144 matches
-
Cari n-aveau să dea, îi lega la puști și îi ungea cu miere ca să-i mănânce muștele; și nu numai boierilor făcea această strâmbătate, ci jupâneselor acestora...” -, cel care - am văzut - a trimis-o la închisoare pe văduva marelui medelnicer Gavril Bucium - acesta murea prin 1681-1682 -, fiindcă ea nu izbutea să-și plătească dările): despre „tratamentele” aplicate văduvei sărmane (întruchipare ce nu trebuie neapărat căutată doar în păturile de jos ale lumii românești) - [Mihnea al III-lea Radu] „pre jupânesele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
închis-o Duca Vodă pe Ilinca, nevasta marelui comis Ștefan Brăescu (după ce acesta s-a prăpădit), fiindcă nu putea să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și Ștefăniță Vodă, feciorul lui Vasile Lupu, a pus-o în furci - e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și averea, bănuind că
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acordul părților și, „cercetându-le pricina, i-ar fi zis numitului ca ori să o ia soție după lege, ori să să părăsească de dânsa”. Nesoluționarea (presupusă) a cauzei a dus la apariția în fața instanței („dumnealor ispravnicii județului”, conduși de medelnicerul Costandin”), iar completul de judecată a hotărât ca „pârâtul” să-i dea [reclamantei] taleri 30 pentru căutarea boalei ce au cheltuit de la dânsa...”. Avem de-a face de această dată cu o sentință (avusese loc o a doua judecare) care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește - dispare aproape orice urmă de despăgubire materială - pe victimă (aceeași „văduvă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a schițat partea vizibilă din arborele genealogic al familiei scriitoruluii. Dacă prinții genovezi și împărații bizantini rămân în legendă, în vorbele lui Iorga și în imaginația scriitorului, primul strămoș direct dovedit al lui Al. Paleologu, este, așa cum știa și scriitorul, medelnicerul Mihalache Paleologu. Catagrafia boierilor Țării Românești de la 1829 îl menționează după cum urmează: „Mihail Nicolae Paleologa, n. Mitilini, 58 ani, medelnicer, șade în Buc., n-are nici o stare”ii. Cum bine observă genealogistul din document rezultă că strămoșul scriitorului s-a
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
vorbele lui Iorga și în imaginația scriitorului, primul strămoș direct dovedit al lui Al. Paleologu, este, așa cum știa și scriitorul, medelnicerul Mihalache Paleologu. Catagrafia boierilor Țării Românești de la 1829 îl menționează după cum urmează: „Mihail Nicolae Paleologa, n. Mitilini, 58 ani, medelnicer, șade în Buc., n-are nici o stare”ii. Cum bine observă genealogistul din document rezultă că strămoșul scriitorului s-a născut în anul 1771, iar la 9 decembrie 1832 se afla încă în viață, numele său fiind menționat într-un
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
n-are nici o stare”ii. Cum bine observă genealogistul din document rezultă că strămoșul scriitorului s-a născut în anul 1771, iar la 9 decembrie 1832 se afla încă în viață, numele său fiind menționat într-un act de judecată. Medelnicerul Mihalache Paleologu a avut, printre alți descendenți, un fiu, Nicolae Paleologu, ajuns până la demnitatea de serdar și mort în anul 1874. Nicolae Paleologu este tatăl lui Mihail (Mișu) Paleologu 1848 - 31 decembrie 1903), doctor în Drept la Paris (1869), consilier
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la S. Episcop, hatmani, postelnici, vel cluceri și medelniceri. Prin anii '30, între atîtea cinuri boierești, își face loc un oarecare M. Exarchos, docteur en médecine. Pînă la căftănirea culturală de la jumătatea secolului XIX nu mai e mult. La o sută și mai bine de ani după darea de
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
stabilit în Insula Mitilene (Lesbos), unde există niște atestate de-a lungul secolelor: palate, stema lor pe niște pietre... Eu n-am fost să văd asta. Este probabil așa, fiindcă strămoșii mei veniți în Valahia, în speță primul meu strămoș, medelnicerul Mihalache Paleologu, care a fost printre fondatorii Ordinului avocaților - pe la finele sec. 18, începutul sec. 19 -, el a venit cam o dată cu Ipsilante - venea din Mitilene (...). Asta-i ramura strămoșilor mei, pe linie directă. Mai mult nu mai știu".iv Ipoteza
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
poet, om politic, membru fondator al Academiei Române, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Creația logoului dedicat lui VASILE ALECSANDRI este semnată de artistul Roman Tolici. VASILE ALECSANDRI a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri și al Elenei Cozoni. După unii cercetători, anul nașterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818. Locul nașterii sale este incert, deoarece nașterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munți din calea armatei lui Alexandru
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
mai frumos încă”. În scrisoarea sa Anastasie Panu face referire și la „spiculul salhanalelor” care „se urmează tocma de cea mai mare parte dintre proprietarii dughenilor”, cum ar fi: frații Dobrești în număr de trei, posesori de moșii, șetrarul Danilciu, medelnicerul Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
că această mănăstire apărută târziu pe cerul mănăstirilor Moldovei va fi foarte activă... La 12 octombrie 1702 (7211) primește dejade la Constantin Duca voievod un loc plin de vii la Vacota. Un loc de casă dăruit de Sandul Crupenschi, mare medelnicer, la 1 februarie 1703 (7211) este binevenit. Chiar și un copil de țigan nu strică să-l primești în dar, fiule: „Pentru sufletul răposaților părinților noștri” - cum au făcut fiii lui Scărlet Șerbu la 14 aprilie 1708 (7216). Tare mă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și sânge cum era: „Gospodi, ori noi suntem proști, ori Samoilă ăsta e genial!”. Ceea ce, într-adevăr, așa era. Episodul 84 OSPĂȚUL NU SE MAI TERMINĂ După bi-vel-vornicul Drăguțescu și venerabilul vel-logofăt Samoilă apărură singuri ori însoțiți de giupânesele lor medelnicerul Bucșe, cel care pe vremea lui Barzovie-Vodă fugise în Lehia unde câștigase o avere cântând doine de înstrăinare pe la mesele boierilor pribegi, vel-comisul Agache Natriul, un om pântecos, ce-ajunsese de râsul târgului că-l înșela nevastă-sa cu taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sultanul Beșiktaș Mehmet Hamzá și viziriul său, spătarul Vulture, Hantătar cel Tânăr și sora sa Huruzuma, călugării Metodiu și Iovănuț, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, vistiernicul Ximachi, Husain Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Și vădzând turcii, mult s-au mirat și au dzis: <Nevinovat au fost acest om>... și s-au căit pentru că l-au tăiat”. --Ca să nu rămân dator, am să-ți amintesc că la 20 ianuarie 1664 (7172) Ghinea mare medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Călugărul n-a dat semne de supărare pentru întrerupere și pe neașteptate îmi spune: Sunt sigur că îți mai amintești de Chirilă cămărașul, care la 20 ianuarie 1664 (7172) a cumpărat niște case cu pivniță de piatră de la Ghinea mare medelnicer. Îmi aduc aminte, cum să nu? Ghinea mare medelnicer spune în zapis: „Vândut-am niște case aicea , în tîrgu în Iași, pre Ulița Mare, lîngă Mitropolie, din gios”. Și ce-i cu asta, părinte? Stai, că nu s-au sfârșit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și pe neașteptate îmi spune: Sunt sigur că îți mai amintești de Chirilă cămărașul, care la 20 ianuarie 1664 (7172) a cumpărat niște case cu pivniță de piatră de la Ghinea mare medelnicer. Îmi aduc aminte, cum să nu? Ghinea mare medelnicer spune în zapis: „Vândut-am niște case aicea , în tîrgu în Iași, pre Ulița Mare, lîngă Mitropolie, din gios”. Și ce-i cu asta, părinte? Stai, că nu s-au sfârșit lucrurile aici. Amintește-ți de zapisul din 20 septembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Îi vorba cumva de judecata din 30 mai 1704 (7212)? Da, părinte. Este vorba de judecata dintre cei doi boieri pentru un loc de casă de pe Ulița Mare. Povestea îi mai lungă și la mijloc se găsește Sandu Crupenschi mare medelnicer. Da’ mai bine mergi tu pe fir pentru că ai citit despre toate aste, fiule. La grea încercare mă pune sfinția ta. Nu-i simplu sămi amintesc atâtea lucruri. Da’ cum și-o face omul cu mâna lui nu i-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
face nici ucigă-l toaca. Așa că, la drum băiete!... Într-un zapis de la 17 decembrie 1701 (7210) citim: „Toader Albotă vel pitar, și cu femeiia mea, Maria,...mărturisim cu acest...zapis al nostru la mîna...ginerelui nostru Sandul Crupenschi vel medelnicer, precum i-am vîndut un loc de casă pe Ulița Mare, între casăle Ghică-i și între casăle lui Becher”. Apoi „Sandul Crupenschi ce-am fostu medelnicer mare, și soțul mieu Anița, scriem și mărturisim cu acest...zapis al nostru”...că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Maria,...mărturisim cu acest...zapis al nostru la mîna...ginerelui nostru Sandul Crupenschi vel medelnicer, precum i-am vîndut un loc de casă pe Ulița Mare, între casăle Ghică-i și între casăle lui Becher”. Apoi „Sandul Crupenschi ce-am fostu medelnicer mare, și soțul mieu Anița, scriem și mărturisim cu acest...zapis al nostru”...că „am vândut un loc de casă aici în Iași, dumisale lui Ștefan Luca vistiernicul al doile...care loc iaste pre Ulița Mari, între casa lui Ianachi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
era doar Ștefan Luca vistiernicul „Tîmplîndu-să” însă „de i-au dat danie doamna lui Gligorie vodă acel loc de casă care au fost a Ghicăi vodă boiarinului nostru, lui Manolache Hrisoverghi comisul, deci dumnealui opria acel loc a lui Crupenschi medelnicerul dzicînd că nu încape altul fără dumnealui să-l cumpere”. Acel faimos drept de preemțiune din pravile... Așa este, numai că aici vine Mihai Racoviță voievod, care la 30 mai 1704 (7212) hotărăște ca acel loc să fie cumpărat în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cuprinde numele ctitorilor, apoi pe ale celor ce au făcut danii bisericii sau mănăstirii ori alții cu fapte deosebite în slujba bisericii. Eu tocmai mă gândeam la un zapis, cel din 9 iunie 1736 (7244), în care se spune: „Constantin medelnicer făcut-am zapisul meu la mîna preutului Gavril...pentru un loc de casă den deal de Podul Hagioai...și den tîmplările vremilor au fostu arsu casăle ș-au rămas acel loc de casă; și fiindu trebuitor preutului Gavril, căzut-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cumpărat cu tot cu dugheană de la Lazor”. Mama avea o vorbă: să nu te bagi între frați, pentru că ei se ceartă, ei se împacă. Înțeleaptă vorbă. Parcă adineauri am vorbit de mănăstirea Sfântul Spiridon. Acum trebuie s-o luăm încetișor pe urmele medelnicerului Constantin Cucoranul, care s-a călugărit sub numele de Calistru și care a întemeiat schitul Stavnic. Nepoții lui închină schitul mănăstirii Sfântul Spiridon la 30 august 1766, însoțind fapta și cu o danie de două moșii și o casă pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mănăstirea Galata<footnote Ibidem, documentul 453, p. 400 footnote>. Iustin este egumen între 1718-1728. El apare ca martor la 1 martie 1718, când se vinde o casă cu pivniță și loc pe Ulița Rusească de la Gheorghiță călăraș către Diamandi mare medelnicer<footnote Ibidem, documentul 553, p. 483 footnote>, apare cu Neofit călugăr la Cetățuia, la 26 februarie 1720 când fiul lui Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă, șopron și cinci căzi<footnote Ibidem, documentul 586
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al treilea, de-a lungul râului Ialomița, pentru a apăra trecerea oștirilor ruse către Silistra, pe care acestea o țineau ca zălog până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pace de către turci; totodată, județul Ialomița a fost încadrat cu boieri localnici, ca medelnicerul Hristache Greceanu, căminarul Iordache Geanoglu, Hristache Băjescu ș.a., care, după dispozițiile primite de la Kiseleff, trebuiau să supravegheze satele contaminate, asistați de doctorul Pavli sau Pavlu Vlasto, avîndu-și stabilit cvartirul lazaretului la podul de la Slobozia. Totodată au fost întărite punctele de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]