144 matches
-
cu supunere. Să trăiești, Măria Ta! POSACUL (aparte): Cu adevărat, mare bucurie o să aibă așteptându-și rândul... PRICINĂ: Ai zis ceva? Nu. Bine! Deci hotărăsc să-i dau de soț fetei mele mai mari, Ana, pe Țanțoș-Voievod, feciorul lui Zarvă-Împărat, megieș al nostru. Să se întocmească numaidecât carte din care să se vadă că dorim să ni se pețească dintr-acolo această fată a noastră. Și cartea să fie dusă și sprijinită cu vorbe potrivite de cinstitul nostru sfetnic limbut. LIMBUTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
destui învățați care n-au după ce bea apă și care, pentru un ban cu bortă, abia așteaptă să scârțâie din pene ce li se cere de către cei cu stare. Așa se și cade! Bun urmaș va fi pentru Degeaba-Împărat, tot megieș al nostru, acest Fudul-Voievod și bine o vei duce lângă dânsul, fata mea. Să se scrie deci carte și către aceștia, cum că așteptăm bucuroși pețitorii. Iară acolo să se arate, dar tot numai prin viu grai, ca și dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
rămân lângă Măria Ta o vreme, ca să nu-ți pară casa pustie. Nu m-am gândit încă la soț și la plecare. PRICINĂ: Însă m-am gândit eu. Și să nu cutezi a te împotrivi hotărârii mele, că... Iaca, alți megieși ai noștri au feciori buni de-nsurat, care abia așteaptă să le fac semn: Dolofan-Voievod, al lui Hulpav-Împărat, ori Bramburel-Voievod, al lui Lehamite-Împărat, ori Mârlete-Voievod, al lui Bolovan-Împărat, ca să nu mai vorbim de alții, mai depărtați. Alege, și-ți făgăduiesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de scaun. LIANA: Așa. Și-n toți acești cincisprezece ani, la multe bătălii și războaie ai luat parte? PÂRJOL: Nu. De ce să spun c-am luat parte, dacă n-am luat? Măria Sa, Gând-Împărat, se află în bună înțelegere cu toți megieșii săi, și nici spre alte hotare mai îndepărtate n-a pornit cu fier și foc. LIANA: Așa am aflat și eu c-ar fi, viteazule. Da' în anii dinaintea venirii domniei tale, cam câte războaie să fi purtat Măria Sa Gând-Împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întâlnit mai încâlcită. Brăduț, dă tu de veste să poftească sfetnicii chiar aici; mă aflu cam trudit și-am găsit bun loc de odihnă. (Brăduț iese, revine imediat) LIOARA: Tot nu pricep... GÂND: Vei pricepe îndată. Iaca ce-i: Zarvă-Împărat, megieș al nostru, care, după cum cunoști, n-are tihnă până nu se știe luat la harță cu cineva, văzând că, de fiecare dată, am răspuns cu blândețe împunsăturilor lui, a născocit una mai gogonată: mă trezesc c-un trimis de la dânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
răspuns cu blândețe împunsăturilor lui, a născocit una mai gogonată: mă trezesc c-un trimis de la dânsul și c-o carte. Iacă aici și cartea. (scoate din straie o scrisoare cu pecetea desfăcută) Ce zice Măria Sa Zarvă-Împărat? (citește) "Către Gând-Împărat, megieș al nostru. Văzând noi că nu ți-i îndemână și ocolești a te măsura cu noi în luptă, așa cum se cade între doi împărați adevărați, vrem să-ți dovedim că și în trebile filosoficești suntem tari. Așa că te poftim a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Strâmb, de care avem trebuință, drept ale noastre, intrând noi cu putere acolo și bătând semn nou de hotar." LIOARA: Vrasăzică, iar se-ndemnă acest Zarvă-Împărat către ce nu-i a lui. Și ce istorie vrea să-i dezlegi? GÂND: Megieșul nostru socoate, cu puțina lui minte, că cel care-i doritor de liniște și de bună înțelegere face așa pentru că i-ar fi frică. S-ar putea să se încredințeze, până la urmă, că altfel stau lucrurile, dar nu asta dorim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
căci avea peste șaizeci de ani bătuți pe tâmplele sure, avea doi copii, Vasilică și Ionică, la care ținea ca la ochii din cap. Așa de mult îi iubea, încât le făcea toate poftele și le plătea toate stricăciunile pricinuite megieșilor, pentru cele câteva poame, culese, în pârg, pe furiș, sau pentru căutarea animalelor, lăsate slobode de mila celor doi băieți. Băieții munceau, cât era ziua de lungă, la tăiatul lemnelor și scoaterea pietrei, cu care moș Vasile dorea să construiască
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
case ale mamei lui Petru Mușat, refăcute prin strădania vrednicilor urmași, printre care se afla și Ștefan cel Mare. Nu plecase de bunăvoie din Iași, ci din pricina focului cel mare, care, o dată pornit, pârjolise întreg târgul, ba ajunsese și la megieșii târgoveților. Domnitorul Radu Mihnea întărise curțile domnești de pe malul Bahluiului, aducând seimeni, dintre grecii veniți din străvechea Eladă, înconjurându-se și cu boieri de neam elin, veniți, pe meleagurile bogate ale Moldovei, tocmai din Fanarul Stambulului. Cu așa pază, domnul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
vestește... Frumos mai cântă copiii. Se vede că i-ați dat la școală, se minună bunica. D-apăi, aista-i rostul lor, rosti apăsat Fetea. Că noi n-am avut școală, nici nu știu a mă iscăli! Alte vremuri, vecine, suspină megieșul Dimitrie. Dar, hai mai bine să ne bucurăm de nașterea pruncului Hristos! Bătrana puse înaintea oaspeților o strachină cu turte cu julfă, scoase, din cuptor, o oală cu sarmale, cartofi copți și o tingire, în care străluceau plăcinte cu bostan
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mai vârstnic, care-l povățui să se întoarcă cu el acasă și să lase slujbele târgoveților. Bucuros că a ajuns, omul îndreptă boii spre dugheana lui Ițic, un evreu negricios, cu gura știrbă, care nu se înghesuia la înavuțire, ca megieșii lui. Ziua bună, domnule, rosti bătrânul, scoțându-și căciula din cap și aplecându-se să intre în casa ovreului. He, he, ai gătat slănina, Vasile? se hlizi Ițic, îndreptând un cupon de postav, pe care-l arăta unor femei. Vine
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
maidanezi, te rog să cauți alte locații potrivite»... Fac cereri, iubi, 'ntr-una, de-atunci, poate mă crezi, am ochii roși, o vârstă, cireșul mă înghite, surâsul meu e candid, păcat că nu îl vezi ... Cântec înapoi la tine Vor veni megieși, va fi roi de tembeli, sub fereastra-ți prea mulți vor falsa repetat, parcă văd prin potopul de pași un plecat, înainte de-ajuns la atâți decibeli. Va fi cârd și, la pusul de nopți deocheat, vor zbura lilieci în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca, vizita aceasta, să fie ultima din viața voastră, vizită pe care o să-mi aduc aminte permanent, oriunde mă voi găsi! Așa, să știți, și, să țineți minte,asta, întreaga voastră viață! Casapul țăran, ca toți țăranii din satul Bulboaca; megieș de treabă, ca toți megieșii de treabă din comunitate; om ca toți oamenii prin gospodărie, cu animale și păsări; pentru familie, al cărei număr sporise de curând, cu încă un băiețel, al cincilea, cea mai mare fiind fata, Ilinca. Cunoscut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ultima din viața voastră, vizită pe care o să-mi aduc aminte permanent, oriunde mă voi găsi! Așa, să știți, și, să țineți minte,asta, întreaga voastră viață! Casapul țăran, ca toți țăranii din satul Bulboaca; megieș de treabă, ca toți megieșii de treabă din comunitate; om ca toți oamenii prin gospodărie, cu animale și păsări; pentru familie, al cărei număr sporise de curând, cu încă un băiețel, al cincilea, cea mai mare fiind fata, Ilinca. Cunoscut fără antecendente neavenite. Calm la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nu începea atrăgător. Ulițele pe care le băteam acuma zilnic îmi păreau murdare. Cu vremea însă a început să-mi placă așezarea de pe colinele cu livezi în care munca, dacă nu era grea, nici prea bănoasă nu părea. La portițe megieșii schimbau cu înțelepciune vorbe, uimiți de veștile despre război, crime, imoralitate. Se afla aici o lume deosebită, un loc în care nimic rău nu se putea întîmpla. Rătăcită în vecini, o rață era înapoiată peste grad, prilej cu care se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a reda textul într-o formă rimată și ritmată: „Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă. Ori din târg de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Țara geme, țara moare/ Domnii merg la vânătoare” din plăcerea diabolică de a se distra prin uciderea ființelor fără apărare, așa cum eram și noi, poporul din acea vreme. Deplângând situația celor deportați și masacrați, afirmă cu durere și amărăciune: „Că megieșii, frații, verii/ Putrezesc duși în Siberii/ Și Ivan a dat poruncă/ Să-i fiu vită pentru muncă.” în Vânt de nebunie, autorul vizionar afirmă descătușarea ce avea să se producă: „Știam ...că vântul se va coace-n furtună,/ Că frunzele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
aldămașurile și se înșirau vorbele goale. Între timp, iarmaroacele s-au rărit și s-au depărtat. Pe măsură ce orașul se lățea spre câmpie, străzile vechi erau demolate, clienții de ocazie se împuținau, iar clienții statornici se mutau la bloc. Mai rămăseseră megieșii de pe străzile vechi, cu case strânse unele într-altele, de frica buldozerelor. Vara se scoteau câteva mese și scaune de nuiele, pe trotuar. În rest, bodega avea o cameră măricică, cu linoleum pe jos și o tejghea înaltă, proptită de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
II. „Uricul din 30 iunie 1467 este de asemenea redactat la Bârlad în prezența lui Ștefan cel Mare și a 23 mari boieri din sfatul țării nominalizați, la care se adaugă „ș i toți ceilalți boieri ai noștri și cu megieșii”. Este vorba de o jumătate din satul Urdești (azi comuna Viișoara, județul Vaslui), pe care Stoica și fiul său Manciul o cumpără cu 45 zloți tătărăști de la fiii lui Florea. Documentul acesta, care se găsea în posesia lui C. Diamandi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ațigan anume Radul, de la Naniul postelnic din Borăscul, pentru aspri 900 gata. Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, țara Românească, İar după aceea, ei au vîndut aceste părți de ocină și Ațiganul de a lor bună voie cu știrea tuturor megieșilor dimprejurul locului din sus și din jos și dinaintea domniei mele. De aceia, am dat și domnia mea lui Nicula, ca să-i fie ocină de ohabă, lui și fiilor lui și nepoților și strănepoților lui și de nimeni neclintit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
regionale (bolnav, dușman)." (DOOM, 2005, pp. L-LI) (n) "Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă. Ori din târg de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în sprijinul lor dar aceștia în frunte cu voievodul lor Ploscînea, au luptat de partea tătarilor, trădîndu-l pe cneazul Mstislav. În letopisețul kievean se precizează că voievodul Ploscînea era creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care arată cum că se dau mănăstirii 12 pârgari, cu scopul de a o apăra de jafuri și de atacuri, sau se întăresc vechile danii, sau se restabilesc hotarele mănăstirii, care mereu erau contestate de diferiți boieri ori de alți megieși ai mănăstirii. Poziționarea limitrofă față de urbea Iașului, precum și statutul de mănăstire de călugărițe, credem că au fost cauze care au determinat această prezență mai redusă în viața publică a cetății, fapt care explică și sărăcia documentelor referitoare la mănăstire. De
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale noastre străpunse de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
atâția ani de zile, nu l-a uitat colonelul Alexandru Cuza și că l-a primit cu atâta bunătate,[...] Începe a se jelui cum urmează: Luminarea voastră ! De când cu păcatul cel cu adunrea n-am mai avut zi bună cu megieșul meu cel puternic, stăpânul unei moșii foarte mari, pe care-l cunoști Măria ta... Dar de cum am ajuns acasă, goană și prigoană pe capul meu, din partea boierului, În tot feliul. Întâi și-ntâi, a pus Înadins pe feciorii boierești să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]