232 matches
-
O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținuta vestimentară a savantului este alcătuită din haină cu revere
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Normală de Fete . Această construcție încântă privirea cu linia ei zveltă și totodată cu impresia de masivitate pe care i-o dă dimensiunea și i-o accentuează rezaliturile dispuse central și la îmbinarea dintre laturi. Edificiul devine obiect de reflectare medalistică în anul 2002 când instituția pe care o găzduieste a sărbătorit 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul respectiv (fig. 50av) edificiul este prezentat dintr o inspirată perspectivă care-i sporește nota
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Pe revers este o bandă, mărginită de cercuri liniare, cu legenda CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverență
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care ocupă un sfert din suprafața acesteia. Alte rațiuni decât cele strict comerciale nu credem că motivează apariția plachetei, din moment ce aceasta nu aduce absolut nici o noutate, nici ca mesaj și nici ca realizare medalistică. De altfel, tendința aceasta mercantilă se poate ușor sesiza nu numai la Bîrlad, ci și la Botoșani, Suceava, într-un fel sau altul în mai toate zonele țării, fără a o întrece însă pe cea din capitală. Dar despre aceasta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
timpului s-a retras aici. Vom cita doar câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit aici, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea și, bineînțeles, Ion Cantacuzino, mobilizat ca ofițer-medic. De atunci datează prezența în medalistica românească a doctorului Cantacuzino, prezență datorată ofițerului sculptor francez din misiunea generalului Berthelot, André Lavrillier. Cum este vizibil, savantul este surprins de Lavrillier din profil stânga, lucrând la microscop. Vestimentația bustului nu este așa cum ne-am aștepta, halatul alb, ci
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
clădirii, flancată în partea de sus de inscripția semicirculară INSTITUTUL „DR.I.CANTACUZINO”. În stânga clădirii, este bustul savantului orientat spre dreapta. În exergă, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistică a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-și pe planul științei medicale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mie de personalități ce și-au legat destinul într-un fel sau altul de Iași, cât mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi, pentru partea ce o precede pe cea strict medalistică, în unele medalioane biografico-medalistice din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam ca aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, și cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistică de excepție efigia de împărat roman, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistică în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureată de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
absolvire, laureată de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane romane. Chipul este prezentat în profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuită spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
unei reprezentări feminine, simbol ce are deasupra, pe trei rânduri, inscripția redată mai sus. În partea de jos, este simbolul domeniului medical, cupa cu șarpe încolăcit. Medalia Lavrillier a doctorului Slătineanu este o realizare de excepție a artistului și a medalisticii, care are ca obiect de reflectare și personalitățile românești. De la primele realizări cu subiecte românești (1918) s-au scurs pentru artistul medalier douăzeci de ani de activitate creatoare. Maturitatea artistului a condus la accentuarea notei de specificitate în realizarea portretului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, mai apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea didactică, devine obiect de reflectare în medalistică. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
palat din incinta Spitalului „Sfântul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum au fost realizate, medaliile respective, deși nu pot fi ignorate într-o lucrare de medalistică a personalităților, rămân doar adaptări și nu opere originale în întregimea lor. După cum am mai afirmat și în alte rânduri sunt și excepții cu motivație temeinică când proiectantul recurge la elemente simbol de pe alte medalii. Spre exemplu, faptul că, în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Chirurgie fiind la vremea inaugurării palatului, în 1933, una din cele mai moderne din țară. Tot de numele său se leagă demni urmași de talia anatomistului Ion Iancu și a chirurgilor Vladimir Buțureanu și Vasile Dobrovici. NICOLAE HORTOLOMEI O creație medalistică originală cum este cea dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legenda reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚA / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
rețele spitalicești din România. Ca urmare a meritelor incontestabile câștigate în cariera didactică și spitalicească, atât la Iași cât și la București, este ales membru titular al Academiei Române și al Academiei Franceze de Chirurgie. Sperăm că cititorii vor înțelege că medalistica este aceea care l-a introdus pe autor în fascinanta lume a școlii medicale ieșene și a celei de chirurgie de aici prin realizări de această natură dedicate unor personalități de talia profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei Române. În medalistica românească, Mihai Ciucă intră în 1981 cu ocazia celui de „AL / IV-LEA / CONGRES NAȚIONAL / DE / PATOLOGIE / INFECȚIOASĂ / IAȘI / 17-19 SEPTEMBRIE / 1981”, așa cum citim într-o inscripție pe nouă rânduri de pe aversul unei plachete care a fost realizată atunci (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al Societății de Medici și Naturaliști din capitala moldavă), în 1936, Academia Română l-a aclamat între membrii săi corespondenți. În ultimii șase ani din viață (1942-1948), activează la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Așa se explică și imortalizarea medalistică din 1992 de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din capitală, a medicului Gr. T. Popa. Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România realizează o a doua medalie Gr. T. Popa în 1997. Le vom prezenta în continuare, precizând
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
scurta perioadă ieșeană când, în calitatea pe care o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistică, chipul său fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
timpului, profesorul Dimitrie Alexandrescu, fiind preocupat încă de atunci de organizarea facultăților de drept și problemele educației juridice. Dimensiunea de excepție a personalității lui Titulescu este imposibil de epuizat aici și de aceea ne vom rezuma, în continuare, la reflectarea medalistică a acesteia (V. Gabor și C. Dumitrescu, în 1991, Gh. Adoc, în 1993). Pe aversul medaliei machetate de Constantin Dumitrescu este redat capul în profil spre stânga, având deasupra semicircular inscripția NICOLAE TITULESCU, mărginită simetric de două ramuri de laur
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bombastic, noi percepem mesajul medalistic drept recunoștință pentru contribuția adusă de cel ce a fost ales de două ori consecutiv ca președinte al sesiunii ordinare a Adunării Societății Națiunilor, la dezvoltarea relațiilor cu România a popoarelor lumii. Cât privește reprezentarea medalistică a chipului, credem că cei trei gravori transpun cu realism imagini fotografice din bogata fototecă a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul său cu alură mongoloidă, ci prin
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din bogata fototecă a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul său cu alură mongoloidă, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion. VESPASIAN V. PELLA Despre reflectarea medalistică a profesorului, juristului și diplomatului Vespasian V. Pella, cât și despre personalitatea acestuia, ne informează Dulciu Murărescu în ultimul număr al BSNR (de unde am preluat prin scanare și cele două imagini pe care le vom prezenta mai jos). Informații suplimentare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai jos). Informații suplimentare de ansamblu, cât și din perioada ieșeană, ne oferă prof. univ. Maria Zolineak. Din cele două surse vom spicui câteva date care să contureze dimensiunea personalității savantului. Vom prezenta și maniera în care noi receptăm reflectarea medalistică a lui V. V. Pella. Acest „pionier al dreptului și al apropierii între popoare”, etichetat și ca „una din gloriile științei dreptului”, s-a născut la Râmnicu Sărat, în 1897 și a făcut studiile universitare de drept la Universitatea ieșeană, după
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]