354 matches
-
după vicisitudinile care ne-au înjosit moral și social, așa cum occidentalii nu pot înțelege decât cel mult teoretic. Afirmații de genul „real winner” sau „real loser” sunt explicabile în limbajul olimpiadei care se desfășoară sub imperiul limbii engleze (culte, nu marinărești) dar, în democrația statistică (cu care eu am demonstrat de ce nu sunt de accord, însă ăsta e jocul) rezultatele se exprimă prin numărarea până la ultimul vot. Iar dacă nu respecți ce ai promis că vei face în funcție de acest vot, înseamnă
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340892_a_342221]
-
cuțitul în ea. Fulgii se împrăștie. Strânge-i la loc! Așa-i și cu Demisul. Apare la punct trecute fix și de la înălțimea Cotroceniului (denumire predestinată), în văzul lumi întregi (pe toate canalele, inclusiv Dunăre-Marea Neagră), înjunghie perna cu șișul marinăresc. Aruncă, în eter, în Parlament , mai nou și la ședințe de partid la nivel UE sau la coada hypermarket-ului de serviciu câte o inepție de rămâi ca privirea emitentului! Degeaba încearcă ceilalți să o dezmintă. Demantelarea roade încet și sigur
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+10): PERNA ŞI CUŢITUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342159_a_343488]
-
de alegători nu l-au mai preferat pe Ponta, când acesta î-și dă frâu liber caracterului. Toți acuză pe Băsescu că ar fi tartorul certăreților iar Ponta, sărmanul, trebuia să-i joace în strună răspunzând cu insulte la „glumele marinărești cam pipărate”. Acum de ce insultă Președinția, așa de amorul artei? Nu cumva este, el Ponta, întruchiparea Discordiei? Este clar că el a aruncat mărul prin Legea Codrului Defrișat. Iar populația, dusă în eroare de cântecul de sirenă, acuză Președinția că
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
lână îi aduse aminte că nu putea. Cu sfoara aceea bine înfășurată și înnodată, senzația de usturime și de mâncărime o înnebuneau. Îi venea să țipe, dar nici asta nu putea, fiindcă bucata de bandă adezivă o împiedica. Privi nodurile marinărești ale sforii, se gândea cum să le desfacă, dar vedea bine că pentru ea părea imposibil, deoarece nu ar fi avut habar, nici dacă ar fi avut mâinile libere. Observând din nou păianjenul care era aproape de ea și șobolanul care
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
voluntară cât și pe cea involuntară. Primele șapte povestiri sunt relatate la persoana I, având tonul confesiv-nostalgic, cu accente comice sau triste. Sunt utilizate cuvinte, pentru a căror înțelegere trebuie consultat măcar DEX-ul, dacă nu un dicționar al termenilor marinărești (cu explicații detaliate, eventual și ilustrate). Sau dacă tot vă aflați pe plajă, puteți avea conversații cu oamenii mării/ să-i luați drept colectori, ca să vă lămurească în privința sensurilor lexemelor navigației, utilizate de autor (babord, nostrom, prora, comandant, secund, covertă
CORĂBIILE IMAGINAŢIEI de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344075_a_345404]
-
pretențiile comandanților (bucătarii trebuie să cunoască gastronomia internațională; „în marină, ca să scapi de un secund incomod, îl promovezi”), pasageri nedeclarați, criminali căutați pe uscat și ascunși cu anii pe mare, prostituatele din porturi. Însă în ciuda tuturor neajunsurilor inerente ale vieții marinărești, personajele ies mereu la liman: „Tata-Mare își croșetase un echipaj pe gustul lui, iar dacă vreunul dintre noi se poticnea, se bătea ca un leu să-l scoată basma curată”. (p. 151) Un eveniment neplăcut este trăit de personajul Vladimir
CORĂBIILE IMAGINAŢIEI de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344075_a_345404]
-
sezon cald) Nr. crt. Denumirea articolului de echipament Forțe terestre Forțe aeriene Forțe navale I. Coifură 1. Bonetă/Bască^1 X X - 2. Bonetă/Bască/Beretă cu 3 coafe^2 - - X II. Îmbrăcăminte 3. Costum pentru oraș^3 X X X 4. Costum alb cu guler marinăresc pentru vară - - X III. Lenjerie 5. Cămașă cu epoleți X X X 6. Tricou mânecă scurtă de marină - - X 7. Tricou alb cu mânecă scurtă X X X IV. Încălțăminte 8. Pantofi pentru oraș X X X 9. Pantofi albi^2
ORDIN nr. M.20 din 20 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264574]
-
X X - 21. Suport cu însemne de grad pentru uniforma de oraș X X X ^1 În funcție de specificul activității se stabilește prin ordin al comandantului (șefului) activității portul bonetei sau al băștii. ^2 La costumul alb cu guler marinăresc pentru vară se poartă bereta cu 3 coafe, pantofii albi, șosetele albe și cureaua albă. ^3 În funcție de specificul activității se stabilește prin ordin al comandantului (șefului) activității portul fustei sau al pantalonului de către soldații gradați profesioniști femei
ORDIN nr. M.20 din 20 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264574]
-
ultimul lucru la care s-ar fi așteptat în acel moment. Domnul Tică îi dezprinse banda adezivă de pe gură și puse mâna pe sfoară, încercând să-i desfacă nodurile de la mâini. În timp ce soțul său se uita cum să desfacă nodurile marinărești, comisarul îl întoarse cu fața în sus pe Suciu. După aceea urlă la el: - Animalule! Scoate ceva, un cuțit, ceva cu care să tăiem sfoara! Dacă nu, te omor aici, ai auzit? - Am, am un...un briceag în buz...unar
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
mai las bucuriei cale prin timpan să-mi răsune, să-mi curețe, vindece rătăcirile și durerea... aud bucuria dar... am închis o clipă poarta. a fost teama trecătoare de săbii încolăcite în jurul durerii. noduri peste noduri s-au născut. noduri marinărești... învăț să le despletesc încrâncenarea. flori de piatră cresc în jurul crucii pe care o port. nu știu să le aranjez sub forma unei piramide solide. ridic mereu brațele prea devreme. melcul mi-a spus că vrea să-și vândă cochilia
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE 2) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348777_a_350106]
-
nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului bate vântul ploaia, lăcrimează duzii invocăm orbește harurile muzii de o vreme-ncoace ninge și ne plouă pe umerii goi trandafiri de rouă câte din principii nu ni ne supun nod marinăresc, frânghie și săpun de la papagali până la egrete noi suntem experți în a da rețete bune pentru alții, bune pentru toți de la Arhimede până la iloți noi am spart tipare, noi am spart oglinzi umbrele pe care nu poți să le prinzi
DREPTUL LA OPINII de ION UNTARU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376977_a_378306]
-
slab calificativ dintre toate navele, iar ce a pățit echipajul la instrucția de front și permisii nu mai povestesc. Cu asemenea amintiri ne umpleam timpul când eram împreună și Genny se dovedea a fi o ascultătoare fascinată de poveștile mele marinărești. Marinarii, mai ales cei comerciali, erau la modă pe atunci, pentru că prosperitatea familiei era asigurată de ei, prin micile tranzacții la “negru” cu diverse mărfuri aduse din Occident. La fiecare nouă întâlnire, dorința de-a ne revedea creștea tot mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
genetic. M-au prevenit Liniile din palmele noastre întâlnite În punctul comun al destinelor diferite. Inima mea fugi ca nebuna. Tu ai scos doar Șiretul de la pantof și fără să simt măcar Ai legat-o bine cu un nod dur, marinăresc, Când eu te-am întrebat rar: Știi cât de mult te iubesc?" Referință Bibliografică: Știi cât de mult te iubesc? / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1331, Anul IV, 23 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela
ŞTII CÂT DE MULT TE IUBESC? de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376475_a_377804]
-
sigur că mă minte... » « 7 august, după amiază...Iahtul Taifun este foarte confortabil, uși și camere întregi capitonate, am dormit somn adânc, ca un prunc după baie. Secundul e foarte simpatic, mă confundă cu o prințesă, povestește într-una istorioare marinărești și râde ca un copil... Nicu e supărat, nu-i convine ceva cu războiul ăsta. Dunărea e poleită cu argint, azi noapte cerul parcă se lăsase în mare cu stele cu tot ! Noi ne plimbam pe Calea Lactee, ne legănam ușor
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
mai împiedici, îmi spuse el circumspect. - Nu mă împiedic tovarășe comandant, răspund eu hotărât și cât mai convingător. - Bine, atunci poți merge, dar ai mare grijă! - Da, să trăiți, zic eu fericit că mai pot vedea și altceva în afara hainelor marinărești. Dracul când trebuie să-și vâre coadă, ca să încurce treburile, găsește el ceva de făcut. Cum ajungem noi cu mașina, un camion militar, în Neptun să tăiem iarba de prin șanțurile de pe marginea șoselei, undeva prin dreptul actualei clădiri unde
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu" (1 Cor. 6, 19-20). 331 (IX, 653) Sau "și stelele își croiră drum cu forța din cojile lor" (tresh/ thrash că verb intranzitiv este termen marinăresc; stelele prinse în "coji" trebuie să iasă în oceanul cosmic pentru a se elibera). 332 (IX, 655) volbura năvalnica: În ediția Oxford, 1979: "by the violent whirlwind". 333 (IX, 686) SOTHA: Al nouălea fiu al lui Los și Enitharmon; împreună cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să plece pentru tratament în Anglia, face un popas la Petrograd, unde fratele lui, Constantin, era ministru. Se îmbarcă pe un vapor la Arhanghelsk, dar în timpul unei furtuni, „inima smintită” a lui D. nu mai rezistă. Trupul lui, potrivit obiceiului marinăresc, e aruncat în valuri, în dreptul insulelor Shetland, în Marea Nordului. După debutul la „Contemporanul” (1887), D. colaborează cu schițe, note de drum, comentarii politice, cu câte o scenă din piesele lui de teatru sau cu câte un mic eseu la „Munca
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
estetic minor, conforme temperamentului său liric autentic, agreabile pe alocuri, dar comune, vădind meșteșugul, nu însă și inspirația. Întrucâtva remarcabile sunt Baladele vânătorului de balene (1972), poeme cu referire burlescă la Moby Dick de Herman Melville și la alte narațiuni marinărești sau de aventuri în spațiu exotic, maritim ori circumpolar, care se articulează într-un scenariu alegoric, cu „înțelesuri” moral-existențiale. Se percep rezonanțe și o imagistică amintind de Leonid Dimov, dar răzleț, fără coerența de ansamblu și fără geniul poetic al
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
firmele care se pot vedea pe străzi, deasupra dughenelor negustorilor de ulei? Ele sînt îndeobște niște balene tip Richard al III-lea, prevăzute cu cocoașe de dromader și cu o înfățișare fioroasă, care consumă la micul dejun cîte trei-patru plăcinte marinărești, adică ambarcațiuni pline de marinari; monștrii aceștia hidoși plutesc pe mări de sînge și de vopsea albastră. Dar toate aceste numeroase erori nu sînt, la urma urmei, de mirare. Gîndiți-vă numai! Majoritatea desenelor științifice au fost făcute după modelul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uneltele cu care lucrează aceste miniaturi, care seamănă cu instrumentarul dentiștilor, în niște lădițe speciale. Dar ei se folosesc îndeobște de briceag: cu această atotputernică sculă a marinarului, îți meșteresc tot ce poftești și tot ce poate concepe fantezia lor marinărească. Un îndelung surghiun departe de creștinătate și de civilizație îl face în chip inevitabil pe un om să se întoarcă la acea stare în care l-a lăsat Creatorul și anume, la starea de sălbăticie, Un adevărat vînător de balene
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poată fi folosit în loc de unt. Cu toate acestea, mulți vînători de balene au o metodă de a amesteca spermanțetul cu o altă substanță, pentru a-l consuma astfel. în lungile carturi de noapte, mateloții obișnuiesc adesea să-și vîre pezmeții marinărești în uriașele butoaie cu ulei și să-i lase acolo un timp, să se moaie. De multe ori am cinat în felul acesta și pot spune că-i o cină strașnică. în cazul unui cașalot mai mic, creierii lui sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am observat mai cu seamă la exemplarele mature și masive, adevărați tauri ai speciei, încă două-trei cuvinte în legătură cu problema pielii sau a grăsimii balenei. Am mai arătat că aceasta se detașează în straturi lungi, numite „pături“. Ca mai toți termenii marinărești, acesta este cît se poate de inspirat și de sugestiv. Căci grăsimea învelește cu adevărat balena, întocmai ea o pătură sau o cuvertură; sau și mai exact, ca un poncho indian ce-i acoperă capul, revărsîndu-se înspre margini. Tocmai din pricină că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o iei la sănătoasa, așa cum fac muncitorii cînd dinamitează o stîncă. Am uitat să spun că în ambra culeasă de Stubb au fost descoperite niște plăcuțe rotunde, osoase, pe care la început Stubb le-a luat drept nasturi de pantaloni marinărești, dar care se vădiră a nu fi altceva decît oscioarele unor sepii, îmbălsămate în prețioasa substanță. Nu vă miră oare faptul că această substanță neprihănită și parfumată se găsește în miezul unei asemenea putreziciuni? Gîndiți-vă la ceea ce spune Sfîntul Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ridica în nori negri. La fiece ruliu al vasului, grăsimea topită se mișca și ea, parcă nerăbdătoare să sară pe fețele oamenilor. în fața gurii cuptoarelor, la celălalt capăt al uriașului paravan de lemn, se afla cabestanul. Acesta servea drept divan marinăresc; pe el se întindeau mateloții, cînd n-aveau altceva de făcut și se uitau la vîlvătăile roșii ale focului, pînă simțeau că ochii li se usucă. Fețele lor pîrlite de soare, dar mînjite acum cu funinginea năclăită de nădușeală, bărbile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
copastie, lîngă scara perpendiculară prinsă în tacheți, întindeau spre el două parîme împodobite cu gust, fără să se gândească, pare-se, că un om cu un singur picior e prea neajutorat ca să se poată folosi de o ase menea scară marinărească. Dar situația asta penibilă nu dură decît un minut, căci comandantul vasului străin, dîndu-și seama, dintr-o singură privire, cum stau lucrurile, strigă: Ă înțeleg, înțeleg! Marea e prea agitată! Săriți, băieți și coborîți palancul de tranșare. Din fericire, corabia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]