2,894 matches
-
21.30 - 23.00 - Fanfare Ciocârlia Afterparty - scenă The Ark 23.30 - 01.00 - Cumbus Cemaat 01.00 - 03.00 - Ion din Dorobanți (Future Nuggets) 03.00 - 05.00 - Dj Sielat (Norvegia) Duminică, 13 septembrie 14.00 - Lunch balcanic, Ateliere meșteșugărești, Expoziții de fotografie, sculptură, pictură 17:30 la The Ark - avanpremiera filmului "Dincolo de calea ferata", în prezența regizorului Cătălin Mitulescu 19.30 - 21.00Amsterdam Klezmer Band 21.20 - 23.00 - Shantel & Bucovina Club Orkestar Organizator: Asociația Culturală Metropolis, în parteneriat
Balkanik Festival își deschide porțile vineri, la Grădina Uranus și The Ark by http://www.zilesinopti.ro/articole/10183/balkanik-festival-isi-deschide-portile-vineri-la-gradina-uranus-si-the-ark [Corola-blog/BlogPost/99245_a_100537]
-
regiunii plecau spre megapolisul de pe malurile Bosforului, în Levant și Italia corăbii încărcate cu cereale, sare, pește sărat și afumat, lînă, ceară, miere, blănuri de animale prețioase, fructe uscate, vinuri, postăvuri, țesături și lemn de construcție. Înapoi - cu diferite produse meșteșugărești, precum: obiecte din metale și pietre prețioase, postăvuri și țesături de lux, dar și vinuri de Grecia, Cipru și Italia, mirodenii și alte produse destinate celor bogați (tarabostes și pileates). Cît despe celelalte pături sociale (se are în vedere în
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
se războiau între ele. Printre aceste triburi se deosebeau slavii ilmenieni cu centrul în Marele Novgorod. Aceștia erau singurii dintre slavii de Răsărit care, dacă putem să spunem așa, aveau „stofă” de negustori. Novgorodul era un important centru comercial și meșteșugăresc situat pe renumita cale fluvială „de la varegi la greci”. Pentru ei, în calitatea lor de negustori, instaurarea unei stabilități politice în regiune era de o importanță deosebită. În secolul IX, pe harta Europei mai apare încă un mare stat feudal
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă țărani săraci care sunt săraci numai datorită orgoliului. Nu acceptă ca pământul lor să fie lucrat în asocieri. „Cum să
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă țărani săraci care sunt săraci numai datorită orgoliului. Nu acceptă ca pământul lor să fie lucrat în asocieri. „Cum să
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
mult datorită acuzelor ce i se aduceau Anei, fiind învinuită de imoralitate și încercarea de a distruge un cuplu despre care de fapt nu se știa nimic printre colegi, atât Ana cât și Maria și-au dat demisia din cadrul cooperativei meșteșugărești. La început au lucrat acasă pe cont propriu diverse articole de îmbrăcăminte pentru localnici, ca apoi Ana fiind foarte talentată și creativă, au început să creeze propriile lor fantezii. Pentru a evita orice reclamație a dușmancei Anei către poliția locală
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Incercari_0.html [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
casei nu-i permitea să aducă o asemenea cheltuială în familia sărăcită și plină de nevoi, așa că imediat ce a terminat cele zece clase obligatorii a intrat la un curs de broderie, ca după șase luni să devină salariata aceleași Cooperative meșteșugărești "Munca"care dădea de lucru la mai toate fetele și femeile tinere din cele două sate ce formau comuna Doftana. Peste câteva zile Ana primește o altă scrisoare de la Viorel Calistrat în care își manifesta nedumerirea dacă a primit sau
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Incercari_0.html [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
de caiete cu însemnări, filme fotografice și corespondență Donația Nicolae Pentelescu de la „Fondul Bucovina” din cadrul bibliotecii sucevene (donație în care se află, în manuscris, și lucrarea „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”, lucrare monografică de o deosebită importanță pentru istoria breslelor meșteșugărești și a activității cooperatiste din Bucovina) cuprinde și aceste 15 albume, însoțite de 32 de caiete cu însemnări, câteva mape cu filme (clișee) fotografice developate, precum și corespondența purtată de autor în documentarea pentru elaborarea lucrării. Albumele numerotate, care alcătuiesc această
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/_o_fresca_a_muzicii_corale_din_bucovina_.html [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
alcătuiesc această lucrare la care preotul s-a ostenit vreme de câteva decenii, urmăresc, așa cum aflăm din „Cuprins”, câteva capitole cu ilustrațiile aferente: „Viața corală în Bucovina”, „Coruri școlare și studențești”, „Coruri ale românilor și societățile muzicale”, „Coruri țărănești și meșteșugărești” - și, ca extensie, în afara perimetrului bucovinean - „Coruri din zonele Fălticeni, Botoșani și Dorohoi”. „Vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” Primul album al seriei este datat în anul 1977. Scrisul artistic pe filele de carton
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/_o_fresca_a_muzicii_corale_din_bucovina_.html [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
iar satele noastre, cu populația decimată, îmbătrânită, devin amintiri din copilărie...Tradițiile dispar pentru că în căminele culturale de la sate, multe lăsate de izbeliște, se fac discoteci și se ascultă manele, fondul de carte din biblioteci este în stare jalnică, atelierele meșteșugărești ca și meseriile tradiționale au dispărut, agricultura trece prin vremuri de restriște și, colac peste pupăză, tinerii pleacă în lume cât văd cu ochii și nu prea mai au la ce să se întoarcă. Cu totul altfel stau lucrurile în
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1450715613.html [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
Țăranului Român, intrarea de pe strada Monetăriei, ne-a transmis Corina Berariu-PR Manager Tactic Events. Va întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Targul_de_sf_ilie_la_muzeul_taranului_r_mihai_marin_1341497793.html [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
descrise în paragraful (a); (c) produselor tradiționale de folclor ale fiecărei țări furnizoare, realizate cu mâna enumerate într-o anexă a acordurilor bilaterale sau a reglementărilor în această privință; (d) în cazul țărilor: Bangladesh, Indonezia, Malaiezia, Sri-Lanka și Thailanda, industria meșteșugărească tradițională a țesăturilor destinate baticurilor și articolelor textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri, ori țesute manual sau de mașină de cusut operațională cu mâna sau cu piciorul. Țesăturile destinate baticurilor vor fi definite după cum urmează: țesăturile destinate baticurilor ale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
a țesăturilor destinate baticurilor și articolelor textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri, ori țesute manual sau de mașină de cusut operațională cu mâna sau cu piciorul. Țesăturile destinate baticurilor vor fi definite după cum urmează: țesăturile destinate baticurilor ale industriei meșteșugărești sunt fabriate conform unui proces tradițional prin care culorile și nuanțele sunt aplicate țesăturilor albe, nevopsite.Acest proces este realizat manual în trei etape: (i) aplicarea manuală de ceară asupra țesăturii; (ii) vopsirea sau pictarea (culoarea este aplicată ori prin
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
fabriate conform unui proces tradițional prin care culorile și nuanțele sunt aplicate țesăturilor albe, nevopsite.Acest proces este realizat manual în trei etape: (i) aplicarea manuală de ceară asupra țesăturii; (ii) vopsirea sau pictarea (culoarea este aplicată ori prin metoda meșteșugărească tradițională de vopsire ori prin pictare manuală); (iii) îndepărtarea cerii prin fierberea țesăturii. Aceste trei prelucrări sunt realizate pentru fiecare culoare și nuanță aplicate țesăturii. 2. Scutirea este acodată doar produselelor reglementate de un certificat în conformitate cu specificația atașată acestei anexe
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
produselelor reglementate de un certificat în conformitate cu specificația atașată acestei anexe si emisă de autoritățile competente din țara furnizoare. În cazul următoarelor țări:Bangladesh, Indonezia, Malaiezia, Sri-Lanka și Thailanda, în căsuța 11 a certificatului vor fi introduse următoarele: "(d) țesături tradiționale meșteșugărești destinate baticurilor și articole textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri": În cazul Indiei,titlul certificatului este după cum urmează: "Certificat privitor la țesături realizate pe un război de țesut manual și produse ale industriei artizanale și produse tradiționale folclorice,emis
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
contactul cu capitala Saxoniei, Dresda este a unui oraș al rafinamentului autentic cultural, supranumită Florență de pe Elba. Mica localitate atestată în secolul al XI-lea, devine un centru misionar pentru convertirea slavilor păgâni și treptat se afirmă ca un centru meșteșugăresc și comercial în zona Elbei, sub protecția electorului Saxoniei August cel Puternic (1670-1733) care-l transformă într-o splendidă reședință barocă. Distrus în cea mai mare parte cu ocazia bombardamentelor Aliaților, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
a înregistrat o invenție care se mai folosește și astăzi în scoală. Un set de bețișoare dat elevului pentru aprofundarea noțiunii de mulțime și numărare. Cine mai știe astăzi de ea? Eu i-am redactat descrierea de invenție iar cooperația meșteșugărească a produs seturi de bețișoare pentru toate școlile din țară plătite de stat. Ce vremuri. Dictatură, dictatură dar și școala mai era școală. Zecile reforme ale reformatorilor PSD-iști sunt departe de realizările partidului din care purcede. Păcat. Referință Bibliografică
LITERATURĂ ŞI MATEMATICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1422958260.html [Corola-blog/BlogPost/379794_a_381123]
-
avea acces spre piața europeană prin intermediul celor șapte orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al Coroanei Ungare. Principalul partener comercial al Munteniei era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
și la Amintiri fumurii. Rampa CFR Cluj 1969 - Orbán István (tot sâmbătă, clădirea Miklós). Nici piticii nu sunt neglijați, organizatorii amenajând special pentru ei, în curtea castelului, o mulțime de activități amuzante și educative - călărit ponei, tir cu arcul, ateliere meșteșugărești, teatru de păpuși și jocuri! 29 - 30 august Castel Bánffy, Bonțida Detalii: www.facebook.com/BanffyCastleBontida „Barock - Zilele Castelului Bánffy Bonțida este evenimentul cultural care pune în valoare patrimoniul istoric și oferă comunității oportunitatea de a înțelege și a se
Toate drumurile duc din nou la Bonțida... by http://www.zilesinopti.ro/articole/10010/toate-drumurile-duc-din-nou-la-bontida [Corola-blog/BlogPost/99266_a_100558]
-
La noi, fenomenul creației populare chiar la începutul mileniului III se manifestă complex. România este una din țările continentului european în care elemente ale civilizației tradiționale se păstrează încă vii, autentice, originale, bogate,variate. Astfel mai există destule centre tradiționale meșteșugărești în care continuă activiatatea creatoare pe temeiul solid al tradiției locale. Acesta este cazul centrelor ce continuă să practice meșteșugul olăritului azi, precum Șișești-Noapteșadin Mehedinți. În 1883 aici erau identificați aproximativ 200 de olari. La expoziția din 1906 au fost
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Omagiu_adus_mestesugului_pre_varvara_magdalena_maneanu_1369043928.html [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
care era tipărit pe două coloane în limba germană și română (cu litere chirilice). Este de remarcat că Bucovina cunoaște o perioadă de reală înflorire, atât sub aspect economic cât și cultural. Se dezvoltă industria și agricultura. Iau amploare activitățile meșteșugărești, mica industrie și comerțul. Se diversifică și se îmbunătățește rețeaua de drumuri și căi ferate. Lemnul, minereurile, pășunile pentru creșterea vitelor, chibzuit exploatate ca resurse naturale, dar și așezarea geografică favorabilă diferitelor activități lucrative și comerciale, au condus la dezvoltarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
copii; - cinci grădinițe pentru învățământul preșcolar; - Colegiul Silvic Național „Bucovina”; - Fabrica de produse lactate „Rarăul”; - Fabrica de mobilă; - Fabrica de încălțăminte „Montana”; - Filatura tip bumbac; - Întreprinderea de industrie locală „Rarăul”, cu șase sectoare de producție; - Întreprinderea de Prospecțiuni Geologice; - Cooperativa Meșteșugărească „Deia”, cu 12 secții prestatoare de servicii; - blocuri de locuințe, în număr de 47. Pe lângă toate aceste realizări se adaugă și un îndelung proces de modernizare a infrastructurii, vizând bulevardul central al municipiului Câmpulung Moldovenesc și străzile principale, alături de drumurile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
diferite întrebuințări), un atelier manual de țesut covoare și un atelier de tâmplărie, cele două din urmă (covoarele și tâmplăria), rămânând mai apoi, unități de sine-stătătoare. Atelierul de țesut covoare intră în cadrul I.J.P.P. Maramureș, iar cel de tâmplărie, în cadrul cooperativei meșteșugărești „Tehnolemn” Baia Mare. În aceeași curte aveau locație comună, atelierul de țesut covoare și atelierul de sticlă, acesta din urmă, ca anexă a Fabricii de sticlă de la Poiana Codrului (județul Satu-Mare), alături de atelierul de profil de la Fărcașa (Maramureș). În aceeași locație
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
iar valoarea producției marfă industrială pe care aceștia o realizează, se ridică la 4.165.000 lei. Peisajul economic al comunei se îmbogățește în anul 1977, an în care începe să funcționeze o secție de tâmplărie, ce aparținea de Cooperativa meșteșugărească „Tehnolemn” din Baia Mare; avea un număr de 45 muncitori și producea diferite tipuri de mobilă de bucătărie,destinată,în mod special, pieței interne. De asemenea, în comună s-a dezvoltat rețeaua de servicii către populație, fiind amplasate Centrul de electricitate
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
încetarea lucrului. Firma „Transimpex” S.R.L. este tot o societate privată, de astă dată 100% românească, având drept obiectiv de lucru, transportul. Activitatea se desfășoară în special pe relația Ungaria, Austria, Germania, Cehia, Slovacia și Ucraina. Societatea „Ulmeana” înglobează fosta cooperativă meșteșugărească; apoi „Agromecul”, o altă firmă pur românească, este moștenitoarea directă a fostului S.M.A., având sediul în aceeași locație (condusă de către ing. Covaci Mircea, ing. Covaci Severica). Covaci Mircea este nepotul celui care a cumpărat cu banii proprii biserica de lemn
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]