554 matches
-
ei provenea mai curînd din mișcări decît din părțile luate în sine, și probabil că din cauza asta nu stătea o clipă. Băieții din Riddrie stăteau și vorbeau la coada din stația tramvaiului care-i ducea acasă pentru prînz. — Barosanul de Maxwell - îl urăsc, spuse unul din ei. Pare destul de nebun ca să te omoare. — Ei, o să fie de treabă dac-o să facem ce zice. Mie mi-i frică de profu’ de științe. E tipu’ care te ciomăgește doar pen’ că-i în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu mâna pe umărul acestuia. — Ah, Frank, spuse Watson, fără să se ridice. Ai cunoscut-o pe Jacqueline Maurer? — Nu cred. Ea îi strânse mâna. Foarte ferm, foarte direct. — Domnule Burnet. — Și îl cunoști pe geniul nostru în tehnică, Jimmy Maxwell. Watson făcu semn cu capul spre un tânăr de vreo douăzeci de ani, care stătea în fundul camerei. Puștiul avea ochelari groși cu rame din baga și purta o jachetă Dodgers. Ridică privirea de la laptopul lui și îi făcu semn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
B. The Clone Age: Adventures in the New World of Reproductive Technology. New York: Henry Holt and Company, 1999. Dacă vrei să te informezi despre cazurile reale care sunt prezentate aici sub formă de ficțiune, citește această carte. Andrews, Lori B., Maxwell J. Mehlman, și Mark A. Rothstein. Genetics: Ethics, Law and Policy. American Casebook Series. St. Paul, Minn.: West Group, 2002. Un text juridic despre problemele legate de genetică. Avise, John C. The Hope, Hype, and Reality of Genetic Engineering. New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Se aude o bătaie ușoară la ușă, iar eu șoptesc un „Intră“, acordîndu-le un surîs fericit lui Fran și Sally, care intră și suspină adînc, venind imediat lîngă pat, unde stau Întinsă și-l țin În brațe pe micuțul Thomas Maxwell Cooper. — O, Doamne, oftează Fran, uitasem cît de mititei sînt. E superb, spune Sally, Îmbrîncindu-se amîndouă ca să vadă mai bine. — Vrei să-l ții puțin? I-l trec binișor lui Fran, care se așază pe patul de spital, ținîndu-l cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
la o infinitate de elemente chimice posibile. Totuși, Întreg universul e format pe baza a circa o sută de elemente; lista lor este inamovibilă și fixă. O asemenea situație - profund anormală din perspectiva teoriilor electromagnetice clasice și a ecuațiilor lui Maxwell - avea să ducă În final la dezvoltarea mecanicii cuantice, adăugă Desplechin. Biologia, după părerea lui, se afla acum Într-o situație analogă. Existența În tot regnul animal și vegetal a unor macromolecule identice, a unor ultrastructuri celulare invariabile, nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
1950. 350 S. Freud, Essais de psychanalyse, ed. cit., p. 108. 351 În acest punct, Freud și-a propus următoarea sarcină: să transfere ipotezele psihanalitice la psihologia mulțimilor, prin intermediul unor analogii pertinente. Este metoda "metaforelor științifice" preconizată de fizicianul englez Maxwell, sau a "modelelor", cum e astăzi numită. Dar nu e vorba de o psihanaliză a maselor, căci în acest domeniu e imposibil de distins între normal și patologic, mai dificil chiar fiind recursul la o terapeutică, oricare va fi fiind
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
efect tonic. Din agonia epistemologiilor recente reiese figura intelectuală a incertitudinii. Într-o generoasă panoramă a revelațiilor filozofice oferite de modernitatea târzie, Pr. Nicolae Steinhardt jubila în marginea acestei evidențe: „axiomele nu se pot demonstra, simultaneitate nu există, demonul lui Maxwell e o fantezie, principiul al doilea al termodinamicii e ineluctabil, energia se degradează, relațiile noastre cu particulele elementare stau sub semnul incompletitudinii, asupra funcționării organelor noastre nu avem practic nici o influență, limbajul nu e un mijloc sigur de comunicare, inconștientul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
text mai amplu sau de narațiunea ca întreg. Această distincție e oarecum asemănătoare clasicei comparații a lui Allport între cele două tipuri de cercetare - „ideografică” și „nomotetică” (1962) - și foarte similară cu distincția dintre „categorizare” și „contextualizare”, așa cum o propune Maxwell (1996) și Miller (Maxwell și Miller, în curs de apariție). Din perspectiva categorizării, așa cum apare ea în analiza de conținut clasică, povestea originală e disecată, urmând ca secțiunile sau cuvintele disparate care aparțin unei anumite categorii să fie selectate, fie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de narațiunea ca întreg. Această distincție e oarecum asemănătoare clasicei comparații a lui Allport între cele două tipuri de cercetare - „ideografică” și „nomotetică” (1962) - și foarte similară cu distincția dintre „categorizare” și „contextualizare”, așa cum o propune Maxwell (1996) și Miller (Maxwell și Miller, în curs de apariție). Din perspectiva categorizării, așa cum apare ea în analiza de conținut clasică, povestea originală e disecată, urmând ca secțiunile sau cuvintele disparate care aparțin unei anumite categorii să fie selectate, fie din întreaga poveste, fie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
putea fi prezentată aici într-o manieră adecvată. Pentru mai multe informații, vezi McAdams (1990), Rosenwald și Ochberg (1992), Widdershoven (1993), Alasuutari (1997). 3. Pentru planificarea studiilor narative, vezi Glaser și Strauss (1967), Yin (1984), Denzin și Lincoln (1994) și Maxwell (1996). Pentru diferite abordări ale interviului în contextul cercetării narative, vezi Denzin (1978), Spradley (1979), Kuale (1983), Mishler (1986a), McCracken (1988), LaRossa (1989) și Chambon (1995). Despre transcrierea și redactarea materialelor obținute prin intervievare, vezi Mishler (1986b) și Blauner (1987
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Journal of Personality and Social Psychology, 3, pp. 551-558. Maslow, A.H. (1954), Motivation and personality, Harper & Row, New York. Mason, M.G. (1980), „Autobiographies of women writers”, în J. Olney (ed.), Autobiography essays: Theoretical and critical, Priceton University Press, Princeton, NJ. Maxwell, J.A. (1996), Qualitative research design: An interactive approach, Sage, Thousand Oaks, CA. Maxwell, J.A., Miller, B.A. (în curs de apariție), „Categorization and contextualization as components of qualitative data analysis”, Qualitative Sociology. McAdams, D.P. (1985), Power, intimacy and
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
and personality, Harper & Row, New York. Mason, M.G. (1980), „Autobiographies of women writers”, în J. Olney (ed.), Autobiography essays: Theoretical and critical, Priceton University Press, Princeton, NJ. Maxwell, J.A. (1996), Qualitative research design: An interactive approach, Sage, Thousand Oaks, CA. Maxwell, J.A., Miller, B.A. (în curs de apariție), „Categorization and contextualization as components of qualitative data analysis”, Qualitative Sociology. McAdams, D.P. (1985), Power, intimacy and life story: Personological inquiries into identity, Guilford, New York. McAdams, D.P. (1990), The person: An
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să descrie principalele fenomene optice cunoscute a făcut ca spre sfârșitul secolului al XVII-lea să fie formulate primele teorii cu un caracter științific pregnant: teoria corpusculară a lui Newton și teoria ondulatorie a lui Huygens . În 1860, James Clerk Maxwell aduce o modificare teoriei ondulatorii fresneliene (ce nu reușise a pune în evidență mediul clasic ipotetic propus sau să demonstreze veridicitatea acestuia) arătând, că ceea ce vibrează în fiecare punct statistic al unei raze de lumină este câmpul electric și respectiv
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
să demonstreze veridicitatea acestuia) arătând, că ceea ce vibrează în fiecare punct statistic al unei raze de lumină este câmpul electric și respectiv câmpul magnetic, perpendiculare între ele și defazate cu π/2 pe direcția de propagare a razei. Teoria lui Maxwell a fost confirmată experimental în 1887, când Hertz a obținut constant prin metode pur electromagnetice radiații de frecvență mult mai joasă decât ale luminii dar cu proprietăți identice acesteia. În 1900, Max Planck va introduce o concepție revoluționară în raport cu cele
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
electric) generează un câmp electric, fenomen cunoscut azi sub numele de inducție electromagnetică. Acesta a observat că un curent electric poate fi indus Într-o sârmă, fără ca aceasta să fie conectată la o sursă de tensiune electrică. Fizicianul scoțian James Maxwell (1831- 1879) este cel care, cu ajutorul unui set de ecuații, a demonstrat existența undelor electromagnetice În 1861, fiind influențat de rezultatele lui Michael Faraday. Un rezultat obținut prin studiul acestor ecuații a fost unda electromagnetică - procesul de propagare (cu viteza
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Autorii studiului [BotezDonțu, 2005] au apelat la domeniul microundelor și în special la ghidul circular, ce utilizează ca model matematic ecuația Bessel, pentru că permite efectuarea de calcule complexe relativ simplu, ca cele din domeniul biologic (mitoza) folosindu-se ecuațiile lui Maxwell ale câmpului electromagnetic (ce confirmă, dovedesc fizic și matematic, doar modul de manifestare ondulatoriu al luminii). Concluzia neconvențională desprinsă din premisele mai sus formulate existența la nivelul (bio)logicului a unor structuri în măsură să funcționeze asemenea unor laseri naturali
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. CAPITOLUL 1. PROCESE ȘI RELAȚII DE MANAGEMENT Motto: ,,Managementul este procesul prin care se asigură aplicarea în practică a programului și obiectivelor organizației respective.” (John C. Maxwell) 1.1. Managementul între artă - știință - profesie Deși conducerea a existat într-o formă rudimentară, practic de la începutul vieții organizate și comunităților omenești, când omul a învățat că efortul solidar este indispensabil atingerii unor scopuri, interesul deosebit pentru un domeniu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
comunicării. Comunicarea eficientă dintre manageri și subordonați sau subordonați și manageri asigură motivarea personalului și asigurarea climatului psihosocial organizațional. CAPITOLUL 4. DECIZIE ȘI STIL MANAGERIAL Motto: Un conducător este cel care știe drumul, merge pe drum și arată drumul” ( John Maxwell) 4.1. Profilul psiho-socio-profesional al managerului În ultimii ani, se fac din ce în ce mai auzite variate interpretări și abordări ale managementului educațional. Acesta este acceptat ca un factor ce trebuie să asigure: în aspect social - buna funcționare a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. CAPITOLUL 1. PROCESE ȘI RELAȚII DE MANAGEMENT Motto: ,,Managementul este procesul prin care se asigură aplicarea în practică a programului și obiectivelor organizației respective.” (John C. Maxwell) 1.1. Managementul între artă - știință - profesie Deși conducerea a existat într-o formă rudimentară, practic de la începutul vieții organizate și comunităților omenești, când omul a învățat că efortul solidar este indispensabil atingerii unor scopuri, interesul deosebit pentru un domeniu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
comunicării. Comunicarea eficientă dintre manageri și subordonați sau subordonați și manageri asigură motivarea personalului și asigurarea climatului psihosocial organizațional. CAPITOLUL 4. DECIZIE ȘI STIL MANAGERIAL Motto: Un conducător este cel care știe drumul, merge pe drum și arată drumul” ( John Maxwell) 4.1. Profilul psiho-socio-profesional al managerului În ultimii ani, se fac din ce în ce mai auzite variate interpretări și abordări ale managementului educațional. Acesta este acceptat ca un factor ce trebuie să asigure: în aspect social - buna funcționare a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
și vârstele copiilor pe care îi veți aduce? Excelent. Vă voi trimite scrisoarea și vă așteptăm la întâlnire. Indicația practică 4.2tc "Indicația practică 4.2" Scrisoarea de confirmare pentru recrutaretc "Scrisoarea de confirmare pentru recrutare" șDataț Sara Olson Bd. Maxwell nr. 101 Oriunde, MN 12345 Vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră la o discuție despre planificarea unui program de vizite la domiciliu pentru proaspeții părinți. Ministerul Sănătății creează acest program pentru persoanele ca dumneavoastră. Avem nevoie de sfaturile pe
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în 1947, Wiener propune termenul de "ci-bernetică" pentru a da unitate mișcării de idei ce se pregătea. Acest termen, format de la cuvîntul grecesc kubernêsis, înseamnă, "acțiune de a dirija, de a guverna" și a fost ales în onoarea lui Clerk Maxwell care definise, în 1868, mecanismele cu efect retroactiv 42, într-un memoriu despre instrumentul de condus navele. Wiener a crezut că născocește un cuvînt nou, însă acesta fusese folosit de Platon (Gorgias), cu sensul de "știință a pilotajului", și de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1972. Gunkel, Hermann. "The Prophets aș Writers and Poets". Prophecy în Israel: Search for an Identity. Ed., introd. David L. Petersen. Philadelphia: Fortress P; London: SPCK, 1987. 22-73. Gurney, Stephen. British Poetry of the Nineteenth Century. New York: Twayne Publishers; Toronto: Maxwell Macmillan Canada, 1993. Gusdorf, Georges. Naissance de la conscience romantique au siècle des Lumières. Paris: Payot, 1976. Guttenplan, Samuel, ed. A Companion to the Philosophy of Mind. 1994. Oxford, Cambridge, MĂ: Blackwell, 1995. Hagstrum, Jean H. The Romantic Body: Love and
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of Latin America", în Peter B. Evans ș.a. (ed.) Bringing the State Back In , New York, 1985, pp. 317-343. 14 Michael Bratton, Beyond the State: Civil Society and Associational Life in Africa, "World Politics", vol. 41 (aprilie 1989), pp. 404-430; și Maxwell Owusu, Domesticating Democracy: Culture, Civil Society and Constitutionalism in Africa, "Comparative Studies in Society and History", vol. 39, nr. 1 (ianuarie 1997), pp. 120-152. 15 Mzwanele Mayekiso, The "Civics", Hope of the Townships, "Times Literary Supplement", 4748 (1 aprilie 1994
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
este în această credință? După patru secole de la începuturile științei moderne sau ale "filosofiei naturale", cum se numea aceasta pe atunci, asistăm la un șir neîntrerupt de triumfuri ale matematicii: mecanica newtoniană și legea atracției universale, mecanica cerească, ecuațiile lui Maxwell și legile electromagnetismului, bazele matematice ale mecanicii cuantice, relativității generalizate și ale teoriei câmpului, teoria sistemelor și fundamentele matematice ale sistemelor de calcul. La această listă, care nu este nici pe departe completă, se adaugă aplicațiile inginerești ale matematicii și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]