziei 304 Absență sau retragere? 305 Denunțul mondenității 307 Darurile ascezei 309 Monahismul: de la credință la cunoaștere 311 Nunta filocalică 314 Ascultare, feciorie, sărăcie 316 Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronie 319 Tinerețea unui sfânt 319 Drumul spre Athos 321 Europa 323 „Scriitorul iscusit” 324 Un interpret congenial 326 Pocăința și revelația principiului ipostatic 327 „Vechi și noi” în teologia Starețului Sofronie 332 Teologia persoanei și roadele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să se laude cu „diferența” sa, să-i oblige pe ceilalți s-o admire, nu doar s-o accepte indiferenți și s-o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze în asociații activiste, să-și promoveze (deci să-și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori în cerc restrâns; marginalul are în consecință o intimitate... publică, asemănătoare cu specific americana afirmare publică a convingerii religioase
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ipostaza poetului-muncitor Își aveau În Scânteia o apărătoare constantă, intervenind cu sfaturi ori de câte ori revistele de specialitate nu apreciau cum se cuvine efortul În discuție. Iată-l de pildă pe Petre DRAGOȘ 35 apărând câțiva „tineri talentați” a căror valoare rubrica Marginalii de la Contemporanul n-a prețuit-o Îndeajuns: „Rubrica Marginalii trebuie să-i sprijine, să-i Încurajeze și să-i Îndrume pe tinerii talentați, a căror apariție o semnalează și ale căror nume și versuri le publică În continuare. Cu atât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intervenind cu sfaturi ori de câte ori revistele de specialitate nu apreciau cum se cuvine efortul În discuție. Iată-l de pildă pe Petre DRAGOȘ 35 apărând câțiva „tineri talentați” a căror valoare rubrica Marginalii de la Contemporanul n-a prețuit-o Îndeajuns: „Rubrica Marginalii trebuie să-i sprijine, să-i Încurajeze și să-i Îndrume pe tinerii talentați, a căror apariție o semnalează și ale căror nume și versuri le publică În continuare. Cu atât mai mult, cu cât cele patru fragmente citate spre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
versuri le publică În continuare. Cu atât mai mult, cu cât cele patru fragmente citate spre exemplificare arată că e vorba despre tineri Într-adevăr talentați. (Ă) 1. Strungarul Ion Dumitrescu, de la schela Tâgoviște, a scris o poezie. (Ă). În Marginalii sunt citate patru versuri care dovedesc aptitudinile lui. E vorba de chiaburi: Le crește năduful/și gândul cel rău cum crește urzica/pe lângă părâu». În scrisoarea adresată ziarului Chemarea, tovarășul Ion Dumitrescu a scris: «Simțeam că trebuie să scriu. Nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
părâu». În scrisoarea adresată ziarului Chemarea, tovarășul Ion Dumitrescu a scris: «Simțeam că trebuie să scriu. Nu știu dacă am reușit să fac ceva bun, dar nu mi-am putut stăpâni Îndemnul». Ce ajutor Îi dă În această privință autorul Marginaliilor? El se mărginește să-i spună următoarele: «Desigur, poezia are și stângăcii, dar strungarul Ion Dumitrescu se dovedește a ști să mânuiască și condeiul, În afară de cuțitul de strung. Cenaclul literar din Târgovîște are datoria de a Îndruma astfel de Începători
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ști să mânuiască și condeiul, În afară de cuțitul de strung. Cenaclul literar din Târgovîște are datoria de a Îndruma astfel de Începători, de a le organiza și le pune la Îndemână cărțile menite a le Întări dragostea pentru literatură». Atât. Rubrica Marginalii nu găsește nici un cuvânt mai mult de spus tovarășului Ion Dumitrescu. Nici să-i arate În ce constau «stângăciile» despre care vorbește, nici să-I Îndrume concret cu folos. Tovarășului N. Negrune, tânăr Începător din Buzău, Marginaliile Îi hărăzesc aceeași
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literatură». Atât. Rubrica Marginalii nu găsește nici un cuvânt mai mult de spus tovarășului Ion Dumitrescu. Nici să-i arate În ce constau «stângăciile» despre care vorbește, nici să-I Îndrume concret cu folos. Tovarășului N. Negrune, tânăr Începător din Buzău, Marginaliile Îi hărăzesc aceeași soartă. I se reproduce un mic fragment din poezia Păsările negre, dar În afară de o aluzie la «pastișă», articolul nu vorbește decât despre «simboluri folosite cu multă pregnanță». (Ă). De-a dreptul formalistă și lipsită de sens apare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multă pregnanță». (Ă). De-a dreptul formalistă și lipsită de sens apare aprecierea asupra poeziei tovarășului Dumitru Drumaru, tânăr poet descoperit și educat de Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Despre poezia sa Aud cum crește cucuruzul se scrie În Marginalii (Ă)”. Dar cenaclul cu cea mai vie și apreciată activitate este cenaclul Consiliului sindical Ilfov Ion Păun-Pincio; acesta debutează În volum la Editura C.G.M. (Confederația Generală a Muncii); să citim În Viața românească, nr. 9, una din notele elogioase despre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cuvinte, Înlocuirea pasiunii principiale din patosul verbal. Când criticul nu a studiat Îndeajuns o problemă, el caută să-și camufleze lipsa ideii printr-o avalanșă de cuvinte. Astfel, George Barbu, neadâncind procedeele poetice ale lui Mihu Dragomir (George Barbu: Marginalii la poezia recoltei, În Almanahul literar, iunie, 1950, p.70-83) face câteva fraze laudative În genul acesta: «Meșteșugit este oglindit momentul actual din viața satului În poezia lui Mihu Dragomir, cu titlu Recolta, apărută În nr. 6 al revistei Viața
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]