KorAP: Find »[drukola/base=mazil & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...14 >

333 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772

Johann Döring, care fusese obligat să părăsească teritoriul Imperiului habsburgic 101. Ultimul nu era altul decât șeful lojei masonice "Minerva", înființată la Sadagura de ruși, în timpul războiului dintre 1768-1774 și care a fost subordonată marii loje a Rusiei 102. Insistența mazililor de a fi folosiți în administrație și justiție nu a fost acceptată, existând suspiciunea că intenționau să se sustragă legilor și să divulge informații fostului staroste de Cernăuți, Imbault, socotit a fi spionul domnului Moldovei și al Rusiei 103. Mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
alianțe austro-ruse cu scop ofensiv contra Imperiului otoman. În scrisoarea adresată împărătesei Maria Theresia, coregentul arăta că această împărțire se va face doar în caz de necesitate 114. În aceste condiții de criză, generate pe de-o parte de agitațiile mazililor, iar pe de altă parte de spectrul pierderii autonomiei provinciale, are loc intrarea boierului Vasile Balș în viața politică. În acest sens, din Lemberg, la 24 septembrie 1780, feldmareșalul baron von Schröder, șeful Comandamentului Militar al Galiției, avea să-l

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
stărilor bucovinene, în vederea introducerii în viitor a contribuției, din însărcinarea expresă a lui Schröder, în luna septembrie, șeful Administrației bucovinene, generalul Enzenberg, l-a trimis pe boierul Vasile Balș la Iași, spre a culege informații de la domnul Moldovei asupra boieriei mazililor, a caracterului lor, precum și a modului în care erau tratați de regimul moldovenesc. Raportându-i din Lemberg lui Schröder asupra modului în care a decurs călătoria sa în Moldova, Balș îi comunica că domnul Constantin Moruzi l-a însărcinat verbal

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
a modului în care erau tratați de regimul moldovenesc. Raportându-i din Lemberg lui Schröder asupra modului în care a decurs călătoria sa în Moldova, Balș îi comunica că domnul Constantin Moruzi l-a însărcinat verbal să-i spună că mazililor nu trebuia să li se acorde "nici o stimă și nici o crezare în certurile lor, că totdeauna au fost, ca și acum, înclinați spre procese, beție și tulburări"116. Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
să li se acorde "nici o stimă și nici o crezare în certurile lor, că totdeauna au fost, ca și acum, înclinați spre procese, beție și tulburări"116. Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o provocase agitațiile mazililor, Balș îi solicitata șefului Comandamentului Militar General al Galiției să prevină autoritățile din Viena asupra faptului că "nu toată Bucovina este înclinată spre certuri ca mazilii din districtul Cernăuți"117. La începutul lunii noiembrie 1780, planul de destrămare și împărțire

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Totodată, în ideea de a mai îndulci impresia negativă pe care o provocase agitațiile mazililor, Balș îi solicitata șefului Comandamentului Militar General al Galiției să prevină autoritățile din Viena asupra faptului că "nu toată Bucovina este înclinată spre certuri ca mazilii din districtul Cernăuți"117. La începutul lunii noiembrie 1780, planul de destrămare și împărțire a Bucovinei, între Galiția și Transilvania, ca și preconizatele măsuri iosefiniste de reformare a societății, nu au putut rămâne ascunse multă vreme și au ajuns să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
își datora starea, funcțiilor inferioare pe care le exercitau și, mai ales, "bunăvoinței principilor". Boierii din această stare nu se bucurau de avantajele primelor două ranguri boierești și erau excluși din societatea acestora. Același sentiment nobiliar exclusivist îl are față de mazili "care prin uzurpare se prezintă ca boieri", de fapt fiind un fel de funcționari, folosiți în trecut, fără plată, la supravegherea diferitor lucrări domnești, însă cărora noile autorități habsburgice le-au acordat o bonificație pentru lucrările la care erau folosiți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
care prin uzurpare se prezintă ca boieri", de fapt fiind un fel de funcționari, folosiți în trecut, fără plată, la supravegherea diferitor lucrări domnești, însă cărora noile autorități habsburgice le-au acordat o bonificație pentru lucrările la care erau folosiți. Mazilii nu se bucurau de privilegiile boierimii și trebuiau să achite întotdeauna dările 137. Este posibil ca unele din aceste afirmații ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
dările 137. Este posibil ca unele din aceste afirmații ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie. În condițiile date, când integritatea provinciei era amenință, acțiunile și agitațiile mazililor din districtul Cernăuți, care se plângeau prin diverse jalbe că erau prost administrați sub regimul militar, apăreau ca inoportune, putând influența negativ Curtea din Viena în deciziile sale privitoare la soarta noii achiziții teritoriale. De aceea, Balș, în memoriul înaintat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
prost administrați sub regimul militar, apăreau ca inoportune, putând influența negativ Curtea din Viena în deciziile sale privitoare la soarta noii achiziții teritoriale. De aceea, Balș, în memoriul înaintat împăratului, în numele stărilor privilegiate, se dezicea vehement de acțiunile perturbatoare ale mazililor și, exprimându-și loialitatea față de regimul habsburgic instituit în Bucovina, cerea chiar măsuri la adresa acestora, pentru a avea în viitor o comportare mai cuviincioasă față de regim 138. Spre deosebire de scrierile politice din Principatele Române 139, Balș consideră clerul o stare distinctă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
consimțit să transmită episcopului de Rădăuți conducerea spirituală asupra mănăstirilor ortodoxe existente în Bucovina 167. Influențat probabil de raportul întocmit de contele Blümegen, de memoriile lui Balș, precum și de starea de tensiune existentă în noua provincie, ca urmare a agitațiilor mazililor 168, împăratul Iosif al II-lea decidea, pe 20 mai 1781, că districtul Bucovina va rămâne în continuare sub conducerea Consiliului Aulic de Război. Totodată, el cerea Consiliului ca să întocmească un proiect de constituție pentru această provincie, menit să ducă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
imperiului în provincia natală, cu trimiterea expresă de a fi folosit în cadrul Administrației militare a Bucovinei, în chestiunile privitoare la reorganizarea provinciei, avea loc într-o perioadă când starea de spirit a elitei provinciale era destul de încordată, date fiind agitațiile mazililor din ținutul Cernăuți. Feldmareșalul Drechsel raporta din Sadagura contelui Hadik, la Viena, că mazilii nu au renunțat la proiectul lor de a înființa un consiliu aristocratic, spre a se sustrage legilor și ordinelor imperiale. Consiliul ar fi urmat să fie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
a Bucovinei, în chestiunile privitoare la reorganizarea provinciei, avea loc într-o perioadă când starea de spirit a elitei provinciale era destul de încordată, date fiind agitațiile mazililor din ținutul Cernăuți. Feldmareșalul Drechsel raporta din Sadagura contelui Hadik, la Viena, că mazilii nu au renunțat la proiectul lor de a înființa un consiliu aristocratic, spre a se sustrage legilor și ordinelor imperiale. Consiliul ar fi urmat să fie condus de starostele Imbault, socotit a fi spionul Curții din Petersburg și al domnului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
legilor și ordinelor imperiale. Consiliul ar fi urmat să fie condus de starostele Imbault, socotit a fi spionul Curții din Petersburg și al domnului Moldovei și, ca atare, un om primejdios pentru autoritățile habsburgice. De aceea, părerea lui era că mazilii nu ar fi trebuit să fie folosiți în chestiunile administrativ-juridice ale Bucovinei și nici în viitoarea organizare a provinciei 1. Consiliul Aulic de Război din Viena a luat măsuri drastice la adresa mazililor care, prin agitațiile lor, tulburau liniștea provinciei, poruncind

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
autoritățile habsburgice. De aceea, părerea lui era că mazilii nu ar fi trebuit să fie folosiți în chestiunile administrativ-juridice ale Bucovinei și nici în viitoarea organizare a provinciei 1. Consiliul Aulic de Război din Viena a luat măsuri drastice la adresa mazililor care, prin agitațiile lor, tulburau liniștea provinciei, poruncind pedepsirea starostelui Imbault, a ginerelui său Logotheti și a agăi Dumitraș, ca instigatori. În același timp, erau atenționați cei doi Gafenco și Flondor, Mihalachi Giurgiuvan și Mandi Tabără, socotiți drept capii mazililor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
mazililor care, prin agitațiile lor, tulburau liniștea provinciei, poruncind pedepsirea starostelui Imbault, a ginerelui său Logotheti și a agăi Dumitraș, ca instigatori. În același timp, erau atenționați cei doi Gafenco și Flondor, Mihalachi Giurgiuvan și Mandi Tabără, socotiți drept capii mazililor răzvrătiți, care au semnat petiția contra generalului Enzenberg. Mazilii care nu se supuneau, urmau să fie, parte aruncați în temniță, parte declarați, prin bătăi de tobă, ca rebeli în provincie 2. Instrucțiunile trimise de autoritățile centrale vieneze, în a doua

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
pedepsirea starostelui Imbault, a ginerelui său Logotheti și a agăi Dumitraș, ca instigatori. În același timp, erau atenționați cei doi Gafenco și Flondor, Mihalachi Giurgiuvan și Mandi Tabără, socotiți drept capii mazililor răzvrătiți, care au semnat petiția contra generalului Enzenberg. Mazilii care nu se supuneau, urmau să fie, parte aruncați în temniță, parte declarați, prin bătăi de tobă, ca rebeli în provincie 2. Instrucțiunile trimise de autoritățile centrale vieneze, în a doua jumătate a lunii septembrie 1781, cereau șefului Administrației militare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
de cercetare a proprietăților, în noiembrie 1781, lui Vasile Balș i s-a cerut să meargă în capitala Moldovei, la Iași, spre a obține de la Divan unele documente autentice de donație, cumpărare sau schimb pentru moșiile clerului, mănăstirilor, boierilor și mazililor din Bucovina 12. În același timp, urma să obțină informații dacă: "ocolul Câmpulungului Rusesc s-ar fi extins în timpuri îndepărtate destul de mult către munții Pocuției, dincolo de Kuty", din care "numai prin uzurpare, mai târziu, stăpânii de pământ de acolo

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
informații dacă: "ocolul Câmpulungului Rusesc s-ar fi extins în timpuri îndepărtate destul de mult către munții Pocuției, dincolo de Kuty", din care "numai prin uzurpare, mai târziu, stăpânii de pământ de acolo și-au însușit o parte remarcabilă", după cum "poporul și mazilii bătrâni o afirmă". De la domnul Moldovei și Divan trebuia să afle explicații privitoare la existența sau inexistența uzanței ca moșiile să fie divizate în părți mici între moștenitori și dacă fiecare coposesor avea dreptul de a construi cârciumi, mori sau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
trebuia să afle explicații privitoare la existența sau inexistența uzanței ca moșiile să fie divizate în părți mici între moștenitori și dacă fiecare coposesor avea dreptul de a construi cârciumi, mori sau alte întreprinderi; precum și care erau contribuțiile plătite de "mazilii și boierii din Moldova", dacă acestea erau în raport cu averea lor, care erau prerogativele acestora și ce servicii erau obligați să presteze față de domn și față "de comunitate"13. În plus, Consiliul Aulic de Război din Viena i-a mai dat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
din 8 ianuarie 1782, Episcopul de Rădăuți sublinia între piedicile care stăteau în fața înființării acestei instituții, în afară de vremea rea și starea proastă a sănătății sale, faptul că în Cernăuți lipseau facilitățile edilitar-locative necesare adăpostirii episcopiei și membrilor Consistoriului, că procesul mazililor nu se terminase încă, dar și inconsistența personalului ce urma să alcătuiască această instituție, în condițiile în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș anunțase că pleacă la Lemberg 44

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
acesta s-a arătat de-a dreptul indignat de propunerea făcută, socotind-o umilitoare și nedemnă de statutul său aristocratic, spre deosebire de Mihalachi, secretarul administrației care, profitând de funcția avută, a făcut avere din arendarea mai multor moșii mănăstirești, provocând nemulțumirea mazililor. În cadrul ședințelor Administrației militare provinciale, ca mare boier, Balș s-a declarat împotriva măsurilor preconizate, de înlăturare a arendașilor evrei din Bucovina, pe motiv că aceștia plăteau mai mulți bani pe arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării argaților, ca fiind

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Totodată, se stabilea că parohenii erau obligați să-i presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau în funcție de situația social-economică a populației, împărțită în trei clase. În prima clasă intrau boierii, mazilii, negustorii și meșteșugarii înstăriți, în a doua șleahticii, ruptașii și răzeșii, ca și meșteșugarii cu venituri mijlocii 116. Cea de a treia clasă era rezervată țăranilor și celor cu venituri modeste. Prin aceste măsuri se crea pentru preoții ortodocși bucovineni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
va fi pusă în practică prin patenta imperială din 14 martie 1787, care, aflând "a fi cu cuviință pe boierii și mazilii bucovineni a-i pune la aceeași stare cu cei din Galiția", hotăra desființarea vechilor titluri de boieri și mazili și introducerea în locul acestora a celor de conte, baron și cavaler. În rândul conților și baronilor urmau a fi primiți cei "care vor dovedi că au luat vreo boierie din cele 12 boierii mai mari ale Moldovei și trag venit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
dovedi că au luat vreo boierie din cele 12 boierii mai mari ale Moldovei și trag venit de 3.000 de lei din moșii, ce sunt sub stăpânirea împărăției Austriei", după plata unor taxe239. Decretul imperial stipula că boierii și mazilii pot să obțină la cerere titlul de cavaler și "au voie să scrie la condică (adică imatriculirung) aleselor neamuri", fără a trebui să ceară acest lucru în mod special. Pe baza unor dovezi temeinice, "ca niște boieri numai aceia se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]