117 matches
-
o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea în care se află un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică. Zona favorizează în primul rând turismul sportiv, dat
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
FC Craiova erau adevărate spectacole ovaționate minute în șir pentru frumusețea și culoarea jocului din dreptunghiul verde, asigurate de jucătorii de lot național al ambelor echipe, se arată în presa vremii de atunci. Sezonul 1942-1943 a rămas în istoria fotbalului mehedințean prin câștigarea Cupei României și a Cupei OSR, un fel de “Supercupă” din zilele noastre. În perioada aceea mai mulți componenți ai lotului național au venit la îndrumarea lui Nicu Severineanu să joace sub culorile CFR-ului: portarul Dumitru Pavlovici
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]
-
de o echipă care dorea să demonstreze că era cea mai bună la vremea aceea. În anul 1945 CFR Tr. Severin ratează din nou divizia A pierzând în ambele meciuri de baraj în fața rivalei FC Craiova. Până în anii ‘80 fotbalul mehedințean a suferit o cădere. În 1955 Locomotiva învinge pe CFR București cu 3-2 dar în 1956 retrogradează în C revenind în B în anul 1962 și retrogradând după un an. Echipa AS Drobeta a fost cea mai frumoasă și cea
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]
-
pe “Municipalul” severinean numai puțin de 30.000 de spectatori, care au asistat la un meci superb în care favoriții au învins cu 2-1. Aceasta a fost cea mai iubită și poate cea mai frumoasă echipă a orașului, suflarea fotbalistică mehedințeană având posibilitatea de a-i vedea la lucru în acel retur pe Gheorghe Craioveanu, Dumitru Mitriță, Ion Mircea sau Predoi, ultimii trei împrumutați de Universitatea Craiova. Totuși, dintre ceilalți componenți severineni doar Vali Tița a jucat peste câțiva ani în
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]
-
DN6 la Șimian, lângă Drobeta-Turnu Severin. În perioada comunistă, a fost un drum dificil de parcurs. Aflat în general într-o stare de degradare accentuată, drumul era cunoscut în special pentru frecventele alunecări de teren de pe dealul Stârmina, din apropierea localității mehedințene Hinova. Spre sfârșitul anilor '80, aceste alunecări au cauzat închiderea completă a drumului între Hinova și Vânju Mare, și devierea traficului prin Ostrovu Corbului, Devesel și Jiana. În martie 2002, Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu Agenția Națională a Drumurilor, semnează
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
care trebuie că voi le îndrăgiți și care sunt poate cunoscute prin amintiri de-ale tale, de-ale lui Emanuel, de-ale prințesei Bibescu. Cât de mult îmi sunteți în inimă în clipele acestea!". Virgiliu Tătaru, publicist și istoric literar mehedințean consemnează în „Tragica aventură a spiritului”: "Prințul Anton Bibescu era mai mult decât convins că numai în aceste locuri din fermecătorea vale a Motrului își putea redobândi acel mereu căutat echilibru al trupului și al sufletului, pentru a porni din
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
(scris și "Vînju Mare") este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bucura, Nicolae Bălcescu, Orevița Mare și Traian. Veche așezare mehedințeană, orașul Vînju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin - Calafat. Vînju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoești, Pistrița, Stănești și Titerlești. Are o populație de locuitori. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura și-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agroturistic, fiind
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
-și perfecționeze stilul interpretativ. Serioasă și tenace, a reușită să primească ajutor și sprijin semnificativ de la Viorel Gârbaciu, directorul acestei instituții. Un pas important în dezvoltarea carierei l-a constituit întâlnirea din anul 2005 cu marea doamnă a cântecului popular mehedințean, Maria Răchiteanu - Voicescu, ale cărei sfaturi, încurajări și texte de cântece au ajutat-o semnificativ în debutul și formarea ca interpretă de muzică populară. Ulterior în 2006 a absolvit Școala Populară de Artă Tg.Jiu , secția canto muzică populară, între
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” din Obârșia-Cloșani este una dintre cele mai frumoase biserici de zid mehedințene. Temeliile au fost puse în 1936 și până toamna s-a și acoperit. La realizarea ei a participat tot poporul obârșean, care s-a organizat în echipe („caprării”), cărând nisipul și piatra, lucrând zi și noapte cu brațele, spatele, cu
Biserica Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Obârșia-Cloșani () [Corola-website/Science/320514_a_321843]
-
mulți tineri din județele Olteniei, ce doresc să urmeze o formă de învățământ superior, dintre aceștia nu puțini sunt cei ce aleg orașul de pe Bega pentru a se stabili pe mai departe. În fiecare an are loc în Timișoara, "Bălul Mehedințenilor" organizat de asociația "Fiii Mehedințiului", la care participă sute de persoane.
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
cu soiuri pentru vinuri roșii. În preajma conacului Bibescu s-a aflat și biserica de lemn „Sfantul Calinic" adusă aici în anul 1910 de către prințul Anton Bibescu, și reconstruită în anii 1970 - 1977 la inițiativa lui Constantin V. Robescu în localitatea mehedințeană Fântâna Domnească.
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet, orașul comunicând prin șoselele naționale cu Târgu Jiu, Motru, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, precum și cu stațiunile Băile Herculane și Bala. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Baia de Aramă este traversată de paralela 45˚. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Potrivit tradiției locale, vechiul așezământ
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din arbori
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
revistă de cultură din județul Mehedinți, de după Revoluția din Decembrie 1989. Sub conducerea lui , în 15 ani de apariție neîntreruptă s-au tipărit 60 de numere. Deasemenea este Doctor al Universității București cu teza „Rituri de întemeiere în ceremonialul nupțial mehedințean”(2009, coordonator Ion Ghinoiu, referenți Petru Ursache, Iordan Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]