5,243 matches
-
Plantes pe jumătate fiară, pe jumătate carne vegetală de parcă nu florile mari, mătăsoase de fosfor cu care-mi acopăr zilnic obrazul hidos de-o nedisimulată noblețe acidă de parcă nu frații gargui, ciobiți puțin, frumoși și neclintiți ca niște hermeși de marmură. scriu un poem încordat și tăios la care în biserici bântuite de dracul se încălzesc noaptea nebuni și copii veniți să străpungă pe corbi de var blindajul perfect al nesățioasei morți scriu un poem strâns și rece ca un pumn
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
bine, o, nu, bătrîn nenorocit, vai de tine, ca un Demostene, cu piatra uitată-n gură, ai ajuns, iată, să scuipi nisip și sînge. Și vîntul, zburdalnicul și neînțeleptul, începînd să vorbească, de la o vreme, numai în aforisme. Ce de marmură, ce de ceramică, ce de bronz! Și ochii tăi căutîndu-l cu disperare pe Înger și tu alergînd, dînd din mîini, ori îngenunchind, umilindu-te - Fă ceva cu mine, nu mă lăsa!" -"Dar tu nu ești un poem ca să te pot
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
zile, doctorul de familie al capitalei, Sorin Oprescu, a inaugurat pasajul de la Universitate. Totul era bec pe-acolo, scările rulante mergeau ceas, un brăduț urâțel dotat cu o boxa din care curgeau colinde trona modest în mijlocul incintei, iar pavajul de marmură era proaspăt lustruit. Azi dimineață, scările rulante nu mai mergeau. Erau oprite și încercuite de muncitori care le gâdilau pe ici pe colo, prin punctele esențiale. Rezultă că experiența acumulată cu ocazia sutelor de vizite de lucru ale lui Ceaușescu
Văruind vei dobândi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21166_a_22491]
-
De atfel, nici n-am fost la București. Eram la țară, la Lerești, satul natal al lui Vasile Milea. Tot ce mi-aduc aminte e ziua când l-au înmormântat. Dealurile erau albe de la caschetele forțelor speciale, mormântul era din marmură neagră, întreaga solemnitate cu care Vasile Milea era condus pe ultimul drum avea pentru mine mai multă concretețe decât semnificația unor cuvinte că “martir”, “sacrificiu”, “masacru”, pe care le tot auzisem la televizor. Dar când ne-am întors la București
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]
-
au slutit orașul, ba unii dintre ei chiar au câștigat binișor de pe urma ei. Iar la urmă au pus umărul și au completat urâțenia cu ce s-a priceput fiecare mai bine: blocuri colorate, arteziene bling-bling, ceasuri cu palmieri, detalii de marmură neagră, bănci curcubeu, statui de ipsos și clădiri de mucava. Marile proiecte urbanistice au rezolvat mai întotdeauna câte o problemă și au creat, în locul ei, alte zece. Cele mai multe s-au făcut cu costuri nerușinat de mari, dar cel mai mare
Un vot simbolic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82415_a_83740]
-
De atfel, nici n-am fost la București. Eram la țară, la Lerești, satul natal al lui Vasile Milea. Tot ce mi-aduc aminte e ziua când l-au înmormântat. Dealurile erau albe de la caschetele forțelor speciale, mormântul era din marmură neagră, întreaga solemnitate cu care Vasile Milea era condus pe ultimul drum avea pentru mine mai multă concretețe decât semnificația unor cuvinte că “martir”, “sacrificiu”, “masacru”, pe care le tot auzisem la televizor. Dar când ne-am întors la București
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
nu numai înzestrată cu un umor neobișnuit de fin, ci și o doamnă adevărată, într-o vreme în care oamenii de modă veche sunt considerați de imbecili ori desueți, ori snobi. Stăteam față în față la o măsuță rotundă de marmură, eu, ireversibil și pe vecie îndrăgostit, ea, încă incapabilă să-și înțeleagă furtuna sentimentelor, răvășită de năvălirea mea ca un popor pașnic invadat cu brutalitate de barbari necunoscuți. Atunci i-am spus povestea celor două pantere, un episod din istorisirile
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
MARELUI DISP|RUT A DISP|RUT!" au titrat cu litere de-o șchioapă ziarele din lumea întreagă.) Ancheta minuțioasă n-a dus la nici un rezultat. Până ce un cioban a descoperit, întâmplător, ascuns după un zid de copaci, un mausoleu din marmură și aur (,Prima minune a lumii moderne", cum a fost pe dată denumit, făcându-se aluzie la cele șapte minuni ale lumii antice, nici una atât de reușită) - mausoleul lui Gough. Înăuntru, într-o atmosferă cu adevărat extraordinară, șirul interminabil de
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
frica de necunoscut apoi nu m-a mai chemat poate a găsit o poloneză mai ieftină de puteam trece mai departe statuia venus-adonis din grădina de zarzavat a muzeului mă aproba și când am trecut pe lângă dânsa și-a scos marmura și mi-a întins un bilețel că de ce anume lucruri sau fenomene îți atrag atenția stă îndeobște în albumul de familie unde se vede clar cum fiecare vede altfel situația și de ce facem chiar ceea ce facem și cum liberul arbitru
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
unei fete care aleargă, foarte departe de mine, pe strada asta lungă, pustie, printre arcadele-nalte, confundată de rouă cu o cărare pierdută-n ierburi. F O R UM Iată și un mac înflorit exact în dreptul unei corole sculptate în marmură pe-un capitel în ruină. Bănuiesc că turiștii din Forul Roman, foarte grăbiți să se fotografieze pozând solemn, lângă solemne coloane drepte, n-o să-l ia în seamă. Există, totuși, pâlpâie pur și simplu, cu flacăra lui mică, flutură roșii
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
în cimitirul Bellu, abia înființat cu câțiva ani înainte. La ceremonie vor lua cuvântul, așa cum consemnează presa vremii ("Cicala", "Trompeta Carpaților", "Opiniunea Națională"), personalități de frunte ale epocii între care Ion Ghica, Cezar Bolliac și N.T. Orășanu. Monumentul funerar, în marmură, se compune dintr-un soclu pe care se odihnește un înger cu o coroniță în jurul capului (în gustul desuet al vremii) ce ține în mâna dreaptă o trâmbiță ca semn al Judecății de Apoi. Construcția ar putea să treacă drept
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
care, dotat cu însușiri detectivistice pe care nu i le-aș fi bănuit, m-a însoțit prin perimetrul central al cimitirului, cu cartea lui Ivașcu în mână, și a izbutit să identifice, după o dimineață de cercetări febrile, "îngerul de marmură" ce se înălța pe soclul monumentului. Surpriza a fost că numele lui Filimon și ale membrilor familiei (ce se vedeau cu claritarte în cartea lui Ivașcu) fuseseră răzuite cu sârguință și cinism și înlocuite cu numele familiei Sterea-Ghenovici, ce cumpărase
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
anul trecut, am fost primit de vicepreședintele Academiei, domnul profesor Vlăduțescu, care a promis la rândul său că se vor face demersuri pentru rezolvarea "cazului", dar încă nimic nu s-a clintit din inerție. "Lucrarea", constând dintr-o plăcuță de marmură ce s-ar putea insera în spațiul dintre două locuri funerare (aparținînd domeniului public) ar necesita infime cheltuieli chiar și pentru derizoriul buget ce se alocă anual culturii. Plecând într-o călătorie în străinătate, Filimon trece cu diligența prin Călugăreni
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
lumesc, la mistic, la real și la imaginativ. De fapt, beneficul constă miraculos în ramificația iubirii, într-o epopee demnă de a fi spusă și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
pomină: "vai, Sire, dar este stilul Napoleon al III-lea! O sală de 2100 de locuri, o scenă ce poate găzdui simultan aproape 500 de artiști, o cupolă stimulatoare de vertijuri, pictată de Marc Chagall, un candelabru de șase tone, marmură și cristale din abundență, extravaganță, opulență - iată câteva date pentru un eventual portret-robot al vechii Opere ce uneori e luată la dans de către parteneri cam stângaci, unii chiar bădărani, în stare să o calce pe bombeurile-i fine tocmai atunci când
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
doamnă decrepită cu strigătele ei sălbatice, obsedante. Pleacă! obișnuiește ea să țipe ore întregi, un cârâit aspru, ca al unei păsări de baltă sau al unui animal de la grădina zoologică. Stând acolo, la fel de imun la frig ca o statuie de marmură, și privind spre Charlotte Street, spre amestecul de fațade, schele și acoperișuri în șarpantă care se zăresc în racursi, Henry se gândește că orașul e un succes, o invenție strălucită, o capodoperă biologică - milioane de ființe mișunând în jurul realizărilor acumulate
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
Sanctuarul Național al Indiei”, TAJ MAHAL, uimitoarea reușită arhitectonica, a marilor construcții indo-islamice, “chintesența arhitecturii indiene,” care are la bază tulburătoarea poveste de dragoste dintre maharajahul Șah Jahan și frumoasă lui soție Mumtaz Mahal (perla palatului). El a transpus în marmură, printr-un “mausoleu sub formă de moschee”, toata durerea să pentru care a adus din Persia, Turcia, Veneția, Samarkand și Bordeaux arhitecți, ingineri, sculptori, caligrafi etc. Aceștia, împreună cu 20.000 de muncitori, au lucrat vreme de o generatie pentru a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
creștetul o stâncă... Apoi, taxi, tren personal, două ore, și casa-ghețar. Nu puteam nici citi, nici scrie. Și nimănui nu-i spuneam nimic. îl imploram pe Dumnezeu să mă ia. Crucea mi-am făcut-o în ^95... E albă, din marmură. Dacă zilele au fost negre..." O precipitare în aceste rânduri scrise de poeta Minerva Chira, care trăiește în Negreni, de unde primim din când în când poeme și vești. Am așteptat să se ivească un prilej, un spațiu norocos pentru poemele
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
Sanctuarul Național al Indiei”, TAJ MAHAL, uimitoarea reușită arhitectonica, a marilor construcții indo-islamice, “chintesența arhitecturii indiene,” care are la bază tulburătoarea poveste de dragoste dintre maharajahul Șah Jahan și frumoasă lui soție Mumtaz Mahal (perla palatului). El a transpus în marmură, printr-un “mausoleu sub formă de moschee”, toata durerea să pentru care a adus din Persia, Turcia, Veneția, Samarkand și Bordeaux arhitecți, ingineri, sculptori, caligrafi etc. Aceștia, împreună cu 20.000 de muncitori, au lucrat vreme de o generatie pentru a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de afaceri Victor Florean și pe artistul plastic Mircea Bochiș. Victor Florean: la origine subinginer de mine, a intrat în afaceri în anul 1992, transformînd două grajduri ale unui fost C.A.P. în spații de tăiere și de prelucrare a marmurei. Extinzîndu-se apoi și la exploatarea și la desfacerea acesteia, el a descoperit un lucru aparent foarte simplu: anume acela că materialul cu care lucrează nu este doar un bun economic, un produs industrial și o simplă marfă, ci și una
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
anume acela că materialul cu care lucrează nu este doar un bun economic, un produs industrial și o simplă marfă, ci și una dintre cele mai importante și mai autoritare șanse pe care natura le-a oferit spiritului uman. Că marmura, dincolo de calitățile sale strict decorative și higienice, este un adevărat depozit al umanității în care s-au strîns, de-a lungul a peste două milenii, gîndurile, frămîntările și aspirațiile sutelor de generații care s-au succedat în acest interval. Și
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
sutelor de generații care s-au succedat în acest interval. Și atunci s-a decis, asistat de Mircea Bochiș, să transfere și în plan simbolic ceea ce pînă atunci avusese doar o expresie economică, inițiind un simpozion de sculptură ambientală în marmură. Acest simpozion are deja vîrsta a nouă ediții, interval în care Victor Florean a ajuns la concluzia, împreună cu același Mircea Bochiș, că un simplu simpozion, fără o altă finalitate și fără un context mai larg, nu este decît o soluție
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
următorii graficieni: locul I, Uchman Magdalena -Polonia, locul II, Mitzuo Sanpei - Japonia și locul III, Buratti Graciela - Argentina. Simpozionul de sculptură În septembrie, ca și anul trecut, s-a finalizat cea de-a noua ediție a simpozionului de sculptură în marmură de la Cărbunari, cu care, de fapt, a început ceea ce a devenit ulterior Muzeul Florean. Vreme de o lună, cei patru sculptori - Mircea Bochiș, Corneliu Tache, Cristian Pentelescu și Florin Strejac - au cioplit masive blocuri de piatră, mai exact, calcar de
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]