142 matches
-
O lectură profesională, cu citate, comentarii. La seminar, la fel. Ghideanu venea în anul IV la Filosofie contemporană, mai cu vână, dar te punea la lucru, citeam texte din filosofia nemarxistă contemporană. Bourceanu era fanul neomarxismului. Luam și criticam dogmatica marxistă, o făceam zob la seminarii. El nu ținea un curs în sens clasic, ci venea cu cărți. Pleca de la dogma marxistă și o făcea țăndări pe teme. Paradoxală perioadă a fost, dar mă regăsesc. S. B.: La ședința Biroului județenei
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2005. ADDENDA LITERATURĂ UNIVERSALĂ Despre estetica lui Theodor W. Adorno La începutul anilor nouăzeci, căpătasem din motive, bănuiesc, obiective o fobie intensă față de orice variantă de gîndire filozofică sau pur culturală ce ar fi acceptat, fie și parțial, epitetul de "marxistă". Eram proaspăt licențiat în studii filologice studii înrădăcinate încă, pe atunci, în ideologia și mentalismul comunismului ceaușist -, presu punînd, de aceea, pe fondul unor frustrări majore (nu doar personale, ci, tind să cred, colective, legate de întreaga mea generație) că
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
se apropie de centrele militante antifasciste. Va avea nevoie de zece ani să se convingă asupra degenerării revoluției în teroare și intoleranță, să descopere că și el a fost victima unei mistificări. Asumându-și reproșurile și invectivele intelighenției bolșevice și marxiste, Malraux va purcede pe calea unei radicale convertiri, declarându-se anticomunist, trăindu-și viața ca pe o construcție epică. Episodică totuși, prezența lui pe frontul antihitlerist nu este lipsită de eschive și pretexte, figurând pe lista neagră a Gestapoului și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
plus, ăn ce mă privește, al constituie rezervă pe care am nutrit-o an toți acei ani, și astăzi, anca, față de freudism. Regaseam an felul an care Freud privea persoană același grăunțe de necesitate ineluctabila pe care-l conține perspectiva marxista asupra societății și a literaturii. Revelația intelectuală care m-a condus, un sfert de secol mai tarziu, la scrierea (totuși!) a unei Istorii literare a fost aceea că ăntămplarea joacă un rol pe care marxismul ni-l ascunde: oamenii și
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
rînd socio-militant, și abia într-un subsidiar subțirel academic, cînd nu știm absolut nimic despre noul istorism, cînd lucram cu un car de confuzii despre multiculturalism, si ne chinuim încă amarnic cu propriile noastre traume intelectuale (vezi alergiile la critică marxista), cum vom reacționa oare la această magnifica și crunt nedreaptă incriminare? Înainte de a fi avut răgazul să reflectăm la echivalente românești pentru terminologia multora dintre aceste direcții de gîndire care îl irită pe Bloom, iată că mai întîi ne parvine
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
coapselor pe care fustele scurte și mersul pe bicicletă o fac posbilă, glumițele fără perdea și ricanarea lui Marx. Comedia se adresează în egală măsură lumii capitalului așa cum apare în varianta fordistă, cat si, prin ricoșeu, așa cum apare în cea marxista. Amenințarea reprezentantului Ford al centralei americane interpretat impecabil de Richard Schiff, că salariile mai mari vor determina mutarea întreprinderilor Ford în state unde costul de productie devenea mai avantajos prin micșorarea plății salariilor, nu a rămas în timp fără obiect
Ce vor femeile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5583_a_6908]
-
utopii ale egalității sociale. Trecerea de la teoriile saint-simoniste la practicile marxiste n-a însemnat pervertirea unui ideal nobil, ci perpetuarea unei iluzii. N-a fost nevoie de regimul sovietic ca să fie evidențiat politic acest lucru. El era previzibil de la dogmă marxista. în al doilea rînd, pronosticul lui Marx era greșit, așezat pe necunoașterea evoluției înseși a societății burgheze. Marx n-a creat o știință (economică, socială, politica), ci "o fantasma onirica și poetica". Meritele lui sînt mai degrabă literare: a visat
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
București, 2003. Preț: 150 000 lei. Prizonierul sistemului Un tanar își trăiește dureroasă maturizare în epoca instaurării regimului comunist în Cehoslovacia. Adolescent vulnerabil, bântuit de teama de ridicol, dar de o extremă puritate, poetul Jaromil se simte atras de ideologia marxista, care-i promite o iluzorie revanșa împotriva unei lumi ce nu-l poate cuprinde. Treptat, el devine prizonierul unui sistem care îi cere să renunțe la tot ce venerase în chipul cel mai curat cu putință. Milan Kundera: Viața e
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
afirmă Kolakovski, doctrina nu este întru totul inocentă, dar e și absurd să crezi că formele despotice de socialism sunt o urmare directă a ei. De aceea, despotismul de riț socialist rezultă dintr-o multitudine de împrejurări istorice, insă tradiția marxista nu lipsește din ele. Pe de altă parte, rezervă lui Vladimir Tismăneanu față de dogmatizarea căderii mitului ireversibilității sistemului comunist este dată de două atente observații: 1. mitul unui univers social total împăcat cu sine rămâne în continuare la fel de seducător; 2
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
ce făcuse deja atîtea victime (universitare, dar și prin publicațiile de cultură - vezi galimatiasul vehiculat torențial de snobismul literar al epocii) și nu mai aveam chef să ne lăsăm confiscați de o nouă ,metodă", nu mai puțin autoritară decît cea marxistă. Bucuria de a avea în mînă traducerile unor creații de o mare diversitate (iar rareori chiar și texte în limbile de origine) era mai contagioasă decît penitența cu care te îndemnau textele teoretice, inclusiv ale postmodernismului, și ele deja existente
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
metoda, au numit totul dogmatism...” Argumentul e falacios și discriminatoriu. Faptul că criticii nemarxiști nu puteau ataca esența doctrinei marxiste nu înseamnă că ei greșeau în aprecierea dogmatismului, cu precizarea că, spre deosebire de criticii marxiști, ei nu credeau că există critică marxistă nedogmatică. În ochii lor, dogmatismul era inerent marxismului, ca și oricărei doctrine impuse oficial, și nicidecum” o problemă a evoluției gândirii marxiste, un moment de degenerare care a fost depășit.” Mă întreb dacă am discutat vreodată cu Paul Georgescu aceste
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
a jandarm, dreaptă, trufașă, îmbrăcată în catifea neagră, pe umeri cu o somptuoasă capă de hermină... iradia o forță singulară, pasionată, sălbatică."; nu e singura persoană publică care-și face intrarea în Ochiurile rețelei: numit în post "în virtutea convingerilor lui marxiste", "Iustinian Marina, deocheat, șmecher, bețiv și atavic hoț de cai, a devenit capul Bisericii române." ( știm astăzi că patriarhul Iustinian îl adăpostise pe Gheorghiu-Dej pe cînd îl urmărea Siguranța). Cam la asemenea notații ca cele despre Iustinian suspect de apropiate
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
supunere a căutării adevărului la ilustrarea unei ideologii, - ceea ce este, oarecum, acea "trădare a cărturarilor". - Pentru că vorbim despre comunism și despre stînga și angajarea de stînga, cum apreciați situația marxismului în domeniul criticii literare? - Există niște grupuri care continuă orientarea marxista, - dar ele sînt atît de departe de realitatea comunismului, încît trăiesc că într-un fel de nor, și pot continua să-și apere utopiile. Așa ceva se întîmplă în Anglia, unde există în universități unele tendințe pe care eu le înțeleg
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
care nu e totuși Europa de Est, - însă un asemenea contact permanent cu Europa, încît nu mi se pare că astăzi pot fi menținute multe iluzii de acest gen... În critică literară, nu cred că au existat opere importante de critică literară marxista în acești ultimi ani, dar, la urma urmelor, ea poate continua, căci marxismul nu se epuizează în comunismul așa cum l-am cunoscut; marxismul e un determinism, un mod de a explica faptele culturale prin condiții economice și sociale care, sistematizate
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
lor. Dar n-aveam ce face. Abia mai tîrziu, după ce m-am răzvrătit nu o dată contra metodei, ca tînăr asistent al profesorului devenit și decan, am înțeles două lucruri. Primul era că, decît interpretări îmbibate că un burete de ideologie marxista, documentaristica era infinit preferabila. Iar al doilea, ca, fără un dram de stiință adevărată, istoria literaturii este o îndeletnicire nu doar inutilă, dar înșelătoare că o fată morgana. Astăzi aproape nu se mai învăța istorie literară în facultățile de litere
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
fusese ilegalist. Așa că făcuse facultatea cu bursă muncitoreasca 800, la zi, si era arhitect. Mama tot profesoară a fost. Când eu eram în clasa a IV-a, a primit în completare ore de limba rusă. Mama nu pricepea neam teoria marxista, documentele de partid, pentru ea erau în chineză, dar copiii ei, având în vedere că în F era o mare unitate sovietică și ofițerii erau cu neveste și copii în casele din oraș, noi copiii vorbeam între noi și ei
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
la scriitura, În mod tradițional, considerată filosofica. Turnură Începe cu Différence et répétiton și devine radicală cu Logique du sens. În 1972, L’Anti Oedipe, scrisă În colaborare cu Felix Guattari, generează nemulțumirea filosofilor francezi de orientare freudo - lacaniană și marxista. Acesta este primul volum al unei serii întitulate Capitalisme et schizophrénie care se Încheie cu Mille plateaux, În 1980. Ca și În cazul Foucault, gândirea deleuziană a evoluat În umbră filosofiei lui Nietzsche și a nihilismului afirmativ, participând, Într-un
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
erau, dar tot una-i. Brazilia e aici, domnilor. Am intrat alaltăieri, eu, În persoană, În librăria aceea, cum se cheamă, nu contează, era o librărie care acum șase-șapte ani vindea texte anarhice, revoluționare, extremiste, teroriste, mai mult aș spune, marxiste... Ei, bine. Cum s-a reprofilat? Cu lucrurile despre care vorbea Bramanti. E adevărat, astăzi suntem Într-o epocă de confuzie și dacă vă duceți Într-o librărie catolică, unde altădată nu era decât catehismul, acum găsiți În ea reabilitarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
caracterizează, în plan metodologic, prin generalizarea analizei microeconomice la toate acțiunile umane, iar pe plan doctrinar, prin ostilitate fașă de intervențiile statale șl creșterea cheltuielilor publice. Dacă în concepțiile "angelice", Statul este presupus a maximiza interesul general, iar în cea marxistă se consideră că el servește intereselor clasei burgheze, în concepția Public Choice se consideră că oamenii politici și cei din administrație nu urmăresc altceva decît propriul interes, propria bunăstare. Acești autori aplică sferei publice, politice, postulatul de bază al teoriei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a fost expulzat, ceea ce l-a condus la Geneva, Berlin și Montpellier. Instalat în Franța în 1894-1895, își păstrează contactele legate la Geneva cu rușii Plehanov, Vera Zasulici și Axelrod. El se însoară în Franța cu o studentă rusă, militantă marxistă revoluționară și, în 1901, pleacă la Sankt-Petersburg. Balcanii îl interesează puțin. Va reveni în România doar la moartea tatălui său, în 1903, cînd va constata degradarea partidului, strivit de alinierea a numeroși intelectuali la liberalism. Renașterea se realizează cu ajutorul revoluției
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
personaj diderotian pentru Început. Dar apoi, de Îndată ce Începe să facă ceva, Încearcă să scape de tentația nepotului lui Rameau, aceea de a profita de societate disprețuind-o (cum face Frédéric Beigbeder În romanul 199.000 lei), cît și de aceea marxistă, a angajării În revolta socială (cum face Houellebecq). Dacă Martin Page scrie literatură, Înseamnă că el are altceva de spus, și anume un al treilea discurs: „A fi pentru sau Împotrivă era pentru el o insuportabilă limitare a unor Întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
singur partid au "rezistat" mai bine decât cele alcătuite în anii '60 și '70, adesea prin nevoia liderilor militari de a-și consolida controlul asupra populației după câțiva ani la putere. Indiferent dacă aceste partide erau sau pretindeau a fi marxiste (ca în Congo sau Benin), populiste sau autoritare inegalitare, ele erau rareori altceva decât mașinării desemnate să își ajute liderii. Nu aveau organizarea extinsă sau "cadrele" dedicate ale partidelor comuniste. Ele au fost prin urmare mai puțin capabile să mobilizeze
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă: răscoala țărănească a avut un caracter exclusiv de clasă, diferențierile de naționalitate fiind complet irelevante. Intensificarea tranziției către naționalism a făcut ca până în 1984 interpretarea clasială a răscoalei să nu mai fie satisfăcătoare politic. În strâns racord cu noile sensibilități
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lume cu totul diferită de cea actuală și care să fie mai bună109." Nu trebuie să uităm că postulînd același tip de imposibil în confruntarea lor (este imposibil ca fundamentul lumii să nu fie "realitatea economică"), doctrina liberală și cea marxistă presupun amîndouă același tip de lume: o lume economică. "Ar trebui să ne dorim o societate în care valorile economice să nu mai fie capitale (sau unice), economia să fie redusă de la scop în sine la simplu mijloc de trai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]