927 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > FIR DE MĂTASE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului FIR DE MATASE am rupt un fir de mătase și fluturele a strigat cu durerea aripilor frânte despicătura tainică din pânza freatică a durereii îmi amintea de supliciul frunzelor de renunțarea la zbor a celui reâncarnat pentru moarte fir de mătase născut din
FIR DE MĂTASE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367731_a_369060]
-
Facem toți fotografie, Facem clic sau facem clac, Trei, cinci poze... tot un drac. De vrei să constați schimbare, Să faci chip din arătare, Trage una, trage trei, Trage câte poze vrei. Nu uita în schimb o lecție, Ca să ai mata direcție Când apeși declansatoru' Ai pus ochilor zavoru', Când respiri chiar poți să riști, Ca imaginea s-o miști Nu holbă ochii la șes, Studiază codrul des, Fă din dește un dreptunghi, Ca să vezi din care unghi! Fă și scharfu
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
care în alte împrejurări nici nu ar fi avut curajul să le gândescă, dar să le mai și trăiască. Când arătătorul tânărului s-a insinuat pe sub bikini-ul roșu ca și trandafirii dăruiți, mângâind cu delicatețe pețiolul ascuns de catifelata matase încârlionțată, aceasta a tresărit ca atinsă de tensiunea a mii de volți. - Cris... ce-mi faci..., te rog..., nu..., nu mă chinui, știi că nu-i bine ce facem. Nu profita de mine cât nu mai am puterea de a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
asemenea să strâng și obiecte populare vechi folosite în trecut în meșteșugurile românilor. Costumul ce l-am purtat la hramul bisericii Sf Maria este un costum de mireasă, cusut pe pânză de borangic iar opregele sunt cusute cu fir de matase. Costumul a fost un dar din partea unei doamne care mi-a spus că acest costum a aparținut străbunicii sale și a fost îmbrăcat de către străbunica să că și mireasă, acest costum fiind transmis de la o generatie la alta. Eu simt
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
excepție la fluier, ocarina, tâlv, caval și nai) auditoriul și comisia de specialitate. Această mică prințesa a plaiului argeșan a venit îmbrăcată într-un splendid costum popular autentic (specific Văii Topologului): sort negru cu dantele, vestă cusuta cu fir de matase pe pânză de în topit, având motive geometrice și florale, broderie reealizată cu măiestrie, (o adevarată artă... păstrată de români în „lada de zestre„ - (odoare neprețuite din panoplia sufletului iubitor de frumos al țăranului muscelean), ie de o frumusețe rară
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Vară îmi făcea izmenuțe scurte, ca purtăm pantalonași scurți făcuți tot de mamă. Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
îmi făcea izmenuțe scurte, ca purtăm pantalonași scurți făcuți tot de mamă. Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
ti știam pălmaș. - D-apoi, pentru numai atâta știință, bunicule, mi-o fost de-ajuns școala di patru clase... - Măi băiete, soarele n-o fi răsărit, cum zici tu, da’ vezi dacă vântu’ s-o oprit! - Da’ ci treabă ai mata cu vântu’?! întreabă mirat nepotul. - Dacă ești așa di curios, iaca ți-oi spune... Vântu’ mie nu mi-o prea priit în viață... Eu îs mare la trup și l-am simțit mai zdravăn decât voi. Acum însă se vede
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
Autorului Ursit pe veșnicie? Captivă? Nici nu știu! Mă tulbură adâncul în care-mi locuiești, Iubesc dumnezeiește! Mi-e cerul azuriu, Mă sărăcești de lacrimi, cănd uiți să îmi zâmbești. În zbateri pescărușii de dor au ostenit, Dar îngeri de matase le vor nunți lumină. De-ți sunt, de mi-ai rămas refren împătimit, Iubirea n-o va cerne nici veacul ce-o să vină. Visez prin ochii tăi la timpuri ce-au trecut, Sărutul meu alinta suspin de ne-ntâmplare, În
REFREN ÎMPĂTIMIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350123_a_351452]
-
dar: Iubirea mea cea fără de prihana Să-ți odihnească sufletul hoinar. Să-ți fie că o cetină-nverzită Pe care să te ningi odihnitor Și-apoi,cu dorurile contopita Eu te aștept la mine în pridvor. Împodobită-n straie de matase Odaia-i primenita și e cald, Chiar de-s nămeții mai presus de case Miroase a iubire și a brad. Ne vom iubi o iarnă ca-n poveste Și vei pleca apoi înmugurit Când primăvară îți va da de veste
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
scăpa de ea. De multe ori, trecut fiind de prima tinerețe, mă și minunam de cum le potrivește Dumnezeu pe toate... Căci iată, nu este o minune că o ființă nenăscută încă este con- damnată la moarte de chiar cea che¬mată să-i dea viață dar, cu toate astea, Dumnezeu a avut grijă de ea? Nici nu vreau să mă gândesc ce m-aș fi făcut dacă aș fi fost singur la părinți, fără soră-mea și familia ei, necăsătorit și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
Păi trebuie să-mi dai și spor de accident,mâncați-aș ! Acum a revenit din rudărie. - Întâi fă treaba și vedem la urmă ! - Scule ai? - Păi ai venit la muncă fără scule? - De unde să știu eu șefule,ce treabă ai mata? Eu la primărie,căram pământ cu roaba. - Am o lopată. E bună ? - E bună,dar n-ajunge. Îmi trebuie târnăcop.Aici e bolovani ! Cu tîrnăcopul nu eram dotat,așa c-alerg printre vecini. Și se mai scurg în negura trecutului
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
certăm. Nu mi-ai spus cum te cheamă ! încerc să creez o oarece apropiere mai mult ca să-mi bag firea înapoi, în locul de unde îmi iese foarte rar. Te faci frate și cu dracu′ dacă trebuie să sări groapa ! - Jagardel, dar mata fiindcă mi-ești simpatic, poți să-mi spui Jaga ! răspunde la fel de împăciutor. Puteam să-l strig o zi întreagă și numele ăsta tot nu-l nimeream. Plec din nou în casă ,de data asta hotârat să caut o comedie ca să
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastră către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprastie-n larg risipind durerea. Ceață ușor cuprinde cu valuri de matase orizontul care se pierde printre case. Din iubirea noatră de suflete pereche au rămas doar șoapte ce-mi răsună-n ureche. E tristă noaptea rece și marea înspumata ascult cum se strivește de geamandura toată. Referință Bibliografica: n / Mariana Ciurezu
N de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366584_a_367913]
-
făcut din ziua de 27 octombrie una din cele mai frumoase zile culturale ale acestei toamne. Este vorba despre lansarea, în sala 24 a Casei de Cultură a Sindicatelor (unde a fost de curand reamenajata Bibliotecă), a volumului „Incantații de matase” de Ion Roșioru. Lansarea de carte a oferit buzoienilor un bun prilej de a-l avea în mijlocul lor pe valorosul om de cultură, născut pe aceste locuri, Ion Roșioru, omul care, deși este un adevărat izvor de spiritualitate, se manifestă
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
făcut din ziua de 27 octombrie una din cele mai frumoase zile culturale ale acestei toamne. Este vorba despre lansarea, în sala 24 a Casei de Cultură a Sindicatelor (unde a fost de curand reamenajata Bibliotecă), a volumului „Incantații de matase” de Ion Roșioru.Lansarea de carte a oferit buzoienilor un bun prilej de a-l avea în mijlocul lor pe valorosul om de cultură, născut pe aceste locuri, Ion Roșioru, omul care, deși este un adevărat izvor de spiritualitate, se manifestă
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
Et și tu n'existe pas/ Dit moi pourqoi j'existerai?” - l-am ascultat cu nostalgia unui lucru de preț, pierdut de multă vreme. Kera Călita - cred - avea ochii în lacrimi - pe care și le mască discret cu evantaiul de matase. A fost o emisiune pe cinste, după inima mea. Bun gust, rafinament, discreție, stil și farmec deosebit, doar într-o emisiune, numită sugestiv: „Confesiuni”. Asta a salvat, cel putin o sută de emisiuni de așa-zis „divertisment” (de gust cel
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
spusăi? - Auzi... - ...Îi îmoaie capul la... băț, ca să-i treacă focul și veninul de la pârdalnicu’ de gărgăune. Cum crezi tu, Năie, că dumnealui îi arde de dragoste când îl ustură la ficați? Ce dracului, te credeam mai isteț?!... - Dacă spui mata că ăsta-i leacul, facă-se voia Domnului... și își plecă frunte în palme, apoi se rezimă cu spatele de marginea pridvorului și privea tâmp spre Didinica lui, mișcându-și buzele spasmodic, fără să articuleze vreun cuvânt. Didina era numai
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
cu fața, nu pot să zărescă ochii indiscreți în spatele ei, ha-ha-ha! - Asta cam așa e, banul nu trebuie ținut la vederea tuturor. - Dar frumusețea ta o văd atâția... Crede-mă că sunt gelos pe ei, draga mea Aida! - Dacă zici mata... „Ai da?... ce grăbit mai e conașu!” eu nu pot să nu fiu de acord, și a scos un râs scurt ca ciripitul unei cinteze când aduce în cioculeț gâze pentru puișorii ei. Pandelică s-a așezat pe marginea patului
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Vară îmi făcea izmenuțe scurte, ca purtăm pantalonași scurți făcuți tot de mamă. Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
îmi făcea izmenuțe scurte, ca purtăm pantalonași scurți făcuți tot de mamă. Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
din lada hainele mele de înmormântare. Tu să ai grijă de mine ca ai suflet bun și ești mai în putere, esti tânără." A intrat băiatul în camera că o adevarată față în casa aducând o tavă cu șervețel de matase cu broderie fină făcută de mână, o scumpătate de pe vremuri, pe care erau cele două farfurioare cu dulceața ce mi-au trezit dragi aducere-aminte prin asemănarea cu farfurioarele bunicii, apoi două pahare cu apă de la frigider și două cafeluțe aburind
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
touch it with my hand the colours invade my blood The princess dreams and it's lațe I close my eyes and collapse with the walls. [9] DRUMUL De departe, de apoi Vine-un car cu patru boi brațe de matase are drumul greu de sub picioare. De departe de sub crânguri Vine-un car cu două pluguri Să mai are în amiază Câmpul celui ce visează. [9] THE ROAD From afar, and from way back A four-ox cart follows its track Beneath
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
legătură directă cu familia ctitorilor .Mai întâi trebuie amintit documentul din 16 martie 1644 prin care Lupu Buliga , mare căpitan , dăruiește mânăstirii moșie stearpă , fără rumâni, la Ștubei .Interesantă este precizarea ce se face că aceasta ..îi fusese dăruită de Matai Voievod 8ceea ce îndreptățește aprecierea făcută de unii cercetători că mânăstirea aparține lui Buliga încă înainte cu câțiva ani de data actului 9-,principal de danie , din februarie 1646 .Câțiva ani mai târziu în 1650 , Buliga vel căpitan și fiul
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
că o adolescentă din acele vremuri, pantalon reiat asortat cu o bluză oarecare... Ce se mai găsea prin magazine. Deși eu pe strada eram altă... În imaginația mea mă vedeam o domnișoară pe Calea Victoriei, elegantă și rafinată, cu ciorapi de matase și pălărioara. Acolo mă simțeam ușoară... Defilam, deci cu gândul pe Calea Victoriei, iar în realitate cu un ditamai capac de biela în mâini... Firește l-am sprijinit de mine, ciorapii de matase s-au rupt, pălărioara a căzut și eu
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]