280 matches
-
merg din casă În casă pentru a colinda. Fetele poartă În mână un țăpug iar băieții o țimigă, pentru ca, În dimineața de Sf. Vasile, să colinde cu surva (sorcova). Din păcate o mare parte din obiceiuri s-au pierdut. La meglenoromâni este obiceiul ca În fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de argint copiilor și să dea sfaturi tinerilor. Referitor la legăturile dintre nași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care Îl serbează În familie și Între neamuri. Există și un protector al Întregului ținut al Meglenului - Sf. Arhanghel Mihail, care se sărbătorește la 6 septembrie la mănăstirea din Oșani. La meglenoromânii din România obiceiul panaghirului nu se mai păstrează deși când au venit din Cadrilater Încă Îl mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi Împrumutate de la popoarele statelor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai păstrează deși când au venit din Cadrilater Încă Îl mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi Împrumutate de la popoarele statelor În care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi români și streini. Redăm din Th. Capidam, Meeglenoromânii, vol. I câteve ghicitori spre exemplificare. Agenda activităților 1995 14 ianuarie - La muzeul “Mihai Eminescu” din parcul Copou s-au comemorat 145 de ani de la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1913. Cadrilaterul nu evocă doar a achiziție teritorială. Cedarea sa către Bulgaria echivalează cu prăbușirea unui grandios proiect de pacificare În Balcani prin crearea unei patrii pentru aromânii din Grecia, fârseroții albanezi, macedormânii din Kosovo, Macedonia și Bulgaria, și puținii meglenoromâni din sudul Dunării. Două județe Durostor și Caliacra ar fi reabilitat Într-un deceniu genocidul de sute de ani Împotriva aromânilor din Balcani. Micul patrulater situat Între Dunăre și Marea Neagră nu ar fi fost doar un artificiu geografic atribuit statului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Bitolia, în Macedonia, după care, venit în țară, se înscrie la Facultatea de Litere din București, pe care nu a absolvit-o însă, din cauza condițiilor materiale precare ale familiei. Funcționează, începând din 1906, ca institutor la școli românești pentru meglenoromâni, în Oșani și în Criva-Palanca, iar mai târziu în Veria. C. este ceea ce se cheamă un cântăreț popular, un trubadur foarte apropiat de folclor, din care de altfel se și inspiră. El nu se sfiește să prelucreze motive din lirica
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
între Institutul Limbii Române și instituții de învățământ superior de peste hotare sau în baza altor acte normative; h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe." ... 4. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Numărul maxim de posturi al Institutului
HOTĂRÂRE nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/1999 privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171145_a_172474]
-
de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar. Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii
PROGRAM DE GUVERNARE din 22 decembrie 2008 pentru 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216849_a_218178]
-
nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218124_a_219453]
-
nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218126_a_219455]
-
nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218125_a_219454]
-
nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218127_a_219456]
-
de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identității culturale al persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar ● Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii
PROGRAM DE GUVERNARE din 23 decembrie 2009 pentru perioada 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218548_a_219877]
-
de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identității culturale al persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar ● Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii
HOTĂRÂRE nr. 39 din 23 decembrie 2009 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218547_a_219876]
-
de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar. Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii
HOTĂRÂRE nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206115_a_207444]
-
de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;" Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
lexic slav, la care se adaugă ulterior și lexicul maghiar ("gând, oraș, hotar, marfă, vamă, viclean..."). Rezultatul celor două sinteze diferite a dus la formarea poporului român la nord și sud de Dunăre și în Dobrogea, precum și a poporului aromân/meglenoromân la sudul munților Balcani. Acest proces se presupune (în baza unor indicatori lingvistici, între care rotacismul unora dintre cuvintele romanice) s-a încheiat în linii mari în secolele al VIII-lea și al IX-lea. Nicolae Iorga, în baza izvoarelor
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
NV sunt predominante. Perioada de calm atmosferic se înregistrează vara și toamna, în rest vânturile sunt frecvente pe crestele munților. Temperatura medie anuală este de 11 °C. Populația este etnic-mixtă, în comună fiind înregistrate nu mai putin de 13 naționalități (meglenoromâni, turci, rromi, ruși-lipoveni, etc.) și 9 culte religioase care conviețuiesc în deplină armonie și toleranță. Comunitatea numără cca. 2.200 locuitori, în majoritate români (meglenoromâni), sosiți aici în 1940. Până în 1940 trăia în sat și o importantă comunitate bulgărească care
Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/301833_a_303162]
-
11 °C. Populația este etnic-mixtă, în comună fiind înregistrate nu mai putin de 13 naționalități (meglenoromâni, turci, rromi, ruși-lipoveni, etc.) și 9 culte religioase care conviețuiesc în deplină armonie și toleranță. Comunitatea numără cca. 2.200 locuitori, în majoritate români (meglenoromâni), sosiți aici în 1940. Până în 1940 trăia în sat și o importantă comunitate bulgărească care a fost strămutată în Dobrogea de Sud în urma prevederilor din tratatul româno-bulgar de la Craiova din 1940. Potențialul economic al zonei este valorificat în domeniile: agricol
Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/301833_a_303162]
-
Țara Făgărașului, și, în timp, au adoptat limba românilor. Concomitent, românii au preluat denumirile de localități, râuri și forme de relief de origine cumano-pecenegă. Un model etnic asemanător de conviețuire și asimilare reciprocă a existat tot în Evul Mediu, între meglenoromânii vlahi și cumano-pecenegii bizantini din zona Meglen (azi în nordul Greciei nu departe de hotarul cu Bulgaria). Rămâne de stabilit dacă originile cumanilor și pecenegilor făgărășeni au fost aceleași cu cele ale rudelor lor de sânge din Meglen, dat fiind
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Antiquities", utilizat până atunci. La 22 august 1846, el scria în revista Athenaeum: ul românesc reprezintă totalitatea creațiilor culturii spirituale românești. Sintagma se referă la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei (majoritar dacoromân, dar și aromân, meglenoromân și istroromân), semnalate în interiorul granițelor românești. Urmărind firul istoriei, folclorul Românilor include și creațiile atribuite etniilor premergătoare populației românești (traco-daci și presupușii proto-români, în situația în care nu există izvoare istorice care să ateste o populație la nord de Dunăre
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
Istroromâna este, după unii lingviști, o limbă distinctă aparținând subgrupului de est al limbilor romanice, vorbită de istroromâni. Alți lingviști consideră însă că acest idiom este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân. Radu Flora are o opinie aparte față de cele două grupuri, afirmând că instroromâna este un grup de graiuri ale dialectului dacoromân. În prezent istroromâna mai este vorbită în opt sate din nord-estul peninsulei Istria, în partea de nord a Mării
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]