151 matches
-
va avea loc la Catedrala romano-catolică din Timișoara (Piața Unirii). Vineri, 24 septembrie, de la ora 11, P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, va celebra o liturghie pontificală în biserica parohială din Cenad, care inițial a fost catedrala episcopului martirizat. În această zi, în localitatea timișeană Cenad se va desfășura și un pelerinaj diecezan, cu participarea credincioșilor și clericilor de pe întreg cuprinsul Diecezei romano-catolice de Timișoara. Liliana Scripcă Securitatea aeroportuară l Subiectul unui seminar În perioada 22-24 septembrie, pe Aeroportul
Agenda2004-38-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282895_a_284224]
-
le auzisem recitate de mai multe ori de căpitan În nopțile când rănile de la Fleurus Îl chinuiau mai abitir: Încă n-a venit mojicul care lat o să rămână, ca pe-o cinste primind moartea din senioriala-mi mână... Faptul că martirizatul căpitan râdea când și când printre dinți recitând acele versuri, poate și pentru a suporta mai ușor durerea, nu le răpea În ochii mei o anumită măreție. Mi se păreau nobile, ca și celelalte pe care mă străduiam să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Iulia Iarca Dinu Pillat supraviețuiește în istoria literară prin biografie în mai mare măsură decât prin operă. Pe fondul mișcării de revalorificare a personalităț ilor stigmatizate în regimul comunist, fiul poetului Ion Pillat a dobândit o aură legendară prin destinul martirizat de care a avut parte. Cap de acuzare în lotul „Noica-Pillat”, închis în anul 1959 din motive politice, Dinu Pillat este eliberat abia în 1964 (la șase luni de la decretarea eliberării lui). Povestea intelectualilor sacrificați în anii ‘50 de securitate
Introducere la biografie by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/5198_a_6523]
-
reunind texte din toate părțile locuite de români (vol. III, 19061908). Cartea se mai păstrează aici în dublet. Unele exemplare au nota referitoare la eveniment decupată grobian. Din volumul II sunt tăiate paginile referitoare la Basarabia. Numele acestei provincii românești martirizate este decupat până și din cuprins. Pe coperta I, în dreapta, sus, se mai poate citi o însemnare făcută în creion: „Va răsări cândva și steaua acestui neam nenorocit”. Pe volumul lui Aurel Vasiliu, Eminescu, un mare neînțeles, Cernăuți, Tiparul Mitropolitul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
muzeu trecut pe linie moartă, își învîrte demonstrativ bielele și manivelele sub un clopot de sticlă. Și până și clopotul minții noastre e încorporat în dezolarea cosmică, este un organ intern care reflectă întregul așa cum perla reflectă de jur-împrejur carnea martirizată a scoicii. Cu toate acestea, universul nu este tot ce are loc, ci mult mai mult. Pentru că, dacă analizatorii noștri, ai fiecărei ființe vii, ochii, ochii compuși, ochii asemenea camerei fotografice, antenele cu baterii de chemoreceptori, linia laterală a peștilor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
podul palmei așezat în dreptul inimii, îi pătrundea troznind ușor sub sânul stâng, îi străbătea inima, făcînd-o să sângereze, înroșind plămânii ca pe două bucăți mari de vată, și ieșea prin lamela omoplatului, țintuind-o de tăblia de la pat. Era prinsă, martirizată, fără putință de scăpare, flutura din brațul rămas liber fără nici o putere, ca o libelulă țintuită cu un bold în insectar. Fantasma asta apăruse-n viața ei de când începuse să tragă la mașina de cusut și-o chinuia neîncetat. În
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ecorșată atroce, răstignită pe o planșă de lemn, între două bobine de inducție, era ultima componentă organică a mașinii. Câțiva nervi sidefii îi fuseseră degajați cu abilitate din carne și întinși demonstrativ, de-o parte și de alta a trupului martirizat, într-o rețea fină, numerotată și inscripționată cu grosolane litere de tuș. Animalul rotea ochi limpezi, cu pupila verticală, și zvâcnea din când în când din mustață. Terminîndu-și munca, acoperită de boabe galbene de sudoare, femeia din Magdalenian rămase nemișcată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nu e o fericire, ci e teribilă ca o boală fără de leac. Căci noaptea se face tot mai îngustă și mucilagiul tot mai vezicant. Aripile iau foc în acest jeleu. Rămân doar nervurile, mănunchiuri de nuiele agățate de-un pântec martirizat. Și totuși câteva sute de fluturi se mai împing înainte, se târăsc mai departe prin canalul de carne și foc. Labe articulate ies din pereți și apucă, mandibule sfâșie cîte-un capăt de aripă ca pe-o pânză de corabie. Schelete
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
văile vor fi înălțate", așa încît lumea să devină din nou lizibilă. Pîn-atunci nu avea altceva de făcut decât să se-mbete, cu gâtul lui frânt de cine știe ce pliu al coalei pe care era desenat, cu organele delabrate, cu ficatul martirizat, cu fiecare deget răsucit în altă direcție (cute ale spațiului, cute ale minții), cu fiecare lacrimă și fiecare urdoare și fiecare sclipire a irișilor lui albaștri rătăcite în alte epoci sau pierdute la parseci distanță. Dulceața-i aminti gustul și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de cusut orbitoare, brodîndu-i pe muritori și pe zei pe pânza vidă a minții. Păianjenul se-aruncase asupra corpului mutilat, îl sfâșiase adânc, își năclăise blana de un lichid sidefiu. Apoi sorbise-ndelung acel lapte dens, strîngîndu-se tot în jurul corpului martirizat, și, după minute lungi de-nfruptare voluptuoasă, se retrăsese iarăși în colțul lui. Acolo se desfăcuse din nou ca o floare și-ncremenise așa, triumfător și sătul, gata de-o nouă năpârlire, pe când corpul fluturelui atârna acum flasc, zbârcit, micșorat, amestecat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
roșii, mare cât un iepure, patru păpuși rusești așezate în ordine descrescătoare, o carte bogat ilustrată, scrisă cu litere necunoscute, o bilă albastru-străvezie care plutea în micul spațiu fără s-atingă pereții, o cutie de insectar cu un mare fluture martirizat, un ceas de buzunar cu cadranul întors ca-n oglindă, o ciocolată cu șase straturi: de chewing-gum, de halviță, de marțipan, de nuga, de ciocolată și de napolitană, o jucărie cu mecanism, întruchipînd fata din nufăr... Doar pe aceasta din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
coloanele, perspectivele, tavanele casetate ale acelor palate-n ruină, poporul de statui îngălbenite sub un cer de furtună. Își amintea apoi drumul îngrozitor prin labirintul subteran și fantasticul râu vertical de spermă și lumină din centrul marii caverne. Mica negresă martirizată, popoarele de estropiați, fluturii. Apoi Bucureștiul (iar între cele două orașe - noapte, perete plin, inexistență, cecitate corticală: la București fusese Cedric, saxofonistul și bateristul jazzbandurilor din micile localuri, fără să știe cum ajunsese acolo, având în țeastă, în loc de creier, doar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ascuns la crematoriul Cenușa din București și cenușa lor aruncată În canale. Urale și aplauze puternice, prelungite. Promite, cu nerușinare, o sută de lei. .....Alo.......Alo........Alo.... Stați liniștiți, tovarăși! Huiduieli puternice, prelungite, Întreaga asistență În picioare. Copiii morți privesc martirizați, liniștea eternă a cerurilor. Bat clopote și România e pe străzi. Stimați telespectatori, avem marea bucurie de a găzdui aici În studiou pe Ion Iliescu (aplauze). Domnul Iliescu este fiul unui revoluționar, al unui patriot, el Însuși patriot. Stimați tovarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tatăl e Îndeobște, marea ab sență, de aceea nici un copil din lumea lui Caragiale nu rostește cuvîntul tată, ori vreun echivalent drăgăstos” (p.30); „Spre deosebire de Creangă, care a impus ima ginea soacrei demonice, martirizată punitiv, Caragiale pre zintă soacra inocentă, martirizată inutil”(p.31); În mod cu rios, fetițe nu există În lumea lui Caragiale”(p.37); „Lumea lui Jupîn Dumitrache și a lui Ipingescu se numește Vocea patriotului naționale.[...]Lumea conului Leonida sună și ea bine : Aurora democratică. Lumea capitalei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
vomite, să se pocăiască, s-o apuce pe calea bisericii... Îmbuibații, deh, Milică-tată, ăștia nu se satură cu una, cu două... La șase luni, da, de la Revoluție, Piața Universității, a devenit o Piață Tien An Men, botezată cu sângele eroilor martirizați în numele unei libertăți, care au mâncat-o porcii. Păcat, păcat de sângele vărsat! După dictatura Ceaușescu, dictatura Iliescu își arată colții. 23. Era învățată, călită-tăvălită, mai trecuse ea prin faze din astea, păi, când scăpase de cretinu’ ăla de Ticuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
rug uriaș. Unda de șoc a exploziei îl trântește la podea, dar se ridică și continuă să alerge prin holul incendiat. Plin de oroare privește o siluetă umană cum aleargă cuprinsă de flăcări, scoțând urlete îngrozitoare. Văpăile îndârjite acoperă trupul martirizat și zdrențe carbonizate cad odată cu fășii de piele. Duhoarea de carne arsă îți întoarce mațele pe dos. Se aude pocnitura unui glonț milos și omul, după ce mai înaintează câțiva pași, cade cu fața în jos. O nouă salvă lovește clădirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
exclude de la festinul poetic mai toate facultățile minții umane. Alții, dimpotrivă, îi admiră doar pe suprarealiști. Unii vor dramă, suferință, agonie, moarte, ar vrea să scrie nu cu cerneală, ci cu cele mai pitorești lichide (și semilichide) din corpul omenesc martirizat. Și totuși, nici aceasta nu e poezie după părerea celor care au avut altă revelație: poezia, după ei, e ironie, grotesc, jocuri de limbaj, umor... "Eh, n-o să-i învățăm noi ce este poezia!", ne zâmbeam superiori unul altuia, acum
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a bușilea pe podea, cu chibritul zornăindu-i în stânga și cu tubul de metal în dreapta. Unde vedea așezată vreo muscă, aprindea un chibrit și pulveriza spray spre flacăra lui. Izbucnea un jet de foc care transforma în friptură sfârâitoare musca martirizată. Curând în tot dormitorul mirosea grețos a proteină arsă. Pereții rămâneau înnegriți din loc în loc, cu câte un punct alburiu în mijlocul petelor, unde fusese musca. "Termină, bă, dracului, că ne-ai împuțit pe toți!" îi mai striga câte unul, dar
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
l-ar fi contemplat. Lulu, în schimb, devenise cenușiu și inert. Ochii îi erau acum roșii-fosforescenți, morți, deși arzând cu flacără. Păianjenul scoase de sub torace un ac lung, curb, pe care-l înfipse cu un ușor troznet în pieptul celui martirizat, acolo, între mizerabilii falși sâni de vată. După un timp de nemăsurat, acul se retrase și păianjenul își strânse iarăși labele pe lângă el, ghemuindu-se-n fundul cuibului. Spînzu-rată de un singur fir, păpușa-Lulu se rotea ușor în voia curenților
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în această lume de jigodii? Sunt născut prin cezariană, de aceea port numele pe care-l port. De fiecare dată când mă reapropii de Eminescu, mă îmbolnăvesc, in concreto, și mă posedă parcă duhul întunecat și răzbunător al tuturor inocenților martirizați ai neamului meu, ca un egregor: asta mi se întâmplă de câte ori mai descopăr vreo mărturie autentică despre calvarul îndurat de Eminescu... Apoi reîncep să citesc opera magnifică... Un autor de mărimea lui Eminescu se parcurge exact cum a-i parcurge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
conservate corpurile. Încordat, puse această întrebare, și neprimind nici un răspuns, îl apucă de umăr. La atingerea sa, corpul bătrânului se nărui ușor înainte. Susținându-l cu grijă îl întinse pe podea, apoi îngenunchie grăbit și-și lipi urechea de pieptul martirizat, încercând să detecteze eventualele pulsații ale inimii. Descurajat, se ridică după un moment. Fără să-și dea seama, buzele sale articulară în șoaptă gândurile care-l chinuiau: Nu mi-ai spus tot ce trebuia să știu. Principalele aspecte au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
dar din motive diferite. Arăta cu degetul spre pieptul ofițerului. Pe tunica lui Kane apăruse o pată de sânge. Se întinse rapid, se lărgi, deveni un gâlgâit de sânge în mijlocul pântecului. Răzbiră atunci zgomote de sfâșiere, smulgere ale unui corp martirizat. Cămașa crăpă, explodă ca un pepene, se răsfiră ca buzele unei răni, când o lighioană, un căpușor cât pumnul, împroșcând cărnurile lui Kane, ieși la aer. Aceasta se zbătea ca un șarpe. Capul minuscul era de fapt o gură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
el. Pentru că nu cred c-a fost mai nasol decât în cazul meu. îți vine să crezi că la vremea aia îmi părea sincer rău că religia catolică nu mai era încă interzisă, pentru că îmi doream cu ardoare să fiu martirizat? Visam să fiu fiert în ulei. —Eu mă desenam acoperită cu săgeți, am recunoscut eu, pe de o parte uimită de comportamentul bizar pe care îl aveam pe-atunci, iar pe de altă parte aducându-mi aminte cât de reale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
combătut orgiile sexuale legate de cultul zeului Faunus Lupercus. Din punct de vedere creștin, este o profanare a memoriei unui martir și a virtuții castității, faptul de a pune dezmățul sexual public din zilele noastre sub patronajul unui preot sfânt, martirizat", se preciza in acea declarație. Nici Biserica Ortodoxă nu recunoaște această așa-zisa "sărbătoare a îndrăgostiților". De altfel, în calendarul Bisericii Ortodoxe nici nu există un Sfânt Valentin. Doar pe 16 februarie este pomenit un oarecare Sfânt Valent (Valent e
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
găsi clienți; unii chiar își leagă ștreangul singurei la gât și-atât, când se prăbușește rangul se sufocă de urât. Lumea deapănă pe gheme reci blesteme pentru toți, că nu au văzut cum geme un popor condus de hoți.” (2013) Martirizatul Savel se luminează și mai mult când vede că în disecția politicianismului actual, foarte regretatul Academician Florin Constantiniu, nu este singur. În România profundă, atâtea conștiințe pertinente sunt atente la jaful năvalnic neobolșevic, mascat de democratizare și care a adus
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]