220 matches
-
1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Dup-o ploaie mocănească, Se pornesc doi melci de rasă Pe-un limáx să îl bârfească: - Uite-l, vezi? Nu-i melc de casă! La Oficiul de patente Își expune-un melc marota: - M-au furat eminamente, Eu am inventat rulota! Melc strivit, ce întâmplare! S-a decis la un consiliu: - Crimă e, cu violare! Nu de melc, de domiciliu! Doi melcuți, cu-ale lor case, Merg alăturea prin iarbă Având coarnele retrase
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
să fie imbecil !” N.B. Guvernul să lucreze. Aștept cu interes raportul la o sută de zile de guvernare. 15 august. Punctual. Știu că nu pot face minuni. Așa cum nici biata Românie nu s-a scufundat din cauza ultimelor trei luni, altă marotă pedelistă, ci a celor opt ani de lamentabil regim băsescian. Să fim serioși. Leul nostru nu prea depinde de jocurile politice interne. O știm cu toții. Cauzele sunt economice și maestrul Șerbănescu ni le tot explică de vreo câțiva ani. Iată
TABLETA DE WEEKEND (13): DELIRUL RE-SUSPENDATULUI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360052_a_361381]
-
asta am schimbat și cauciucurile, în fiecare lună apare câte ceva. Dacă îți pui banii aceia deoparte de la început, constați că trăiești bine mersi și luna aceea, iar dacă, ferească sfântul, apare ceva neprevăzut, ai fondul acela acolo. Și mai e marotă cu economisirea. Percepția că dacă nu pui bani mulți asta nu este economisire. Nu e adevărat. Fiecare să fixeze o sumă de pus deoparte, iar asta să fie regulă. Îți recomandăm Psihologia turmei: S-ar putea să ajungem în situația
„Sincer, o familie cu venituri lunare sub 4.000 de lei nu ar trebui să ia un credit pe 30 de ani pentru casă”. Interviu cu Anca Bidian, Kiwi Finance () [Corola-blog/BlogPost/338961_a_340290]
-
Brâncuși... Obsesia lui Unu, specifică mentalității românești, l-a modelat în subconștient și pe Brâncuși, ca pe orice alt român veritabil! Eu am crescut la umbra a doi „stejari”: Petre Țuțea și Alexandru Graur. Fiecare dintre ei a avut o marotă, o vorbă căreia îi găseau mereu confirmări: Nu există doi, există numai unu, zicea mereu Țuțea, iar Graur mereu găsea dovezi că limbajul, ca și realitatea, este un continuum... În cartea mea am demonstrat că, de fapt, cele două aserțiuni
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
dar și a altor domenii artistice.” (p. 12) Este viziunea unui artist intelectual, opus și opozant cântărețului spontan, intuitiv - opinie dezvoltată și în extrasul următor: “Rezistența fățișă față de cunoașterea teoretică și subaprecierea unei instrucții complete în domeniul muzicii vocale este marota celor care nu înțeleg că științele interdisciplinare (...) reprezintă procese formative și inspiratoare în arta cântului contemporan, evitându-se în felul acesta stagnarea sclerozată.” (p.11-12) Ce aprinsă pledoarie pentru cunoaștere, știință și larg orizont al interpretului vocal contemporan! Profesoara Ada
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
niciodată de regimul comunist, căruia de la început nu i-am acordat nici o șansă. Reformele, de acum, din învățământ, apărute ca puricii, l-au stricat și continuă să-l strice. Și banii. Și destrăbălarea din școli. Frica “ de trecut” a profesorilor. Marota asta “cu trecutul” e ultima invenție a comunismului, devenit peste noapte, vorba lui Moș Ilici Iliescu, profetul bolșevic, ce s-a dorit “un despot luminat”; i-a reușit doar acest “capitalism de cumetrie”. Cine s-ar pricepe mai bine să
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
care la Soroca ne-a făcut o demonstrație, prin sindicatul “Solidaritatea” al cadrelor didactice din județul Soroca. Ce se întâmplase? Ca în toate orașele, și mai ales în Moldova ș Basarabia, comerțul era în mâna evreilor. Era prin 1937, când marota antisionistă flutura cu frenezie în documentele programatice ale unor formațiuni politice xenofobe, an în care, dacă nu mă înșel, partidul “Totul pentru țară” (noua denumire demagogică și naționalistă a Gărzii de Fier, partidul legionar) câștigase un număr însemnat de mandate
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
alta. Iar când soarele o lua razna sulițând pământ și om, ei bine, calea îi părea amenințată dinspre amândouă laturile de niște sălbăticiuni uriașe, defel prielnice, alunecând odată cu el înspre un neunde, către un ceva de neatins... * Avea în minte marota: s-ajungă la poalele muntelui aceluia! O repeta întruna, când încetunel ca pe-o insinuare, când părelnic neutru, când puternic, adevărat îndemn al strădaniei sale. În răstimpuri dădea s-apuce pe alt drumeag, spre dreapta ori spre stânga, dar colinele
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
în Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015. Dup-o ploaie mocăneasca, Se pornesc doi melci de rasă Pe-un limáx să îl bârfească: - Uite-l, vezi? Nu-i melc de casă! La Oficiul de patente Își expune-un melc marota: - M-au furat eminamente, Eu am inventat rulotă! Melc strivit, ce întâmplare! S-a decis la un consiliu: - Crimă e, cu violare! Nu de melc, de domiciliu! Doi melcuți, cu-ale lor case, Merg alăturea prin iarbă Având coarnele retrase
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
m-ai înșelat! Iese melcul la plimbare, ... Citește mai mult Dup-o ploaie mocăneasca, Se pornesc doi melci de rasăPe-un limáx să îl bârfească:- Uite-l, vezi? Nu-i melc de casă!La Oficiul de patenteîși expune-un melc marota:- M-au furat eminamente,Eu am inventat rulotă!Melc strivit, ce întâmplare! S-a decis la un consiliu:- Crimă e, cu violare! Nu de melc, de domiciliu! Doi melcuți, cu-ale lor case,Merg alăturea prin iarbăAvând coarnele retrase...Fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
confederațiune dunăreană; articolul din "Le Temps" face asupra acesteia niște reflecțiuni cari au pentru noi cu atât mai mult preț cu cât știm că faimoasa confederație, unul dintre visurile panslaviste, a fost și este în același timp și una dintre marotele politice ale partidului radical de la noi. Iată articolul foii franceze: Un lucru curios este importanța pe care noul guvern englez o dă cestiunilor de politică străină. Se credea că politica exterioară o să-l preocupe mai puțin, că el are să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
irumpe, fără logică, irumperea goticului. Cine a fost primul care a îndrăznit să intervină în geometria scitică? Cineva știe, desigur, dar acum, în pulberea iscată de trecerea cirezii, nu vreau clarificări. Îmi e suficientă confuzia miracolului. 25 mai Estetica străzii... Marotă, printre atîtea altele, în arsenalul propagandistic totalitar, ar fi avut menirea să optimizeze regimul trotuarului, să educe, să influențeze retina în spiritul... Ce superb a sărit în aer, în decembrie, această searbădă estetică! Nu spun că n-ar fi trebuit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai știi? un imperiu al cerșetorilor. Dar dincoace, pe trotuarele astea atît de dragi hoinărelilor mele? Intru din nou în furnicar. Tarabe cu tot ce-ți vrea inima: pantofi, țigări, caș, bărboși, ciungă, ciungi, biscuiți, bluze, ridichi, ciorapi, ochelari, marule, marote, flori, foști, sandale, actuali, mere, grași, slabi, albi, oacheși, alifii, canari, trișcă, trișori, oglinzi, lame, hazeaici, tuciurii, doamne, domni, Doamne, ce de domni!, murături, proteze, ciacîri, cîini (vorba unuia, pe-un zid: jos cîinii!, vorba altuia, pe același zid: sus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aleși pe sprînceană (o anumită parte a sprîncenei)! De ce? Oricum, vizita la memorialul holocaustului îi vine mănușă președintelui republicii, cum i-a venit dintotdeauna comunismului cînd a fost vorba ca propaganda lui să producă diversiune, bătînd monedă falsă pe aceeași marotă: antifascism, antinazism, antihitlerism, etc. dar făcîndu-se că uită de propriile gulaguri, mult mai performante decît lagărele morții. Nici o umbră de remușcare nu pare să adie peste vizita aceasta, ca și cum, în propria țară, după ocupația din 1944, n-ar fi înflorit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
această direcție: a urii pentru semenul capabil și întreprinzător, iar ținta comodă a propagandei a fost, firește, lumea occidentală, atît de repede în stare a se redresa economic (și politic) după conflagrație,dar și atît de invidiată. Din aceleași motive. Marota acestui intoxicat folclor rămîne, predilect, nu atît apusul continentului, pe care-și duce, nu-i așa? și ea traiul, cît mult mai îndepărtatul caricaturizat Unchi Sam, îmbuibatul și fudulul de peste Ocean. Care, vorba amicului lector de la chioșcuri, ar merita un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hățișul aporiilor... metodologice, putem spune, fără prea mare marjă de eroare, că România a rulat, în jumătate de secol postbelic trei dictaturi; să le numim după titularii lor: Dej, Ceaușescu, Iliescu. Va trebui, mai întîi, să nu ținem cont de marota diversionistă a nostalgicilor postdecembriști, simplă marotă, că dictaturile noastre s-au întins dincolo de comunism în contul Regelui Carol al II-lea și al Mareșalului Antonescu și să operăm acolo unde este, într-adevăr, de operat: în lungul și tragicul interstițiu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prea mare marjă de eroare, că România a rulat, în jumătate de secol postbelic trei dictaturi; să le numim după titularii lor: Dej, Ceaușescu, Iliescu. Va trebui, mai întîi, să nu ținem cont de marota diversionistă a nostalgicilor postdecembriști, simplă marotă, că dictaturile noastre s-au întins dincolo de comunism în contul Regelui Carol al II-lea și al Mareșalului Antonescu și să operăm acolo unde este, într-adevăr, de operat: în lungul și tragicul interstițiu totalitar de inspirație moscovită. Cele două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
joacă o inocență aproape angelică în fața intențiilor casante ale noului ministru Ungureanu, lăsîndu-ne să credem că mediul... diplomatic (în care s-au mișcat domniile lor atîta vreme) ar fi unul mai aseptic decît cel olandez. Sau norvegian, de ce nu. Iar marota la modă a momentului le și dă celor două cinstite fețe schima nevinovată a profesionistului de carieră, contrariat de lipsa de nuanțe a noii remanieri. Care ține să opereze, vezi doamne, otova, fără să aibă în vedere și titulescienele eminențe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
culmea!, pesediștii. Care (de ce oare? de ce oare?) ar fi fost, ei, primii, care să se fi gîndit la radicala soluție. Ia uite! Dar asta-i altă chestiune. Că și prin proaspătul lui gest, cel transoceanic, lui Băsescu nu-i scapă marota populistă (din care-și trage, ce-i drept, sevă mănoasă), nici o noutate. Păi, la o populație de doar 22 de milioane de suflete, un parlament de peste 400 de aleși e nu știu cum... nu? Cu atît mai mult cu cît aleșii, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Deci asta era! Drăguțul băiețică de la ușa mea, nu altul probabil decît expozantul de aici, are ce are cu antipaticul cuplu. Și culmea: silueta-i finuță din ușă n-avea nimic din grosiera obtuzitate proletară a regimului care-și făcuse marotă din ponegrirea tradiționalei regalități românești. Și-atunci? Ce relații ar exista între această surprinzător de promițătoare pictură și puseurile pamfletare antimonarhice transcrise cam nătîng pe etichete? Nici una. Da, dacă în următoarea sa expoziție de la Cupola locul tronului atît de vulgar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lauzi comunismul atunci când ai trăit doar în occident cu stomacul plin și neîngrădit de nicio restricție. Mai greu este să lauzi socialismul din interior, cu burta goală și agresat, lipsit de libertățile elementare, adus în stadiul de animalitate. Una dintre marotele de gândire care circulă în România după 1990 este aceea că socialismul reprezintă un set de doctrine bine articulat și corect gândit, dar care în România (și oriunde altundeva) au fost aplicate greșit. Nimic mai fals. Eu cred, dimpotrivă, că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În mod evident, solicitarea este „de formă”, fără a avea implicații în procedura de acceptare a proiectului respectiv. Numărul mare de proiecte acceptate de aceste instituții, chiar dacă erau „asezonate” cu un SWOT bizar, arată că acesta este mai degrabă o marotă decât un instrument cu valoare practică în management. În mod justificat, pot exista critici privind materialele străine, în special cursuri americane relativ voluminoase, care propun diferite sisteme de scalare a mediilor intern sau extern. Trebuie însă remarcate procedurile de obiectivare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu un volum fizic așa de mare există o „piață gri” înfloritoare. În România, afacerile din siderurgie au avut timp de zeci de ani o încărcătură politică deosebită. În epoca socialistă, producția de oțel pe cap de locuitor devenise o marotă a lui Ceaușescu. Aceasta s-a materializat în construcția unor capacități de producție în domeniul siderurgiei, ce sunt azi considerate disproporționate prin raportare la populația și standardele economiei românești. Afacerea investițiilor într-un combinat siderurgic gigantic la Krivoi Rog (Ucraina
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
au făcut alocările, ci doar s-au avut În vedere minimul de legalitate și raportarea cantitativă a rezultatelor. Pe când o evaluare calitativă? slaba capacitate de absorbție a fondurilor alocate - stabilirea ca prioritate zero a atragerii banilor europeni este doar o marotă propagandistică electorală, guvernamentală, administrativă, iar sincopele legate de slaba pregătire și insuficiența personalului administrativ, nearmonizarea În timp util a legislației, paradisul licitațiilor publice „dedicate” sunt câteva dintre multele probleme cu care se confruntă România, ca beneficiar al fondurilor europene. Oare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cum am încercat altădată să arăt, Iorga în schimb are o necontenită forță eruptivă, o siguranță instantanee, un patos dramatic, niște intuiții fulgerătoare și abrupte care-l apropie de Shakespeare. Din prostească lene și nerăbdare, din nu mai puțin prosteasca marotă de a fi la curent cu toate noutățile, în loc să profităm de neprețuitul privilegiu de a-l putea citi pe Iorga în original, ne pierdem vremea cu toate pedantele mofturi, atât în perisabile, ale unor literați francezi, dintre care unii neagă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]