232 matches
-
rețele spitalicești din România. Ca urmare a meritelor incontestabile câștigate în cariera didactică și spitalicească, atât la Iași cât și la București, este ales membru titular al Academiei Române și al Academiei Franceze de Chirurgie. Sperăm că cititorii vor înțelege că medalistica este aceea care l-a introdus pe autor în fascinanta lume a școlii medicale ieșene și a celei de chirurgie de aici prin realizări de această natură dedicate unor personalități de talia profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei Române. În medalistica românească, Mihai Ciucă intră în 1981 cu ocazia celui de „AL / IV-LEA / CONGRES NAȚIONAL / DE / PATOLOGIE / INFECȚIOASĂ / IAȘI / 17-19 SEPTEMBRIE / 1981”, așa cum citim într-o inscripție pe nouă rânduri de pe aversul unei plachete care a fost realizată atunci (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al Societății de Medici și Naturaliști din capitala moldavă), în 1936, Academia Română l-a aclamat între membrii săi corespondenți. În ultimii șase ani din viață (1942-1948), activează la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Așa se explică și imortalizarea medalistică din 1992 de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din capitală, a medicului Gr. T. Popa. Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România realizează o a doua medalie Gr. T. Popa în 1997. Le vom prezenta în continuare, precizând
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
scurta perioadă ieșeană când, în calitatea pe care o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistică, chipul său fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
timpului, profesorul Dimitrie Alexandrescu, fiind preocupat încă de atunci de organizarea facultăților de drept și problemele educației juridice. Dimensiunea de excepție a personalității lui Titulescu este imposibil de epuizat aici și de aceea ne vom rezuma, în continuare, la reflectarea medalistică a acesteia (V. Gabor și C. Dumitrescu, în 1991, Gh. Adoc, în 1993). Pe aversul medaliei machetate de Constantin Dumitrescu este redat capul în profil spre stânga, având deasupra semicircular inscripția NICOLAE TITULESCU, mărginită simetric de două ramuri de laur
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bombastic, noi percepem mesajul medalistic drept recunoștință pentru contribuția adusă de cel ce a fost ales de două ori consecutiv ca președinte al sesiunii ordinare a Adunării Societății Națiunilor, la dezvoltarea relațiilor cu România a popoarelor lumii. Cât privește reprezentarea medalistică a chipului, credem că cei trei gravori transpun cu realism imagini fotografice din bogata fototecă a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul său cu alură mongoloidă, ci prin
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din bogata fototecă a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul său cu alură mongoloidă, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion. VESPASIAN V. PELLA Despre reflectarea medalistică a profesorului, juristului și diplomatului Vespasian V. Pella, cât și despre personalitatea acestuia, ne informează Dulciu Murărescu în ultimul număr al BSNR (de unde am preluat prin scanare și cele două imagini pe care le vom prezenta mai jos). Informații suplimentare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai jos). Informații suplimentare de ansamblu, cât și din perioada ieșeană, ne oferă prof. univ. Maria Zolineak. Din cele două surse vom spicui câteva date care să contureze dimensiunea personalității savantului. Vom prezenta și maniera în care noi receptăm reflectarea medalistică a lui V. V. Pella. Acest „pionier al dreptului și al apropierii între popoare”, etichetat și ca „una din gloriile științei dreptului”, s-a născut la Râmnicu Sărat, în 1897 și a făcut studiile universitare de drept la Universitatea ieșeană, după
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Theofil Symenschi, Gavril Istrate, Liviu Leonte, Ștefan Cuciureanu, Alexandru Andriescu. Din păcate nici una dintre aceste mari personalități nu are incrustat chipul în medalii. Personalitățile ieșene al căror chip apare pe astfel de realizări au fost evocate în două lucrări de medalistica pe care le-am publicat în anii 2002 și 2005. Am extras și am integrat, în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat discuției privind imaginile simbol de pe medaliile instituțiilor academice ieșene. Incursiunea în medalistica ieșeana de la 1774 și până în zilele noastre, are acum unele îmbunătățiri și completări cu medalii despre existența cărora am aflat ulterior și se constituie în partea întâi a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține atenția asupra grijii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
isi leagă numele, între altele, punerea pietrei de temelie a Palatului Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Bibliotecă Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistica, scanata după un exemplar dintr-o colecție ieșeana, stimulează imaginația contemplatorului prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui” alcătuită din cinci petale cu imagini simbol ale provinciilor care au rodit ROMÂNIA MARE și un medalion central pe care este reliefata hartă acesteia. PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANA DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, moneda sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ANUL DOMNULUI 1600 PRIN VIGILENTA, VIRTUTE ȘI PUTEREA ARMELOR A REPURTAT VICTORIA”{\cîte 5}. Moneda, medalia, „moneta-medalie” sau, de ce nu, moneda comemorativa rămâne în istoria noastră culturală că o realizare de excepție din epoca Viteazului, care marchează debutul în reflectarea medalistica românească și care face trimiteri tangențiale la istoria Moldovei și implicit a Iașului, din acele timpuri. Peste un secol și mai bine, Constantin Brâncoveanu realizează medalii care, după opinia lui Del Chiaro, secretarul particular al acestuia, urmau să fie împărțite
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe aceea de monedă, celor din 1772 și 1774 nu li se poate atribui decât aceea de medalie, și implicit, de prime medalii românești care se referă la Moldova și la Iași. Următoarea medalie referitoare la Iași, care marchează începutul medalisticii moderne în această parte de țară românească, este realizată în anul 1838, cu ocazia împlinirii a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene. Până la actul Unirii din 1859, încă trei medalii se referă la viață Iașului. Două dintre acestea, bătute în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o discuție referitoare la afirmațiile din Catalogul medaliilor moldo-române de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/ ÎI, 1906, care pun sub semnul întrebării autenticitatea a trei dintre realizările medalisticii ieșene timpurii: medalia aniversării Academiei Mihăilene, din 1838, aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și 36rv) se realizează la împlinirea a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene (și nu la un an) și că negarea autenticității nu este susținută cu nici un fel de argumente. Este prima și, din păcate nu și ultima, dintre realizările medalisticii timpurii ieșene, a cărei autenticitate este negata, cu brutalitate și fără argumente. Așa stau lucrurile, cum afirmăm mai sus, și cu medalia dedicată vizitei lui Liszt la Iași, din 1847 sau cu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene, la Socola
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
secolului al XIX-lea și până la începutul primului război mondial, activitatea de realizare a medaliilor care reflectă realități ale Iașului s-a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Saraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistica românească, {\cîte 14} care acreditează ideea că Saraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografica a lui Ion
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografica a lui Ion Massof {\cîte 15} vor clarifica statutul familiei Saraga în raport cu creația medalistica ieșeana. Studiul medaliilor și al documentelor de arhivă ne-au ajutat să stabilim și poziția lui Nicolae Sternberg în această problemă. În aprilie 1912, Elias Saraga se adresează cu un memoriu Primăriei din Iași arătând că: „Dacă n-ar fi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
că dintre frații Saraga, Elias, desi om fără studii, ci doar cu practică de meseriaș și comerciant la firma tatălui său Ihil, a reușit să acumuleze, în lungă sa carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatica în general și medalistica, care i-au dat o prestanta deosebită atât în perioadă activă, de dinainte de primul război mondial, cât mai ales în perioada dintre cele două războaie, când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
așa după cum arătăm mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare{\cîte 27}. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, creația medalistica ieșeana era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Saraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistica este înnobilata artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, creația medalistica ieșeana era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Saraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistica este înnobilata artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem ca a realizat proiecte și machete pentru cele mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cel putin treizeci și șapte de medalii, în perioada interbelică, cel puțin opt medalii. În deceniile cinci și șase ale secolului trecut nu avem informații să se fi realizat decât medalia centenarului Unirii, în 1959, cu care de altfel debutează medalistica de după cel de al doilea război mondial referitoare la Iași, si medalia centenarului Universității, în 1960. Ritmul aparițiilor în actualitate este de una până la două medalii pe an. Vom face câteva precizări pe marginea considerațiilor statistice de mai sus
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în lucrarea noastră citată mai înainte{\cîte 30}. Medaliile sunt realizate atât în țară (Nicolae Sternberg, în atelier propriu, Carniol-Fiul și alții), cât și în străinătate (multe din ele editate de frații Saraga, posibil după proiecte ale profesorului Celești Fabio). Medalistica ieșeana din perioada interbelică poate fi ilustrata cu medaliile dedicate contelui Saint Aulaire, doctorilor Cantacuzino, Slătineanu, Ernest Juvara, Francisc Rainer, lui V. Alecsandri, Ț. Maiorescu, Grigore Trancu-Iasi, printre gravori fiind André Lavrillier, W. Em. Becker, G. Stănescu, Savargin, Oscar Han
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]