342 matches
-
Cert e că Povestașul nu poate rezista lui Ahasverus - mitului evreului rătăcitor. După plăsmuiri și concluzii dintre cele mai utile literar, Vighi concluzionează că „A fi ins (nu popor) ales înseamnă a avea parte de greutăți și de nenorocire, de marginalitate și slăbănogeală”. În Istoria din cutia de pantofi, Daniel Vighi scrie cu ambiția restauratorului devotat, remarcabil în simbiozele literare. Specialistul potrivirii noului cu vechiul cunoaște limitele istoriei și pe cele ale prezentului ficțiunii, însă nu melancolizează. Preferă să trăiască halucinații
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Nicolae Turtureanu, să ghicești șoaptele lui Emil Brumaru - adunați toți în Cenaclul lui Nichita Danilov și, în toate, (i)realitatea imediată a picturii lui Val Gheorghiu, de curînd reîntors din Bermude. Și toți revendicînd cea mai frumoasă temă literară: însăși marginalitatea lor, fecundă, aducătoare, iată, de noroc. Și mai era ceva, acolo: farmecul, pur și simplu. Categoria frumosului, atît de disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
încoace. Din anii '80, însă, o altă editură de avangardă se impune: POL (numită așa după Paul Otchakovski-Laurens, numele fondatorului, în 1984). Editura publică mult, destul de eterogen însă, axîndu-se pe texte marginale din punctul de vedere al esteticii promovate - o marginalitate mai puțin conotată politic decît textualismul revoluționar al celor de la Minuit. POL nu evită romanul de succes, dar nu ocolește nici autorii unor texte cu care e mai greu să te familiarizezi. Pentru că apăruse voga minimalismului, POL nu-l ocolește
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
nu este un scriitor foarte cunoscut, dar nici nu cred că este cazul să fie un scriitor foarte cunoscut. El face parte dintre scriitorii marginali revoltați, inconformiști, cu ascendent în futurism, al căror program este mai degrabă anarhismul decât libertatea. Marginalitatea le explică într-o anumită măsură violența nemulțumirii împotriva literaturii ,oficiale", adică a literaturii acceptate și comentate de critică, dar marginalitatea este în același timp o condiție asumată, singura capabilă să le atribuie un statut care să le justifice comportamentul
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
parte dintre scriitorii marginali revoltați, inconformiști, cu ascendent în futurism, al căror program este mai degrabă anarhismul decât libertatea. Marginalitatea le explică într-o anumită măsură violența nemulțumirii împotriva literaturii ,oficiale", adică a literaturii acceptate și comentate de critică, dar marginalitatea este în același timp o condiție asumată, singura capabilă să le atribuie un statut care să le justifice comportamentul insurecțional. Activitatea literară a lui Victor Valeriu Martinescu nu este nici pe jumătate cunoscută față de declarațiile autorului, care afirmă că a
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
piesele jucate nu sînt apte a-i diminua confruntarea de fond, "duelul" cu epoca "mîrșavă" ce l-a cuprins. Opiniile sale literare, inteligente, tranșante, de-o particulară expresivitate spiritual-amară, ne atrag în chip aparte atenția, emise fiind din acea dureroasă "marginalitate" care i-a ascuțit luciditatea, i-a clarificat perspectiva, "marginalitate" cu care a fost nevoit a se lupta fără pauză. Ele alcătuiesc fișele prețioase ale unei diferențieri în cadrul timpului ingrat care-i jugula cuvîntul. Constituie o instanță de judecată, străină
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
fond, "duelul" cu epoca "mîrșavă" ce l-a cuprins. Opiniile sale literare, inteligente, tranșante, de-o particulară expresivitate spiritual-amară, ne atrag în chip aparte atenția, emise fiind din acea dureroasă "marginalitate" care i-a ascuțit luciditatea, i-a clarificat perspectiva, "marginalitate" cu care a fost nevoit a se lupta fără pauză. Ele alcătuiesc fișele prețioase ale unei diferențieri în cadrul timpului ingrat care-i jugula cuvîntul. Constituie o instanță de judecată, străină atît de tabelele euforice ale oficialității anexioniste și corupătoare, cît
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
aceștia, dar nu se simțea unul dintre ei. Așa încât nu numai că el refuză, cum am văzut, să-și expliciteze modelele (prilej de ezitare pentru critici ca Răzvan Voncu și ca mine), dar, mai mult, se ferește, de acolo, din marginalitatea lui septentrională, de orice eventuală adeziune la logica generațiilor. Un deceniu și ceva mai târziu, când va ieși în lume cu Ieudul fără ieșire, Pop va fi nevoit să accepte, cu mai mică sau mai mare plăcere, rolul de „nouăzecist
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
mele cu Orlando, poate fi citit și ca eliberare masivă, nu definitivă, de obsesii. Nu altfel se poate explica accentul pe sentimental (eroul tânjește sub teii înfloriți, cum altminteri?, la o femeie frumoasă și pură) și exilarea politicului într-o marginalitate aproape derizorie, deși imixtiunea sistemului în destinele personajelor e în continuare agresivă și umilitoare. Ca și alte dăți, Cornel Nistea delegă un narator la persoana întâi (martor pedant, moralist când acid - toate femeile pictorului sunt dame schimbate după umori ori
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
interbelice - inclusiv, de pildă, a Cuvântului la care Vinea scrisese între 1927-1928 -, un gazetar democrat, cu convingeri socialiste, cum era scriitorul, nu-și mai putea găsi locul. Om de convingeri și de caracter, el a preferat mercenariatului politic o anumită marginalitate (Facla nu era un ziar de tiraj, iar Progresul social, cealaltă publicație la care a mai colaborat în acești ani, nici atât), compensată cu asupra de măsură de calitatea articolelor semnate cu numele propriu sau cu pseudonim. Cele două editoare nu
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
Doilea Război Mondial sintagma „crime novel” a început să trimită automat la tradiția Hammett- Chandler, singura viabilă și conținând sămânța globalizării, aneantizând formulele de tip european (de la Agatha Christie la Georges Simenon), a căror obsolescență le condamna la insignifianță și marginalitate. Puterea expresivă și soliditatea stilistică au depășit granițele literaturii, devenind un trade-mark al felului în care erau percepute chiar Statele Unite. Narațiunea obișnuită e una care combină literatura și imagologia: „În cele din urmă, această viziune - o viziune întunecată - a felului
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
astăzi: "Interior este, la noi, cap de serie al literaturii bizarei aventuri de a fi om, cum avea să formuleze, memorabil, Blecher peste numai câțiva ani - literatura emoțiilor metafizice (legate de corporalitate), a existenței încorporate scrisului, a zonei crepusculare, a marginalității și marginalilor" (p. 35). Stranietatea psihologiei din romanul Interior este mai bine pusă în valoare prin asocierea cu Întâmplări în irealitatea imediată, cartea lui M. Blecher. Cei doi scriitori au în comun vibrația lirică a conștiinței ultragiate, "combinația de senzual
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
Dosar tematic: Marginalitate urbană În istorie, diurnul este o imagine deformată a nocturnului. La lumina zilei, întâmplările sunt așa cum dorim să le vedem, să le simțim, să le înțelegem. Nocturnul refuză un asemenea compromis pentru liniștea mulțimilor. El se află în preajma noastră din
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
evadării “din suferințe, ratări și șomaj”, în primul rând pentru cei de la marginea societății. Fenomenul a fost dezbătut nu o dată de sociologi, a fost marcat de idei, în 1937 E.V.Stonequist introducând sintagma de “om marginal”. În anumite contexte social-politice marginalitatea “poate fi ineluctabilă (cu sensul: ”de neîmpiedicat”- n.n.) în cazul oamenilor de culoare din societățile rasiste”.[4] Teoretic, după 1994 apartheidul a fost înlăturat, iar populația de culoare din Africa de Sud nu mai avea motive să se considere discriminată, prin urmare
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
fi ineluctabilă (cu sensul: ”de neîmpiedicat”- n.n.) în cazul oamenilor de culoare din societățile rasiste”.[4] Teoretic, după 1994 apartheidul a fost înlăturat, iar populația de culoare din Africa de Sud nu mai avea motive să se considere discriminată, prin urmare apariția marginalității poate avea alte determinări. Studii occidentale afirmă că termenul de “marginalizare” a fost introdus în 1949 de R.Merton pentru a defini un tip particular de devianță, acesta fiind cazul cerșetorilor, al alcoolicilor sau bolnavilor mintal.[5] Din nefericire, și
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
repetent în anul doi, într-un gest de sfidare a convențiilor universitare, încercând să-și acrediteze imaginea nu atât a unui „om revoltat”, cât a poetului „decadent”. Adrian, în schimb, era figura „angelică” a grupării, cu o ciudată vocație a marginalității parcă, lipsit, cel puțin în aparență, de instinctul parvenirii. Ar mai fi de observat că nu toți redactorii amintiți au contribuit efectiv la apariția revistei. Fondatorii de drept și de fapt sunt studenții de la Filologie: Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Petru
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
îi ascunde, vrând să îi facă muți și invizibili. Caută să le discrediteze eforturile, îi bruiază și descurajează sistematic, ca într-un plan perfid menit să convingă ca verticalitatea aici e imposibilitate și povară. Uneori reușește. Enclavele bine-crescute își acceptă marginalitatea, efectuând mișcări retractile către forul interior a propriei ființe, refugiindu-se în anonimat ca să se salveze măcar pe sine. Întelepciunea lor proaspătă, răbdarea lor purificatoare se transmite ca alchimia numai pe filiere de inițiați, iar copiii lor vor suferi precum
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
STRUNGĂ, Timișoara • Satul tradițional în literatura română Jurist HORIANA ȚÂRU, Primăria municipului Timișoara • Eminescu și Caragiale - făuritori de limbă și conștiință națională Pr. HORIA ȚÂRU, parohul Bisericii din Badea Cârțan • Între obiceiuri, tradiții ... și superstiții Av. drd. DANIEL LUCA, Timișoara • Marginalitatea în romanele lui Panait Istrati MARIA MARTINESCU SADOVAN, Timișoara • Tradiția în satul românesc Ing. MIHAI ȚOPA, Timișoara • Din tradițiile localității Lipnic, Basarabia. Scritorul IOSIF KOVACI, Timișoara • Puterea cuvântului scris - o punte între oameni! Av. VIOLETA CADAR SECOȘAN, Timișoara • Continuitatea limbii
CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
-
T. Naumescu convingerile sale cum că a lepădat haina trecutului, a limbii, a natalului se zdruncină. Constată că „într-un ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri disparate, Anne ajunge la concluzia că se ratase pe cel puțin două
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
T. Naumescu convingerile sale cum că a lepădat haina trecutului, a limbii, a natalului se zdruncină. Constată că „într-un ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri disparate, Anne ajunge la concluzia că se ratase pe cel puțin două
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
asupra identității schimbă scara valorică: românii au participat la războiul din 1914 și această angajare în aventura modernă avea să se soldeze prin recunoașterea saltului decisiv în modernitate. Or, lăsată în afara Conferinței de Pace din 1919, România ia cunoștință de marginalitatea sa. O veritabilă acțiune experiența războiului nu a produs adevărați actori în ochii marilor puteri... Identitatea figuranților antrenează o reîntoarcere violentă, în ciuda reînnoirii tradiției oceidentaliste. Fără îndoială că în 1919-1920 se produce alunecarea progresivă a țării spre o eră de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trasează o perspectivă istorică prin publicarea, în anii 1935-1939, a două opere majore: Istoria românilor în zece volume și Locul românilor în istoria universală. Cele cîteva rînduri din prefața ultimei lucrări amintite mărturisesc în același timp certitudinea istoriei naționale și marginalitatea sa: "Printre națiunile care nu sînt încă integrate în viața generală a umanității, adică în adevărata istorie universală, trebuie socotit și grupul de paisprezece milioane de latini din Est care poartă încă numele de romani". Ambivalența între certitudinea și frustrarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sunt de regulă mult mai tineri, mult mai educați și mai prosperi, mai activi economic, beneficiari ai tranziției. Noncălătorii pot fi mai vârstnici, mai săraci, mai puțin educați, inactivi sau chiar mai alienați. S-a demonstrat că această stare de marginalitate/alienare/insucces/resemnare generează structuri de personalitate „închise”, „fasciste”, cu un nivel scăzut de toleranță. Deci nu pentru că au călătorit în Occident, au devenit mai toleranți decât cei care artificial sunt puși în categoria de noncălători, ci pentru că sunt mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Yves Saint-Laurent la Jean-Paul Gaultier, de la Versace la Gucci sau Ungaro), dar și a sportului (David Beckham, de pildă) sunt cvasidandy. Ei au doar o trăsătură-două care Îi Înrudesc cu dandysmul: eleganța sau excentricitatea sau homosexualitatea sau un tip de marginalitate asumată. Așadar, dandysmul se perpetuează numai fragmentar, parțial, fără consistența și forța de șoc a mișcării din jurul unui Brummell ori măcar Wilde. Nu credem că orice tip șic e dandy, după cum nici că un simplu gay sau orice rebel fără
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care-i sunt ipostazele. Minunatele cărți dedicate Bucureștilor În ultima vreme fac bilanțul, fatalmente redus la esență, al vieții mondene din capitală, dar nu Își propun să inventarieze aspectele unui fenomen considerat periferic. Am ajuns totuși la concluzia că, În ciuda marginalității sale, dandysmul poate fi hârtia de turnesol a unui proces cultural nebănuit de amplu și complex, depășind cu mult limitele unor simple crize (individuale) de masculinitate. Mai mult decât sigur, memoria epocii interbelice, a „anilor nebuni” din București păstrează, fie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]