386 matches
-
asociată cu extracția dentară și/ sau infecții locale ( inclusiv osteomielită ) a fost raportată la pacienții cu cancer , care au primit regimuri terapeutice care au inclus , în principal , bifosfonați administrați intravenos . Majoritatea pacienților au primit , de asemenea , chimioterapie și corticosteroizi . Osteonecroza maxilară , a fost , de asemenea , raportată la pacienții cu osteoporoză tratați cu bifosfonați orali . O examinare dentară cu prevenție stomatologică adecvată trebuie luată în considerare înainte de tratamentul cu bifosfonați la pacienții cu factori de risc asociați ( de exemplu : cancer , chimioterapie , radioterapie
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
considerare înainte de tratamentul cu bifosfonați la pacienții cu factori de risc asociați ( de exemplu : cancer , chimioterapie , radioterapie , corticosteroizi , igienă orală deficitară ) . În timpul tratamentului , acești pacienți trebuie să evite intervențiile stomatologice invazive , dacă este posibil . La pacienții la care apare osteonecroză maxilară în timpul tratamentului cu bifosfonați , chirurgia dentară poate amplifica această stare . În cazul pacienților care necesită intervenții dentare , nu există date disponibile pentru a sugera că întreruperea tratamentului cu bifosfonați reduce riscul osteonecrozei maxilare . Judecata clinică a medicului practician trebuie să
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
în studiul MF 4414 și MF 4434 și care apar mai frecvent la Bondronat 50 mg decât la placebo : dureri toracice , afecțiune pseudo- gripală , Tulburări generale stare generală de rău , durere creșterea valorilor sanguine ale hormonului Investigații diagnostice paratiroidian Osteonecroza maxilară a fost raportată la pacienții tratați cu bifosfonați . Majoritatea raportărilor se referă la pacienții cu cancer , dar astfel de cazuri au fost raportate și la pacienții tratați pentru osteoporoză . În general , osteonecroza maxilară este asociată cu extracția dentară și/ sau
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
sanguine ale hormonului Investigații diagnostice paratiroidian Osteonecroza maxilară a fost raportată la pacienții tratați cu bifosfonați . Majoritatea raportărilor se referă la pacienții cu cancer , dar astfel de cazuri au fost raportate și la pacienții tratați pentru osteoporoză . În general , osteonecroza maxilară este asociată cu extracția dentară și/ sau infecția locală ( inclusiv osteomielita ) . Diagnosticul de cancer , chimioterapia , radioterapia , corticosteroizii , igiena orala deficitară sunt , de asemenea , considerați factori de risc ( vezi pct . 4. 4 ) . 4. 9 Supradozaj Nu sunt disponibile informații specifice privind
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
și mineral trebuie tratate eficient . La toți pacienții este important aportul adecvat de calciu și vitamina D . În cazul în care aportul din dietă este inadecvat , pacienților trebuie să li se administreze suplimente cu calciu și/ sau vitamina D . Osteonecroza maxilară , în general , asociată cu extracția dentară și/ sau infecții locale ( inclusiv osteomielită ) a fost raportată la pacienții cu cancer , care au primit regimuri terapeutice care au inclus , în principal , bifosfonați administrați intravenos . Majoritatea pacienților au primit , de asemenea , chimioterapie și
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
asociată cu extracția dentară și/ sau infecții locale ( inclusiv osteomielită ) a fost raportată la pacienții cu cancer , care au primit regimuri terapeutice care au inclus , în principal , bifosfonați administrați intravenos . Majoritatea pacienților au primit , de asemenea , chimioterapie și corticosteroizi . Osteonecroza maxilară , a fost , de asemenea , raportată la pacienții cu osteoporoză tratați cu bifosfonați orali . O examinare dentară cu prevenție stomatologică adecvată trebuie luată în considerare înainte de tratamentul cu bifosfonați la pacienții cu factori de risc asociați ( de exemplu : cancer , chimioterapie , radioterapie
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
considerare înainte de tratamentul cu bifosfonați la pacienții cu factori de risc asociați ( de exemplu : cancer , chimioterapie , radioterapie , corticosteroizi , igienă orală deficitară ) . În timpul tratamentului , acești pacienți trebuie să evite intervențiile stomatologice invazive , dacă este posibil . La pacienții la care apare osteonecroză maxilară în timpul tratamentului cu bifosfonați , chirurgia dentară poate amplifica această stare . În cazul pacienților care necesită intervenții dentare , nu există date disponibile pentru a sugera că întreruperea tratamentului cu bifosfonați reduce riscul osteonecrozei maxilare . Judecata clinică a medicului practician trebuie să
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
ale aparatului genital și sânului : durere pelvină Tulburări generale și la nivelul locului de administrare : hipotermie Investigații diagnostice : creșterea fosfatazei serice alcaline , scădere ponderală Leziuni , intoxicații și complicații legate de procedurile utilizate : leziune , durere la nivelul locului de injectare Osteonecroza maxilară a fost raportată la pacienții tratați cu bifosfonați . Majoritatea raportărilor se referă la pacienții cu cancer , dar astfel de cazuri au fost raportate și la pacienții tratați pentru osteoporoză . În general , osteonecroza maxilară este asociată cu extracția dentară și/ sau
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
durere la nivelul locului de injectare Osteonecroza maxilară a fost raportată la pacienții tratați cu bifosfonați . Majoritatea raportărilor se referă la pacienții cu cancer , dar astfel de cazuri au fost raportate și la pacienții tratați pentru osteoporoză . În general , osteonecroza maxilară este asociată cu extracția dentară și/ sau infecția locală ( inclusiv osteomielita ) . Diagnosticul de cancer , chimioterapia , radioterapia , corticosteroizii , igiena orala deficitară sunt , de asemenea , considerați factori de risc ( vezi pct . 4. 4 ) . 4. 9 Supradozaj Până în prezent , nu există experiență în
Ro_146 () [Corola-website/Science/290906_a_292235]
-
și musca, este unul dintre reprezentanții cei mai banali ai numeroaselor specii de culicide. Are o lungimea este de 3-6 mm, cu corpul zvelt, este acoperit cu solzi fini, aurii, pe corp și pe picioare, cu trompa îndreptată înainte, palpii maxilari sunt cu mult mai scurți decât trompa la femelă, lungi cât trompa la mascul. Aripile nu sunt pătate. Marginea anterioară a tergitelor este brună, picioarele brune. Adultul în timpul repausului se așază paralel cu suprafața suportului, cu vârful abdomenului puțin înclinat
Țânțarul comun () [Corola-website/Science/337111_a_338440]
-
posterioară a palatului osos. Este patrulateră și are două fețe (superioară - nazală și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are o formă cuboidală cu trei fețișoare articulare (maxilară, etmoidală și sfenoidală) și două fețișoare nearticulare (orbitară și pterigopalatină), și înconjoară sinusul aerian al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
și greu de observat. Capul este ortognat cu antenele filiforme și lungi și cu doi ochi mici. Aparatul bucal este adaptat la lins și supt, deosebit însă în detalii de cel de la fluturi. Piesele bucale sunt mult reduse, iar palpii maxilari și cei labiali bine dezvoltați. Palpii maxilari au 5 articole, iar labium are o formă de linguriță (adaptat la lins). Picioarele au o conformație normală. Tarsele sunt formate din 5 articole. Tibiile și tarsele poartă niște spini caracteristici. Adulții stau
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
cu antenele filiforme și lungi și cu doi ochi mici. Aparatul bucal este adaptat la lins și supt, deosebit însă în detalii de cel de la fluturi. Piesele bucale sunt mult reduse, iar palpii maxilari și cei labiali bine dezvoltați. Palpii maxilari au 5 articole, iar labium are o formă de linguriță (adaptat la lins). Picioarele au o conformație normală. Tarsele sunt formate din 5 articole. Tibiile și tarsele poartă niște spini caracteristici. Adulții stau în preajma apelor, mai mult ascunși prin stufișuri
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
nazale, durere facială, febră, durere de dinți, mucozitați de culoare verde sau galbenă, dense, precum și senzația de "plin" atunci când bolnavul se apleacă. Foarte rar, sinuzita cronică poate conduce la inabilitatea de a detecta mirosuri. În puține cazuri însă, sinuzita cronică maxilară poate fi provocată de extinderea bacteriei de la o infecție dentară. Un studiu in ceea ce privește sinuzita cronică este cel al ciupercii. Ciuperca se găsește in cavitățile nazale și in sinusurile pacienților ce suferă de sinuzită, dar poate fi găsită de
Sinuzită () [Corola-website/Science/311988_a_313317]
-
numeroși spini recurenți. Cu ajutorul hipostomului căpușa suge sângele. Hipostomul pătrunde în tegument și se fixează puternic și datorită spinilor recurenți nu mai poate fi scos decât cu greutate. De o parte și de alta a hipostomului se găsesc 2 palpi maxilari care au 4 articole (segmente). Ultimul articol al palpului maxilar este puțin dezvoltat. Pe rostru se află o pereche de chelicere, care sunt niște formațiuni dreptunghiulare, în vârful cărora este articulată o pseudopensă bidactilă, prevăzută cu dinți. Chelicerele se mișcă
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
insecte asemănătoare. Au antene filiforme, lungi, mai lungi decât capul și toracele, sau cel puțin cât capul și toracele, totdeauna alcătuită din peste 10 segmente. Aripile sunt înguste și lungi, picioarele lungi și subțiri, abdomenul lung, subțire și cilindric. Palpii maxilari sunt de asemenea lungi, drepți și subțiri, formați din 3-6 articole și atârnă în jos. Ochii lor sunt destul de bine dezvoltați. Larvele sunt eucefale, cu capul diferențiat, care poartă mandibule bine conformate. Nimfele sunt libere și, de regulă, foarte mobile
Nematocere () [Corola-website/Science/332479_a_333808]
-
de două formațiuni laterale, ce se reunesc prin confluența brujorilor mandibulari (maxilarele inferioare) induși de mezoblastul paracordal lateral. În lateral, mezenchimul, ce reunește de o parte și de alta a stomadaeunului burjonul frontal de burjonii mandibulari, este ridicat de burjonii maxilari superiori ce apar mai târziu. Diencefalul se formează prin dedublarea posterioară a prozencefalului. Diferiți burjoni primordiali ai feței ridică inegal învelișul epiblastic, aparând separați prin șanțuri, ce vor disparea parțial sau total ulterior. Aceste șanțuri frontomaxilare separă burjonul frontal de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ce apar mai târziu. Diencefalul se formează prin dedublarea posterioară a prozencefalului. Diferiți burjoni primordiali ai feței ridică inegal învelișul epiblastic, aparând separați prin șanțuri, ce vor disparea parțial sau total ulterior. Aceste șanțuri frontomaxilare separă burjonul frontal de cei maxilari superiori. Șanțurile transversale (maxilo-mandibulare), ce separă burjonii maxilari de cei mandibulari, se întind de la comisura bucală la orbitele optice. Fisurile feței, ce pot apărea între burjonii primordiali, sunt malformații rare și care nu au traiect stereotip (ca fantele ce rezultă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dedublarea posterioară a prozencefalului. Diferiți burjoni primordiali ai feței ridică inegal învelișul epiblastic, aparând separați prin șanțuri, ce vor disparea parțial sau total ulterior. Aceste șanțuri frontomaxilare separă burjonul frontal de cei maxilari superiori. Șanțurile transversale (maxilo-mandibulare), ce separă burjonii maxilari de cei mandibulari, se întind de la comisura bucală la orbitele optice. Fisurile feței, ce pot apărea între burjonii primordiali, sunt malformații rare și care nu au traiect stereotip (ca fantele ce rezultă din absența sau disfuncția unei suturi). Determinismul fisurilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor ce contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență a burjonilor primordiali. Morfogeneza feței se încheie la începutul săptămânii a 6-a prin dezvoltarea palatului posterior și constituirea foselor nazale definitive. Burjonii maxilari superior dau naștere la procesele palatine, ce se vor îndrepta unul către altul și se vor suda pe linia median în a 8-a săptămână, formând palatul secundar. Sutura începe la nivelul canalului incisiv la marginea posterioară a palatului primar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
porțiunea posterioară. Trei perechi de foramenuri permit vaselor sanguine să penetreze oasele palatului. Prima pereche este situată înapoia incisivilor centrali. Micul și marele foramen palatin sunt situate posterior și sunt străbătute de mica și marea artera palatină, ramuri din artera maxilară internă. Marea artera traversează palatul dur din posterior spre anterior și reintră în palat prin foramenul incisiv. Originea și traiectul arterei mari palatine este importantă deoarece tehnicile chirurgicale de rezolvare a despicăturilor palatine, prin ridicarea lamboului mucoperiostal, interesează aceste artere
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
rotația lui în două planuri. Unghiul ascuțit dintre ramura medială și laterală devine obtuz. (4,5,12,15) Fantele labio palatine Fantele labio-palatine rezultă dintr-un defect de sudură a burjonilor faciali secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]