227 matches
-
noi, a testimoniare, se non altro, una moralità di ordine superiore, iar în încheiere versurile lui Fazio degli Uberti: e io son sol colui che la mia mente / porto vestită d'una veste nera / în segno di dolore e di martire, Salvatore Quasimodo, 1999, op. cît., p. 9. 249 Dopo Leopardi, infatti, la poesia italiană ha dovuto tutto rifare e ancoră oggi è în cammino. Un richiamo alla tradizione (...) è qualcosa di più profondo di una discesa inerme în alcune forme
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se inserează prezentări ale unor piese ale lui Shakespeare (Hamlet, Romeo și Julieta), Schiller (Hoții), Molière, Sofocle (Oedip rege) ș.a. Teatrul constituie subiectul a numeroase articole, precum Asupra dramaturgiei moderne (C. Săteanu), Cortina (Tudor Arghezi), Caragiale (A. Steuerman-Rodion), G. Ibrăileanu („Martira”), Jocul d-rei Marioara Voiculescu (Gala Galaction), Iașul și Caragiale (C. Alexandrescu), Arabescuri pe fruntea lui „Ali-Baba” (N. Davidescu), Două debuturi: Liciu și Penel (N. A. Bogdan). Sunt prezenți cu versuri G. Topîrceanu (Sonet teatral, Vecina, În drum, Singuri), Demostene Botez (Sonet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
în sumar cu un scurt text dramatic parodic, Un mic incident. Câteva însemnări despre lumea teatrului dă Anicuța Cârje. Traducerile sunt semnate de A. Steuerman-Rodion (fragmente din Torquemada de Victor Hugo și din Romeo și Julieta de Shakespeare), Mihai Codreanu (Martira de Jean Richepin) ș.a. În paginile publicației sunt recenzate „Viața românească”, „Flacăra”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Luceafărul” ș.a. A. St.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
în ajutorul răsculaților din Țările de Jos. În același timp, ea se arată neîndurătoare în noul complot țesut în jurul Mariei Stuart. Acuzată de asasinarea celui de-al doilea soț al ei, este condamnată la moarte. Execuția face din ea o martiră a credinței și agravează tensiunile dintre Anglia și Filip al II-lea. Acesta din urmă este convins că trebuie să învingă Anglia pentru a înfrînge rezistența provinciilor nordice din Țările de Jos și să pună capăt hoțiilor de nesuportat alepiraților
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
forma inițială, scrierea etimologică avînd un rol însemnat în acest sens. În operele religioase franceze din secolele al X-lea și al XI-lea, apăreau deja cuvinte latinești împrumutate, aparținînd cultului: angele (franceza avea și cuvîntul moștenit ange), apostele, benedin, martire, virgene etc. Treptat, împrumuturile latinești s-au înmulțit în etapa francezei medii (perioada secolelor al XIV-lea și al XVI-lea) și au pătruns în domenii de activitate tot mai variate: abdiquer, accumuler, accuser, ado-rer, affection, armistice, effectuer, qualité, quantité
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
seguitemi,). Tabloul 2. Grădinile suspendate ale Babilonului. În grădinile suspendate execuția Fenenei este pe punctul de a avea loc în prezența lui Zaccaria și a enoriașilor săi (Oh dischiuso è îl firmamento!). Bătrânul o elogiază pe Fenena că pe o martira și îl implora pe Dumnezeu să o primească în Rai, dar Nabucco sosește și ordona că statuia lui Baal să fie distrusă. Că prin farmec statuia cade fără să mai fie nevoie de intervenția oamenilor. Abigaille ia otravă și își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sprijină Walter Benjamin cînd își interpretează un episod de biografie interioară 6. Cu șaptesprezece secole înainte, Grigore de Nyssa socotea că Macrina era doar numele exterior al surorii sale, iar cel exemplar, revelat mamei sale într-o viziune, o asocia martirei fecioare Tecla 7. Schimbarea numelui la intrarea în monahism marchează simbolic trecerea de la identitatea mundană la identitatea spirituală, de la viața individului la o viață deschisă spre universal. Dar e poate mai potrivit ca distincția dintre individual și universal să fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de dorință, dorința de dragoste, de o viață fericită. Dar acum, în uimirea ei, se încruntă, și se întoarse din nou la Ben. — N-am fost niciodată îndeajuns de bună pentru el. — Sunt convins că ai fost o sfântă, o martiră. — Nu, am fost rea. — Bine, consideră-te rea dacă-ți face plăcere. Dar orice-ar fi fost, s-a terminat. În acele clipe mi-a apărut atât de nevinovată, precum apăreau, probabil, fecioarele închise în mănăstiri, în ochii oamenilor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
strecori înăuntru, ceea ce era imposibil. Cu sau fără o explicație rațională, tot orașul vedea că lipsea o jumătate de picior. Pentru mulți, ceea ce nu-i rațional e miracol. Credincioasele au început să se închine la Victoria demontabilă ca la o martiră și, curând, în dreptul statuii și-au făcut cruce și muncitorii care se duceau la lucru, la combinat. Sculptorul fiind mort, pulpa și bucata de șold au fost reconstituite de un plutonier, artist amator. La montaj, s-a văzut că omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu-i dăduse nici cea mai mică șansă să-l prindă cu alta, ca să știe ce era mai bine să facă: să divorțeze, să nu divorțeze, dar să-l arunce cu lucruri cu tot în stradă, ca să vadă lumea ce martiră a fost ea, ori să-i spună, în sfârșit, ceea ce intenționa chiar din prima zi: „Ce, crezi că eu n-am știut că mă înșeli? Dar m-am sacrificat pentru copii“. La bătrânețe, profund afectată de viclenia domnului Capră, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
vis de piatră ridicat dintr-o pădure") își află împlinirea la M. Eminescu în cetatea țară. Finalul din Andrei Mureșanu (tabloul dramatic) este edificator pentru zidul faptă umană urmărit de studiul nostru. "Mai tare e-acea stâncă ce a trecut martiră Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare Ce-au cotropit românii sunt vijelii mărețe, Turbate, mândre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul Poporului meu tare ridică ș-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
au fost publicate sub titlul Nuove richerche su Ippolito, Roma, 1989. Cf. îndeosebi studiul lui Simonetti, „Aggiornamento su Ippolito”, pp. 75‑130, care propune o evaluare a rezultatelor obținute în urma zilei de discuții din 1976. . „Ippolito di Roma, scrittore e martire”, pp. 23‑41. . M. Simonetti a publicat foarte recent Contra Noetum, într‑o nouă ediție, Bologne, 2000, având „ultimul cuvânt” asupra problemei în „Introducerea” acesteia. Primele 145 de pagini din acest volum reprezintă o sinteză a tuturor răspunsurilor date de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
scrierile lui M. este cel patriotic. De la primele plachete și până la publicațiile destinate copiilor și adolescenților sunt invocate figurile lui Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a. În poeme, cele mai multe ode sau balade, transpare chipul martirizat al Basarabiei („Sfântă Mare Martiră Basarabie”), se perindă cetățile ei multîncercate - Tighina, Soroca, Hotin, Ismail, Chilia -, precum și codrii seculari ai Orheiului, pământul îmbelșugat, scăldat în lacrimi și sânge: „Țară de răni, de lacrimi, de sânge, / Țară de mucenici, / Țară de iubiri netălmăcite, Dragostea mea - Basarabie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
Piero Malvestiti din sînul mișcării "Guelfe d'Action", al cărei cuvînt de ordine era "Christos Rege și poporul", dar care au fost decimați de arestările din 1934. În schimb, susținerea regimului era expresia clerico-fascismului, al cărui reprezentant important era Egilberto Martire; între 1929-1938, el a condus revista La Rassegna Romana care dezvolta "romanitatea" ca temă comună catolicismului și fascismului. Acest curent s-a manifestat cu putere, avînd în fruntea lui episcopi, în timpul marilor "bătălii" economico-politice (luptele demografice, ale grîului...), precum și, într-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Mauriac, Vignaux, Borne, Sturzo au jucat un rol determinant. Acest angajament a fost susținut de publicarea manifestelor care au eșuat, ca și alte multe apeluri către conștiința creștină, cum ar fi: "Un strigăt de alarmă al catolicilor francezi în favoarea Spaniei martire", în "L'Aube" din 5 februarie 1937, sau "Pentru poporul basc", publicat după bombardamentele de la Durango și de la Guernica, mai întîi în "La Dépêche" în Toulouse la 7 mai 1937, apoi în "L'Aube" și în "La Croix"29. În fața
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cronica literară e susținută, sporadic, de Horia Stamatu, care își exprimă în câteva articole propria concepție despre poezie (Eliberarea poeziei, Poezia individualistă, Un veac de poezie românească). Notabile sunt, însă, textele cu subiecte teatrale ale lui Haig Acterian, eseul Națiunea martiră al lui Dan Botta și articolul Pentru arhitecți, sculptori și pictori al lui Nae Ionescu. Olga Caba traduce din poetul spaniol José Maria Peman (poemele Alcazarul și Lupta Bestiei cu Îngerul). La acestea se mai adaugă numeroasele contribuții folcloristice ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
evreilor, se distinge prin faptul că sacrificiul exaltat privește mai întâi persoana martirului și anturajul său apropiat. Martirii moderni ucid și se ucid în numele credinței lor. Celălalt punct de semnalat, fără a aluneca totuși în apropieri simpliste, este apariția femeilor martire în Evul Mediu, în mediile cruciate și printre evreii victime ale atacurilor acestora. La fel se întâmplă cu martirele musulmane de astăzi. Aceste câteva evocări vor fi suficiente pentru a respinge ideea, frecvent repetată astăzi, privind caracterul fie absolut nou
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ucid și se ucid în numele credinței lor. Celălalt punct de semnalat, fără a aluneca totuși în apropieri simpliste, este apariția femeilor martire în Evul Mediu, în mediile cruciate și printre evreii victime ale atacurilor acestora. La fel se întâmplă cu martirele musulmane de astăzi. Aceste câteva evocări vor fi suficiente pentru a respinge ideea, frecvent repetată astăzi, privind caracterul fie absolut nou, fie tipic musulman al anumitor fenomene contemporane. Portița de scăpare spre un dincolo mai blând rămâne o tentație în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și, într-o mai mică măsură, poezia martirologică și de persecuție mai degrabă ca pe niște documente de arhivă, uitând că însuși realismul care le caracteriza ținea tot de o formă stilistică. Pe de altă parte, prezența importantă a femeilor martire căsătorite și însărcinate în această literatură atestă existența unui ideal feminin în opoziție cu fecioarele sfinte și martirele creștine. Efectele artistice pe care și le permit poeții și prozatorii nu înseamnă că aceștia inventează din nimic evenimentele al căror aspect
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
arhivă, uitând că însuși realismul care le caracteriza ținea tot de o formă stilistică. Pe de altă parte, prezența importantă a femeilor martire căsătorite și însărcinate în această literatură atestă existența unui ideal feminin în opoziție cu fecioarele sfinte și martirele creștine. Efectele artistice pe care și le permit poeții și prozatorii nu înseamnă că aceștia inventează din nimic evenimentele al căror aspect dramatic îl descriu. Ei doar evidențiază anumite aspecte mai mult decât altele, pentru a-și transmite mesajul. Poezia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o presupune pe cealaltă. Pot exista surprize în ambele sensuri. * Efectul lamentabil pe care îl produce erupția de obrăznicie după ani și ani de oportunism și lașitate. * Inadvertențe. Îmi amintesc că, pe la mijlocul anilor ’80, am auzit BBC-ul proclamând-o „martiră” (chiar așa!) pe o poetă care, exact în acel moment, când i se dăruia cununa de mucenică, iar eu ascultam cu evlavie postul de radio respectiv, se plimba ca la ea acasă prin Paris. * În momentul de față unii încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de a efectua o călătorie în Italia, prilej cu care a fost primit în audiență de papa Paul al VI-lea. La 9 iulie 1973, ep. Duma i-a solicitat pr. Petru Albert să adune date istorice despre viața de martiră a Veronicăi Antal și a episcopilor martiri Anton Durcovici și Marcu Glaser, cu intenția de a fi trimise la Sfântul Scaun. Doi ani mai târziu, Securitatea avea să-i închidă dosarul de urmărire informativă, pe considerentul că ep. Duma, bătrân
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
singuri pâinea și lucrurile decurgeau din ce în ce mai rău. Nemaisuportând sărăcia și atmosfera încărcată de acasă, Ileana a plecat la București, Gheorghe la Constanța, Marița cu Ghenu la Iași, rămânând doar Aurel, fiind destul de mic. Dafina, biata de ea, era o adevărată martiră. Pe lângă sărăcia lucie, trebuia să îndure bătăile și injuriile bărbatului ei orb. Acesta, nu se putea mulțumi cu situația creată. Vroia să aibă de toate, dar de câștigat nu câștiga nimic, neputând să muncească. Vederea i-a fost întunecată complet
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din temelii o țară insulară, azi, cea mai prosperă de pe glob. Astfel, și-a dezvoltat Cultura... menținând nealterate tradițiile, trăind și iubind fără a se da în spectacol. Japonezii au uitat trecutul, și-au înăbușit durerea pentru cele două orașe martire și au mers mai departe. Prin dăruire, mândria de a fi japonez și prin conlucrare, niponii au realizat lucruri ce depășesc cu mult imaginația mea de româncă. Puterea colectivă este secretul reușitei japonezilor în orice domeniu. Japonia mi-a oferit
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mai am a-i face un reproș, de data aceasta nu de tipul ideologic, ci faptic, care a ținut de administrarea puterii imediat după revoluție; s-a pus, În sfârșit, problema repunerii În drepturi a vechii Biserici ardelenești, luptătoare și martiră nu numai „sub Unguri”, timp de două secole, dar și sub comunști, pentru idealul și unitatea națională, pentru drepturile Românilor și pentru dreptul de a participa la o Biserică universală, cea catolică, precum Ungurii, Cehii sau Polonezii, fapt ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]