205 matches
-
copii, cărînd mere gigantice sub braț, iar în mirajul său, se scaldă alături de alți emigranți într-un lac de lapte pe care plutește grațios un morcov gigant. Viziunea țărănească utilizează propriul alfabet imaginar, deși captivante, minunile tehnicii sunt privite cu mefiență, spre exemplu, "cutia de lemn", liftul, care te poartă spre înălțimi, căci nimic mai firesc, oamenii lumii noi locuiesc în cer. Aceste inserturi prospective, onirice, creează un efect suprarealist într-o dimensiune ironică, deloc străin de filmele lui Charlie Chaplin
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
de lectură ready made cu care, prin forța lucrurilor, teoria operează. Nici măcar conceptele nu-l conving până nu le verifică el însuși rezistența și până nu le supune unei „expertize” a relevanței. Procedează până la un punct formalist (chiar dacă are o mefiență constantă față de gândirea formalistă), căutând cu insistență „cuvântul potrivit”. Doar că găsindu-l (și aici începe „nebunia”), are obsesia de a-l resemantiza, de a-i ajusta înțelesul (pornire de poet) până într-acolo încât valoarea lui de adevăr să
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
căpușa umflată și o aruncă jos, privind atent la burta băiatului” (p. 8). Bineînțeles că temerea se infirmă imediat (alcoolul trebuindu-i străinului pentru a dezinfecta mușcătura). Finețea constă însă în felul în care Cristina gestionează momentul. Își lasă deoparte mefiența, pentru că, simte, nu e timp pentru asemenea rătăciri. Aceasta e, de altfel, și „rețeta” romanului, în care parcă niciodată nu e timp pentru introspecții fastidioase. Neavând ambiții tendențioase, Kinderland e doar o carte despre copilărie (și despre toate ale ei
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
ceea ce e lipsit de sens pentru fizicieni e perfect plauzibil din unghiul psihologiei omului trecător. De aici încolo controversele se pot desfășura nestînjenite, deznodămîntul va fi același: o formidabilă cruciadă a cunoașterii pe care credincioșii o vor privi cu o mefiență apriorică și inepuizabilă. Omenește vorbind, e greu să accepți un punct de vedere care, deși are de partea lui avantajul dovezilor palpabile, suferă de lipsa unei perspective sufletești. Deocamdată, cele două căi sunt cu neputință de împăcat. De aceea, nu
Vidul demiurgic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7358_a_8683]
-
toarce lână din caier. Chipul ei luminat din interior reflectă amintirea, ea nu este, de fapt, acolo, ritmurile acestei lumi pentru care stau mărturie Constantin și Elena nu se acordă cu cele ale lumii noi față de care bătrânii manifestă o mefiență lipsită însă de ostentație acră. Firul vieții lor separă două lumi, una inconsistentă, înșelătoare, departe și una care are consistență, cu sens, aproape. Un obiect străin, o cutie de pepsi-cola este cercetată cu o curiozitate care-l amuză probabil pe
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
pe undeva firesc ca Alexandru Grama, mandatar al acestui curent de opinie, să nu exulte la poezia lui Eminescu. Nu e, desigur, o scuză și de altminteri nici n-o folosesc ca atare. Dar mi se pare problematic ca această mefiență, întinsă pe aproape două sute de pagini (în ediția de față) să fie redusă de comentatori la câteva citate ritualice. Dincolo de aceste nefericite izbucniri (de felul echivalării lui „blazat în cuget” cu „tâmpit” sau al paragrafului-concluzie, în care se face vorbire
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
el în cazul Anei Blandiana. Nu am nici o intenție de a-i închina dulcețuri encomiastice, cu atît mai mult cu cît, potrivit propriei mărturisiri din Fals tratat de manipulare, autoarea nu doar că detestă laudele, dar în genere are o mefiență principială față de tot ce înseamnă cronică de carte, bună sau rea. Bănuiala pe care poeta a verificat-o în timp este că criticii folosesc o carte ca pretext pentru a-și etala idei ce nu au nici o legătură cu cartea
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
adevărat că o parcurgere și o fișare ulterioară a colecțiilor de presă impun segmentarea riguroasă pe asemenea tipare. Dar nu ar fi de așteptat ca perspectiva critică (chiar abia insinuată) să relaxeze aceste granițe arhivistice, să le trateze adecvat cu mefiența celor cinci decenii scurse ? Așa cum sunt, izolate și clare, capitolele cărții Anei Selejan au ceva din nota de definitiv cronologic a almanahurilor. Ele se duc lejer dintr-un convențional ianuarie până într-un - de asemenea convențional - decembrie. După care par
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
pătura mijlocie din Germania, experții fiind de părere că extremele societății (cei foarte bogați și cei săraci) fiind ab initio pierdute în bătălia cărții. Motivele invocate pentru înstrăinarea oamenilor de lectură sînt aceleași: lipsa timpului, lipsa concentrării și a dispoziției, mefiența față de rostul lecturii în viață (cartea a devenit tot mai mult sinonimă cu clișeul „flori pestrițe și cai verzi pe pereți”, adică ficțiune inutilă pentru cei care nu au cu ce să-și umple timpul). Că astfel de opinii trădează
Campanie ingenioasă () [Corola-journal/Journalistic/3772_a_5097]
-
afiliezi aceste insurgențe unor deziderate feministe sau unor idealuri stîngiste, în contextul unui regim totalitar - și trebuie subliniat că acolo domnesc braț la braț absurdul și prostia -, aceste gesturi au meritul exponențial de a indica normalitatea. Regizoarea privește cu egală mefiență orice anagajament în slujba unei cauze supreme, unchiul ei, Anoush, un comunist din specia rară a idealiștilor cunoaște în foarte scurt timp după succesul revoluției apetitul devorator al acesteia, este închis și executat. O altă dimensiune stilistică tinde spre expresionismul
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
notorietate. Mai puțin știute sunt, poate, cazurile unor Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Petică sau Minulescu. Mai aproape de noi, nici chiar un „fundamentalist” al romanului, ca Nicolae Breban n-a rămas indiferent la provocările dramaturgiei. În concluzie, zona aceasta, citită cu justificată mefiență de către critica estetizantă beneficiază acum de o revizitare (fie ea și parțială, și direcționată) care echivalează cu o resuscitare. Alexandra Ciocârlie verifică persistența „enciclopediei” antice în piesele „modernilor” români. Impresionant e și inventarul. I-am pomenit pe Alecsandri (cu Fântâna
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
aerat - lista propriu-zisă a autorilor fundamentali. Că Ion Simuț optează pentru unul sau pentru altul dintre scriitorii șaizeciști, de pildă, e adevărat. Că nu avem parte de o argumentare la firul ierbii însă, e în aceeași măsură adevărat. De unde această mefiență pentru prestidigitația schimbului de locuri? De unde tendința de a opera mai curând cu monoliți decât cu cărți de joc? Explicația criticului orădean mi se pare credibilă: "Răsturnările de ierarhii estetice sunt simple iluzii, întreținute de răsturnările din ierarhiile de tip
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
acele energii care ordonează amorful și mîntuie neantul, arta ajunge doar un vehicul, un simplu mijloc de transport pentru un produs a cărui măreție trebuie dedusă exclusiv din declarații. în mod absolut, Camilian Demetrescu știe acest lucru, manifestă o vizibilă mefiență față de capacitatea limbajului plastic de a transmite el singur întregul set ideologic, filosofic, estetic și moral, și atunci, aproape cu un gest disperat și fără cea mai mică sfială în fața pleonasmului, suprapune limbajele. Plasticului îi este asociat explicit narativul pentru ca
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
reușesc să ne distrugă. De altfel, conștiința propriei noastre inteligențe inventatoare de curse și de ingenioase arme ne face neîncrezători, sceptici și cu desăvârșire lipsiți de naivitate. "Românul nu e candid niciodată, scrie Ralea, (...) are spirit critic, luciditate, bun simț, mefiență, scepticism" și tot el vorbește de adaptabilitatea românească pendulând între scepticism și grandomanie. Din această pendulare s-a născut și continuă să se nască bășcălia. Scepticismul ca rădăcină a bășcăliei, zeflemelei, pehlivăniei, miștocărelii, deriziunii - care, asemenea lui, sunt forme de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
opurile speculative găsim carapacea unor doctrine ce plutesc inerte, în derivă istorică, fără o legătură internă între ele și fără perspectiva vreunui sens ascendent. Față de aceste vestigii livrești, în care nu au crezut decît creatorii lor, se cuvine să arătăm mefiență spontană și reținere iconoclastă, disciplina istoriei fiind o formă blîndă de vandalism: citești tomurile altora ca să le încalci normele și să le nesocotești spiritul. Pe de altă parte, cînd e vorba de competență profesorală, nu ai voie să te pronunți
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
un mediu cultural, o fac doar pe spații pregătite dinainte. Acesta e conturul, trasat subțire aici, al preocupărilor pentru originile unui fenomen, altminteri destul de greu de elucidat fără rest, cum e romantismul. Am precizat mai sus, în dreptul acestui tip de mefiență sau de imunitate particulară, că e vorba despre una ce ține, așa-zicând, de sfera emoțiilor. Și nu am precizat întâmplător. Influența și anxietățile mentalitare care o însoțesc - ca să revin, central, la un concept impus de același Harold Bloom - nu
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
e una pe care s-o predai de la catedră, ci ea nu poate fi decît trăită, într-o formă în care cei ce iau parte la ea să se simtă nemijlocit pătrunși în propria lor existență" - pp. 7-8), își manifestă mefiența față de spiritul epocii, dominat de tehnică, de jurnalismul pernicios și de degradarea limbii ( "O lume în care oamenii își pierd adevărata lor relație cu limba, devenind sclavii computerului."- p. 192 ), se declară iritat de biologism și de valul comunismului bolșevic
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
ale mistificărilor de tot felul. Sub portretul de aristocrat al unui Tolstoi bătrîn, bunăoară, se ascund zeci de schițe, care trebuie cunoscute, pentru a nu-l prețui în chip convențional. În fiecare studiu din Calea de acces se simte aceeași mefiență față de admirația protocolară, față de lectura lejeră, la lumina artificială a prejudecăților. Începi să-ți dai seama, aproape de sfîrșitul cărții că, de fapt, L. Raicu forțează filtrul operelor pentru a face să treacă prin el autorii, nu încremeniți într-o imagine
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
drept vorbind, cărțile sar primele."; "Mie unuia mi-e milă de ce-l așteaptă pe Emilian Galaicu-Păun."), te îmbie-împinge să citești cartea/cărțile. După ce ai parcurs întregul "top", plus addenda despre anul 2003, în poezie, proză și critică, te convingi, oricîtă mefiență ai pune în a-i "deconstrui" optimismul, că tocmai încrederea în suflul "organismului" pe care-l analizează îl "consacră" pe Al. Cistelecan drept critic.
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
1971, în urma unei curse neîntrerupte cu mașina de la București la München. Din 1972 Erich va dirija sute de concerte în toată lumea și-și va publica în 1980 volumul de completare a partiturii din Fuga lui Bach. Semănînd cu Celibidache în privința mefienței cu care privea înregistrările audio, sub motiv că un concert simfonic este o liturghie laică a cărei irepetabilitate nu poate fi alterată de mijloace tehnice, de pe urma lui Erich vor rămîne înregistrări puține. Paradoxal, notorietatea o va cunoaște în toată lumea, dar
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
oferă soluții suportabile, Victor Brauner este singurul din această mare garnitură care nu dezvăluie perspective prea încurajatoare și în opera lui nu pot fi găsite, nici măcar într-o măsură mică, formule de existență tentante sau parfumuri narcotizante. II.Prospecțiune și mefiență Patruzeci de ani fără unul, adică perioada 1925-1964, sunt cuprinși în expoziția din sala Kretzulescu. Pe o asemenea desfășurare în timp, chiar dacă ar fi expuse numai foile pe care s-au încercat vîrfurile creioanelor, și tot am avea un material
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
în viața publică nu a fost pînă acum niciodată demonstrată. Iar atitudinea de distanțare superioară față de restul omenirii, proprie scriitorului, nedumerește și irită pe cei care nu văd semnificația reală a literaturii în desfășurarea vieții de zi cu zi. Ostilitatea, mefiența sau ignorarea denumesc coordonatele de bază ale modului în care "ceilalți" îi privesc pe scriitori. Nu vom găsi însă formulate explicit aceste adevăruri în discursul nici unei puteri politice, indiferent de țară sau de regim. Noțiunea magică de Cultură se cere
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
cât am putut această teză și am spus: chiar când România se află într-un regim totalitar, adevărata literatură se scrie în țară. Și am dat exemple din ceea ce s-a putut înfăptui chiar și sub Ceaușescu. Or, acum această mefiență între scriitorii din țară și cei din exil aproape a dispărut. Mai există ici-colo, dar nu cred că sunt vinovați atât cei din țară, cât mai ales scriitorii din exil. În ultimii ani, toate romanele lui Paul Goma au apărut
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
și religie. În realitate, avem de-a face cu două tipare de gîndire a căror logică nu se îmbucă defel, și asta din cauza premiselor: ori ești de părere că Dumnezeu a produs big bang-ul, situație în care privești cu mefiență toate variantele fizicienilor, ori crezi că big bangul e o singularitate în spatele căreia nu mai e nimic de aflat, și atunci alegi să taci căzînd în muțenie „obiectivă“. Dar pentru un creștin cu gîndire macră, adică nealterată de cărturăria savanților
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
despre frumoșii șerpi la a căror mușcătură au dreptul numai logodnicii (textele cu numerele 3 și 15 în ediția Humanitas) în revista Cahiers de L'Est, 4/1975. Tradusă, scriitoarea Monica Lovinescu a fost întâmpinată cu un ton general de mefiență de către cei, și așa puțini, care s-au simțit obligați să-i acorde atenție. Alexandru Matei, în dorința de "a nu se face confuzie între valoarea omului și a disidentului Monica Lovinescu și valoarea romanului" avertiza că "ar fi trist
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]