1,349 matches
-
să explorăm! Ieși în aerul atât de diferit de cel de pe Make-Make și își întinse antenuța, mult în sus. Ochișorul său sesiză de îndată mișcare, la o distanță foarte mică, într-un loc plin de chestii verzi, cocoțate pe picioare maronii. - Aceștia sunt copaci, hotărî, verificând în Enciclopedia Intergalactică. Descoperi apoi florile și iarba, dar nu reuși să identifice structura metalică, colorată, construită spre cer, într-o formă ciudată de ciupercă. Se oprise lângă ciudățenie, când, niște animale gălăgioase se năpustiră
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1433564085.html [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
O găsi pe Marița întinsă pe pat, dezbrăcată și întoarsă cu fața spre el. Peisajul era stupefiant! Era așezată într-o poziție lascivă, perfect ispititoare pentru orice bărbat. Capul îi era sprijinit pe brațul stâng. Țâțele, mere coapte, cu sfârcuri maronii, parcă doreau să-l împungă. Abdomenul supt cu o curbură între tors și șold expunea între coapse un ciuf ce marca genunea. Avusese de unde să se inspire. Colecția de nuduri ale jandarmului supraveghetor, înșirată pe pereți, era remarcabilă. - Păi, ce
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
și totuși împunsăturile acului au o finețe deosebită. Cînd Adelina se oprea s-o privească peste grad, din stradă, ea îi explica, veselă, că firul auriu se toarce tocmai în Japonia, dacă îi rîcîi auriul cu unghia rămîne un miez maroniu, urît la culoare (doamne, ce expresie!) și verdele de smarald stă bine lîngă celelalte culori, roșul ca frunza și albastrul din lacurile pline de nuferi. Ce să facă, este singură și după treizeci și cinci de ani de muncă are pensia neîndestulătoare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
cu grijă. Înconjură, prin spate mașina și apoi apăsă pe mâner. Nici un semn de a se deschide. Înconjură, de data asta, prin față și smulse nervos cheile. Motorul se opri. Își aruncă o privire fulgerătoare spre fotoliul acoperit cu stofă maronie. Nu era nici un obiect. Un sunet strident dar plăcut îi atrase atenția spre Iphon. Revenii în grabă pe locul din fața volatului și un zâmbet satisfăcut îi lumină fața. Deodată pe Iphon apărură înșirate câteva cuvinte. Omul nostru simțea o satisfacție
IPHON de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487585543.html [Corola-blog/BlogPost/359779_a_361108]
-
roșu și verde (Jeongryeogak). În această ambianță sacră mă simt întărit în misiunea mea de creator universal, care știe să-și tragă sevele de peste tot. Peisajul se animă treptat: apare un cățeluș negru și zglobiu, iar mai departe văd un maroniu masiv, dar bine înlănțuit, care nu protestează la vizita mea pașnică. Copleșit de vălmășagul de impresii, decid să iau notițe, așezându-mă la o masă, de sub prelata căreia scoate capul o pisică; nu se sinchisește de mine și își continuă
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie by http://confluente.ro/dan_mihai_stefanescu_1482624931.html [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
făcută căuș. Vopsesc zilele, veni din scurt lămurirea. Absurdul celor auzite îl făcu să tresară. Și clipind, prinse în plin pe retină mișcarea a ceva care părea a fi o pasăre ori poate doar o săgeată roș-albastră care traversa cerul maroniu, cu nuanțe de muștar. Da, ce te miri?! Vopsesc zilele de naștere ale celor ca tine... le iau pe rând, le despăturesc, le scutur de praf și le țin în bătaia vântului. Și, după cum le e norocul, zilele prind mai
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425234462.html [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
Articolele Autorului Când piatra n- a lovit... Calc cu sfială pe urmele pașilor Tăi, Mă dor picioarele, genunchii- s grei, Așchii din crucea udă, grea, mi se-arată Vuiesc măslinii, Cerul s- a- ntunecat pe dată. Tresar și pipăi pământul maroniu, zvântat Cred că aici, prin tină Te- ai împiedicat Slăbit, bătut și osândit, nevinovat. Sărut, făcând mătănii, colbul de pe dealul Căpățânii Și pasul meu se prinde laț în mărăcinii Aruncați in drum de șuierul furtunii. Străbat cu crucea- n spate
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461685463.html [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]
-
căprioară în fața mea deodată s-a oprit Curioasă eu cît și ea pe loc am încremenit Și amândouă în liniște ne-am privit Să fii fost cam de doi sau de trei ani Zveltă cu blană de iarnă deasă pufoasă Maroniu mai închis și tare călduroasă Ochii ei mari, castaniu ceva mai închis ... Citește mai mult Este iarnă acuma în mijloc de IanuarieDar nu cu deplin adevărat în acest anDe unde știu? vă spun eu, pentrucăIeri am fost în parc, iarba
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/stella_reeves/canal [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
7 Sofia își aprinde o țigară și privește liniștită trupul neînsuflețit al domnului Welling. Pistolul se află pe măsuța, inca fierbinte în urmă împușcăturii. Doamna Welling intra în cameră. Din cauza imaginii îngrozitoare, scăpa ceașcă din mână, lichidul lăsând o pată maronie pe parchetul cenușiu. Doamna Welling: Sofia, ce ai făcut?! (spune ea alarmata de situație) Însă Sofia nu îi răspunde. Continuă să fumeze, privind în gol. Pe chipul ei nu se poate citi decât un singur sentiment: eliberare. Timișoara, 06.04
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1428252250.html [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
ipostaze ale macro și microsmosului legate de verticalitatea unui copac, care rămâne nemișcat și viguros, calm și senin în “marea trecere”, cu rădăcinile adânc înfipte în pământul-mamă și vârful către cerul la care aspiră, din al cărui trunchi de culoare maronie se degajă o lumină pură și vie. Copacul separă și totodată unește două entități, două ipostaze, două moduri de a fi care par a se contopi, anulând sentimentul de tristețe și de frică în fața asfințitului și a întunericului. Lumina care
VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “COPACUL” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1460406640.html [Corola-blog/BlogPost/370832_a_372161]
-
putea să ți-l înmâneze, m-a rugat pe mine să o fac. După prima spaimă, aflând despre ce este vorba, a luat din nou cutia și a privit pisicuțul care doar de câteva ore ieșise la lumina zilei. Era maroniu cu alb și la fel ca mama lui, cu pete albe pe botic. Abia se mișca în cutiuță, iar mamă-sa ne dădea târcoale, mieunând după el. L-am dus în noul lor cămin, amenajat lângă fereastra din bucătărie, pentru
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424760758.html [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
toate le socoate. Fierbe mustul rubiniu în pocale, Frunzele valsează pe cărare. Soarele își cerne razele și o-ncălzește, Blând îi spune c-o iubește. Se joacă uneori cu câte-un nor Și îi șoptește că-i e dor. Covoare maronii toamna ne țese, Cu tivituri bine alese. Pasteluri peste dealuri înșirate, Pete de verde, discret împrăștiate. Aripi fâlfâie în zare, Își iau la revedere păsări călătoare. Pădurea argintată de lumină, Își unduiește frunza și s-alină. Romanțe, valsuri, culoare și
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iubire_si_natura_adriana_tomoni_1390851717.html [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
acasă. Aceasta, fiind dintr-o familie foarte bună, avea obiceiuri care pe mine, o fetiță de cinci-șase ani la vremea respectivă, mă hipnotizau, mă încântau, erau de o eleganță desăvârșită, ca un ritual. De fiecare dată când mergeam, pe măsuța maronie din cameră erau așezate un milieu din saten de un alb imaculat, câteva chesele cu trei-patru sortimente de dulceață: nucă, cireșe amare, zmeură, afine, gutui, depinde..., ea avea orice, apoi aducea bliduște, lingurițe, șervețele și nelipsitele pahare cu apă rece
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
te mănâncă! i-a zis ea râzând și, în aceeași clipă, a aruncat traista din cealaltă mână pentru a-și trage bluza mai jos, dezvelindu-și complet sânii. Gavrilă a rămas cu ochii holbați la mameloanele proeminente și catifelate, aproape maronii în comparație cu pielea albă din jurul lor. Pentru moment, când palma ei a ridicat ușor sânii spre el, i s-a părut că-l împung. A ridicat mâna instinctiv și ea i-a prins-o și a apăsat-o pe piept râzând
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Carolina de Nord. Sfârșit de octombrie. Cu-adevărat grăit-a poetul: „Octombrie-a lăsat pe dealuri/ Covoare galbene și roșii” ... Mașina aleargă spre Centrul Artelor Performante din orașul Raleigh. Câte o frunză rătăcită prin văzduh cade, se rostogolește pe șosea, maronie și moartă, confirmându-ne efemeritatea vieții. Eternitatea ne-o dăruie doar cerul, cu luna - globul mare, auriu, împreună cu astrele din jurul său. Astăzi, 29 octombrie 2011, vom vedea spectacolul corpului de Balet din Carolina de Nord - „Carolina Ballet” -, sub egida directorului
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Carolina_ballet_.html [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
Republica Moldova, numai în România nu, și a fost desemnată „Cântăreața secolului XX”. Dar cântecul ei nu se mai aude la Buhuși, de când a tăcut „difuzorul” nanălui meu (chiar era un difuzor instalat într-o cutie închisă cu o pânză galben maronie, țesută cu motive de împletitură, avea un buton pentru volum și era conectat la o stație de radioficare locală de la care se transmitea postul național de radio în întreaga rețea a Buhușiului, programul I - îmi amintesc cum se transmitea: „Aici
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sofia_rotaru_buhusi_meleagu_aurel_v_zgheran_1388489873.html [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
condiția că se vor trezi cu noaptea-n cap și nu vor comenta nici una dintre deciziile lui. În portbagaj erau pregătite încă de cu seară, patru undițe, două pentru Unchiul Victor și câte una pentru fiecare băiat, o geantă mare, maronie, în care unchiul își ținea comorile de pescar amator, o pungă cu o roată mare de mămăligă, o cutie cu râme, un pahar de plastic cu capac, plin cu viermi de carne, și, bineînțeles, geanta în care mătușa pregătise mâncare
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
care unchiul, după ce făcu un raid scurt prin împrejurimi, le deschise portiera și le făcu un semn conspirativ. Băieții își dezmorțiră nerăbdători picioarele, cu ochii pe statura masivă care începu să se încarce de bagaje. Florin se trezi cu geanta maronie în brațe, Sorin își simți rucsacul cu mâncare petrecut peste umeri, și unchiul le făcu semn să îl urmeze. Sub pașii lor, iarba foșnea culcată la pământ, iar vântul slab, mișca păpurișul cu sunete stranii. Nici nu vedeau pe unde
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
bucăți frumoase de crap. Băieții erau în culmea fericirii. Nu-și dezlipeau ochii de la oglinda strălucitoare a lacului, cu toate că, cu soarele în față, lacrimile li se prelingeau supărătoare pe obraji. Șterse cu mâneca hanoracului, ele lăsaseră pe obrajii dolofani, dâre maronii, așa încât, acum, copiii păreau camuflați de-a binelea. - Unchiule! - Liniște, porunci căpitanul, celui mai mic soldat. - Pot să încalc puțin legea de aur? E un caz de extremă urgență! - Și care ar fi acela? - Mă trece treaba mare, suspină Sorin
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
lași prea cheluțe sau să-și târască aripile! Apoi, o vreme, sacii cu pene erau ținuți la soare. Spre toamnă, suiți în pod și abia după un an folosiți pentru dună și perini. Curcile le voiam, clar, roșcate! Nu negre, maronii sau albe. Așa fusese primul pui de curcă, unicul dar de la bunica mea din Oltenia, pui cu care venisem în brațe pe mașină și-i dădusem apă cu pipeta, să nu moară de căldură. Fusese o curcă, de fapt, și
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacantele_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
unor vecini. Luni dimineața, de sub suportul metalic al roții din față, flutură ca un steag glorios, pantalonii unei pijamale galbene, de pe care zâmbesc niște cățeluși albaștri. Vineri după-amiază, steagul purtat cu vitejie în bătăliile din grădiniță, etalează niște ciudate pete maronii, la a căror proveniență este mai bine să nu ne oprim în povestea noastră. - Săr-mâna Tanti Magda, îmi strigă, ciocănindu-mi cu degetele lipicioase în geamul lateral al mașinii abia scoase din garaj. Merg la grădiniță! De parcă nu aș cunoaște
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1425044837.html [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
ciocni un pahar cu vin. Era un vin piemontez. Pe eticheta scria Erbaluce, un vin alb local. Casa nu era atât de mare, dar cochetă, zidită din piatră și apoi tencuită și vopsită cu o cromatică aparte, combinându-se porțiuni maronii sub formă dreptunghiulare, cu altele de un verde foarte deschis ce le conturau pe cele maronii, iar partea de tâmplărie, uși și ferestre, erau vopsite alb. Avea un singur etaj iar acoperișul în doua ape, din tablă. Maria - Rosa prin intermediul
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
local. Casa nu era atât de mare, dar cochetă, zidită din piatră și apoi tencuită și vopsită cu o cromatică aparte, combinându-se porțiuni maronii sub formă dreptunghiulare, cu altele de un verde foarte deschis ce le conturau pe cele maronii, iar partea de tâmplărie, uși și ferestre, erau vopsite alb. Avea un singur etaj iar acoperișul în doua ape, din tablă. Maria - Rosa prin intermediul Doinei, a invitat-o pe Adriana să facă turul casei, să-și vadă și camera unde
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
mea mai mare, studentă de la oraș. Moarea o mai beam și ca acompaniament pe lângă cartofii copți în coajă, la cuptor. Tot la cuptor se mai coceau ca desert și felii de dujleac, cu carnea de un portocaliu intens, sub pielița maronie, caramelizată de dogoarea focului din vatră. Apoi veneau lichiiele, cozonacii, prăjitura cu nucă, cornulețele de vanilie, ișlerele, covrigeii, romburile cu glazură de lămâie și multe altele. În Ajun cântam colinde; mai întâi acasă, lângă brad, apoi pe la neamuri și prieteni
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
de coajă de copac. De coajă de copac măcinată. Că ne făcea biata maică-mea pe vremuri ceaiuri din scoarță de copac pentru tratarea diferitelor metehne, de acolo știu. Da, da! Serios vorbesc!... Stăm noi cât stăm cu fiertura aia maronie în față, când deodată, dintr-o altă despărțitură se ridică un val de huiduieli. Ce se întâmplă? întreb contrariat. A, nimica, mi se spune, tocmai se difuzează buletinul de știri la televizor și a ieșit să vorbească Jaruzelski. Adică președintele
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]