42,516 matches
-
și poetul și criticul cînd sînt întruniți într-o singură persoană (fără un accent al "întîietății") n-ar dispune de șanse de afirmare teoretic egale cu cele ale practicantului unei formule unice. Cu modestie, dl. Spiridon își notifică postura de "martor" al vieții publicistice și literare, astfel: "nu mi-am propus a face critică, în sensul curent al cuvîntului, și nici obișnuita eseistică. Aceste articole exprimă sau/și afirmă, cu prioritate, cîteva opinii, în genere o atitudine cît mai coerentă față de
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
demisionat. Și chiar dacă l-ar fi înregistrat, în cazul că furiosul mofluz ar fi dat-o în judecată că i-a publicat declarația la ziar, ea ar fi pierdut pentru că la tribunal înregistrările audio nu sînt considerate probe. N-ai martori, înfunzi pușcăria sau plătești, dacă ai cu ce, despăgubiri de miliarde și ca să te consolezi poți asculta din cînd în cînd caseta care îți dă dreptate. (Neîncrederea Justiției în banda audio e justificată. Cu ajutorul unui computer poți falsifica orice declarație
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
fi visat. Din acest motiv nici înregistrarea adevărată nu e admisă ca probă la Tribunal.) Zicerile din categoria celei citate mai sus rămîn cel mai adesea în colecția personală a ziariștilor care le aud, în dialoguri telefonice s-au fără martori, pe care le au cu diverși puternici ai zilei. Mă rog, oameni sîntem, la nervi spunem lucruri pe care altfel nu le-am rosti. Dar ceea ce ne iese din gură la supărare dezvăluie cel mai adesea ce credem de fapt
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
niște anale de dimensiunea cărții de telefon a Bucureștiului. Din motivul benzii audio care nu contează la tribunal, declarațiile scandaloase pe care un ziarist le obține între patru ochi nu ajung în presă dacă nu pot fi probate și cu martori. Între noi fie vorba, nu cred că cineva care și-a pierdut funcția (și) din cauza articolelor apărute în presă despre isprăvile sale, chiar s-ar apuca să ia la bătaie șefi de ziare, după ce se odihnește. Declarația în sine mi
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
niște barometre hipersensibile ale ritmurilor, de multe ori sincopate, pe care le-a cunoscut năvalnicul și istericul secol XX. Corneliu Baba este aici, în film și în veacul său, - iar acest lucru trebuie reținut în mod special - un artist, un martor și o instanță, un apologet al umanismului și un exeget melancolic al omului, un vizionar și o conștiință lucidă, o victimă circumstanțială și un învingător în absolut. El reușește să contrapună ritmurilor istoriei, cu o forță greu de evaluat la
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
patetism și atinsă de frigurile disperării. În loc de epilog "Vin de departe, spune Corneliu Baba, de la capătul de început al veacului, cînd Cézanne mai trăia, iar Picasso nu sfărîmase încă forma, și m-am născut ca să fiu pictor". Dar și un martor incontestabil al veacului, s-ar putea adăuga, iar filmul Un artist și secolul său - Corneliu Baba dovedește acest lucru într-un mod exemplar.
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
ar trebui să permită reconstituirea fidelă a existenței de zi cu zi a autorului său (mediul în care a trăit, preocupările cotidiene, convingerile de tot felul, iubirile, prieteniile, animozitățile, disputele la care a participat în mod direct sau a fost martor etc). La fel ca la vinurile bune, valoarea jurnalelor crește o dată cu vechimea lor pentru că pe măsură ce participanții direcți la evenimente dispar, ele devin prețioase mărturii asupra unor epoci căzute în uitare. Scrierea unui jurnal îi permite autorului său să se autocunoască
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
de împrejurările în care a debutat, consacrîndu-se literaturii (am ratat, scrie intervievatul, "o posibilă carieră de sportiv de performanță, apoi o onorabilă carieră de profesor de provincie"), adăugînd o critică acerbă la adresa "veritabilului genocid" cultural (și nu doar) ai cărui martori neputincioși sîntem. Ioan Holban ne semnalează, tot acolo, Eseul despre Dante al lui Osip Mandelstam, tradus de Livia Cotorcea și apărut în Editura Universității "Al.I. Cuza" din Iași în 2001. Dat fiind felul în care se distribuie cartea astăzi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
Liana Tugearu Un cronicar este un martor, dar nu mai puțin un comentator, dator să consemneze pentru posteritate despre cele cunoscute și trăite, cu speranța, oricât de infimă, că, încă din vremea sa, argumentele legate de comentariu vor fi luate în seamă. În ultimele două luni, cam
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
luciditate care nu menajează, el o preia și, după caz, se transformă în garant al triumfului sau în ecou al disperării. Eroismul, trauma și deriziunea, separate în principiu prin distanțe confortabile, se așază dintr-o dată în aceeași perspectivă și devin martori incontestabili în certificatul de sănătate ori numai în fișa noastră clinică. Prin simplul său exercițiu de contemplație, artistul citește întreaga simptomatologie și, de cele mai multe ori, diagnosticul lui este definitiv ca o axiomă. Acum, în lumina crepusculară a unei istorii obosite
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
și valorile ei. Cam peste tot în lumea asta, specialiștii și locuitorii unui oraș au căutat să-i conserve tradiția, să țină în picioare, cu orice preț, memoria devenirii lui, adaosurile, îmbinările semnificative ale vechiului cu inovațiile. Orașul însuși este martorul unei istorii; este oglinda ei vie și fremătătoare. La noi s-a căutat îndepărtarea fastuoaselor "toalete"de epocă. Istoria a început "azi"și "acum"odată cu construcția socialismului și comunismului. Cu o furie teribilă au fost culcate la pămînt povești și
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
un rol esențial. Care este părerea d-voastră... pot țările din Vestul continentului european să învețe cîte ceva de la cele din Est în această privință? Aș răspunde afirmativ... Dar - și acest "dar" îl spun cu majuscule - de puțină vreme suntem martorii dezvoltării unei noi ramuri a științei: tehnologia genetică. Cu apariția ei și cu întreaga dispută în jurul posibilităților ei practice, ne dăm seama cît de puternică este de fapt dorința oamenilor de a afla pînă în detaliu și exact "tainele" vieții
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
îi puse mâna pe umăr: - așa e, monșer, așa e! făcea. Mă uitam la ei, uluit. Mai ales la Preda. De când sunt scriitori români pe lume, așa ceva nu se mai văzuse. Soarta mă alesese pe mine, anume pe mine, ca martor, care îi prețuiam pe amândoi deopotrivă, silindu-mă să mă separ de ei din răsputeri. (va urma)
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
știa că șalupa SOV a avut probleme. În nici un caz sursa nu a fost vreunul dintre membrii echipajului drăgii de care s-a spus că s-ar fi ciocnit șalupa SOV, de vreme ce n-a fost nici o ciocnire. Cineva însă, dintre martorii vizuali posibili a pus știrea în mișcare, cu detalii. Dar cine ar fi putut vedea acest accident care nu s-a produs știind însă că totuși s-a întîmplat ceva? Și mai ales cine avea interes să-și bată joc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
cu punct" lui Mușina cel nedreptățit; că Mircea Cărtărescu s-a opus ca el să apară în antologia Aer cu diamante ("am aflat mai tîrziu") și tot așa, un carusel amețitor de lucruri auzite, de ofticări, de procese rapide fără martori, de învinuiri și puneri la punct. Totul pe fondul unui umor fals, strident, de poante repetate la nesfîrșit, de obsesii, de prejudecăți. în spatele acestei fațade de bîlci se află și lucruri admirabile, uitate, ocultate de autorul însuși. De pildă, un
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
în dispoziție creatoare și într-o continuă stare de efervescență mentală. Dar dincolo de specializarea sa într-un anumit limbaj, ceea ce, fatalmente, îl așază într-o zonă artistică determinată, și anume în aceea a picturii, el se comportă concomitent ca un martor în plină depoziție și ca o instanță în plin exercițiu al autorității. Investigație și posesiune Expoziția de la Muzeul Cotroceni este dedicată spațiului italian. La prima vedere, ea ar putea trece drept un reportaj plastic, o sistematizare a impresiilor turistice și
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
transport în comun. De la a semăna la a însemna Trei dinți din față aduce un alt model, mai complex, de literaturizare a referinței la real. Este romanul transformării unui reportaj în "operă". Autorul, Tudor Frățilă, se crede un fel de martor, un "invitat special la misterul universului", numai că toate scenele la care asistă se încheie catastrofal. Cu toată deschiderea lui pentru marile sensuri (are și o teorie despre "general-uman"), realitatea trage mereu în jos. Incursiunile gazetărești "pe teren" au concluzii
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
face că atunci cînd ne autodefinim ca balcanici, eticheta ia, mai mereu, forma autoderiziunii. Formula cea mai obișnuită a discursului românesc despre Balcani e, tranșant sau nuanțat diplomatic, cea a distanțării de o realitate care ne incomodează. în contra acestei direcții, Martor, revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, își alege ca temă centrală a ultimului număr Balcanii și, între balcanism și balcanitate, raportarea românilor la acest spațiu. Nouăsprezece articole se opresc asupra temei din perspectiva unor domenii diferite, cel mai adesea
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
din perspectiva unor domenii diferite, cel mai adesea de graniță. Dar, mai înainte ca un domeniu să-și spună cuvîntul, privirea "tare", cea care imprimă o lectură anume a balcanității, e cea a autorului. Marea majoritate a studiilor propuse de Martor nu sînt unele dogmatice. Senzația e că sînt gîndite astfel încît să pară, ele însele, balcanice: există în ele o extraordinară plăcere a istorisirii, multe alunecă în povestire personală sau pornesc de la întîmplări de viață, menite să vorbească mai puțin
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
balcanică. Nu e însă un stil care încearcă adecvarea la temă, ci tonalitatea cu care revista, ajunsă la cel de-al șaselea număr, a reușit pînă acum să ne obișnuiască.( Spun a reușit să ne obișnuiască cu unele rețineri, pentru că Martor e, din păcate, o revistă destul de puțin cunoscută, și aceasta pentru că e greu de găsit.) Cei care semnează articolele sau care răspund întrebărilor puse de Anca Manolescu sînt nume cunoscute ale vieții culturale românești și cercetători străini, de origine balcanică
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
în egală măsură înăuntrul și în afara Balcanilor, să privească balcanismul într-un înțeles pozitiv, în timp ce Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă) și cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
cea despre Balcani, cea despre expozițiile muzeului din anul 2001. Probabil mulți dintre cei care parcurg această recenzie le-au văzut deja. Mai adaug doar cîteva cuvinte despre revistă: cu texte în franceză și engleză, cu o prezentare grafică superbă, Martor este o revistă cu ținută europeană. Martor, Revue d'anthropologie du Muséé du Paisan Roumain ; The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review - Nr. 6/2001( The 2001 Exhibitions; Les Roumains et les Balkans/ The Romanians and the Balkans); Comité
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
din anul 2001. Probabil mulți dintre cei care parcurg această recenzie le-au văzut deja. Mai adaug doar cîteva cuvinte despre revistă: cu texte în franceză și engleză, cu o prezentare grafică superbă, Martor este o revistă cu ținută europeană. Martor, Revue d'anthropologie du Muséé du Paisan Roumain ; The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review - Nr. 6/2001( The 2001 Exhibitions; Les Roumains et les Balkans/ The Romanians and the Balkans); Comité de rédaction: Anca Manolescu, Irina Nicolau, Ioana
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
puțin, o lume atît de vie și cuprinzătoare, de la strălucirea primei scene pînă la tumultul aevea al străzii caragialești și la paloarea de vis otrăvit al Bucureștilor mateini? Acum, la despărțirea de fiica lui Caragiale, lumea aceea mai avea puțini martori, doamne în vîrstă în special. Recunoșteam cîteva dintre ele: pe fosta solistă de operă Ioana Nicola-Știrbei, pe fiica celebrei primadone Aca de Barbu, pe Lisette Georgescu, pianista care fusese, din cîte se spune, ultima pasiune a lui Paul Zarifopol. Toate
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
o urmă de antisemitism pentru că se pare că el a fost la originea expresiei "Nici un ac de la jidani". Mici povești pline de savoare printre aceste considerații: între Creangă și Smărăndița popii s-ar fi produs o întîlnire tîrzie, spune un martor, o întîlnire care seamănă bine cu aceea din Lotte la Weimar: Smaranda Posea îl vizitează în celebra bojdeucă după ce împliniseră amîndoi 45 de ani, ea fiind deja, pentru mentalitatea de secol 19, o femeie bătrînă. Creangă "nu mai știa ce
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]