1,148 matches
-
pietre prețioase, smaralde și rubine. Imaginea sufletului care fuge din spitalul închisorii într-un decor de mănăstire ireală, ori cea a cerului, adevărat Canaan, promițându-le țiganilor nomazi un belșug cât se poate de concret („Pe cer scânteiau stele de mei și orz” - Convoiul). Aici, în aceste răscumpărări (nici ele definitive, fiindcă în destule episoade un detaliu sordid, aruncat ca poantă, împrăștie vraja abia țesută) stă, cred, diferența semnificativă față de modelul adesea citat, acela al Florilor răului. Frumusețea pe care, dintr-
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
nu se creadă că personajele literaturii române consumă doar alcool. E drept, acesta e preponderent. Dar Ioanide bea ceai, văzînd în el "transparențe". În drum spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț deși "lăptăria" adăpostește alte lichide decît laptele. Mai bun decît braga e salepul. El e preparat din esență de
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
Când povestesc astea cu prietenii, sunt privită cu scepticism de parcă toți și-ar pune întrebări privind starea țiglelor de pe casa mea (sau, cum s-ar zice în germană: numărul ceștilor rămase în dulap). Oricum, nu vrea să trântesc aici ultimii mei doi ani în Germania, având nevoie de-un roman ca să-i explic. Cum nu știu să scriu suficient de bine pentru a mă arunca la proiecte complicate, vreau doar să vă povestesc ultimele mele 24 de ore, cu siguranță cele
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
puțin zgâriată și ruginită, luă pe ea o sumă rezonabilă și cu aceasta petrecură o seară faină, toți trei, plus nevestele, la un restaurant din centrul orașului. Luat de trufie și de țoiurile de palincă, Ati îi spuse lui Pandele: - Mei Pondele, dache ascultai tu la mine nu mai perdeai timp, che uite așe cum am spus ioo se întâmple. Adiche, ce se mai spui, chind ungure deștept vorbește cu române căpos, așe se întâmple... Flăcările urii mioritice nu mai apărură
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
de Galeria Helios din Piața Victoria vor avea peste câteva zile surpriza unuia literar - lansarea volumului de debut semnat de galerista Ildiko Micota Maroșan, exact în ziua în care-și sărbătorește aniversarea. „Am șansa de a mă întâlni cu primii mei cititori - sper - într-un spațiu cu semnificație aparte pentru mine, unul în care frumosul e la el acasă, iar pentru asta îi sunt recunoscătoare președintelui U.A.P. , criticul Ioan Szekernyés“, ne-a mărturisit autoarea plachetei de versuri „Anotimpurile mele... “, publicată
Agenda2005-34-05-scoala-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284106_a_285435]
-
pasională, în care trei oameni suferă din dragoste. Dinamica relațiilor dintre trei oameni foarte diferiți, cu povești foarte diferite, este interesantă. Unicul lucru pe care îl au în comun este acela că nu sunt cine pretind că sunt“. Jin și Mei petrec doar trei zile împreună, însă în acel timp se iubesc cu pasiune și, la sfârșit, cu tragism. „Nu există o cale de a explica iubirea lor. Dacă o poți explica, atunci nu mai este iubire. Probabil că nu avem
Agenda2005-34-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284113_a_285442]
-
adjunct în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș, în zonele în care apa a staționat mult timp vor fi efectuate scarificări, adică arături adânci de peste 40 de centimetri, apoi vor fi efectuate discuirile, însămânțările și tăvălugirile. Se intenționează cultivarea meiului pentru fân în zonele inundate, astfel încât să poată fi asigurat relativ repede un furaj pentru animale, chiar dacă nu e unul de cea mai bună calitate. Regenerarea pășunilor va începe tot în această vară, însă își va arăta efectele, din păcate
Agenda2005-28-05-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283925_a_285254]
-
mari în căminul de orfani. Pentru coana Săftița de la trei -Ești diavolul cu ochii de linx în persoană! Ai păcate câți peri în capul ei În seri târzii aduci acasă femei Și n-ai conștiință Nici cât un bob de mei. Esti băiat bun Că-i oferi de băut lui moș Ghiță Curmei El te stimează și te crede -Prieten la greu! Te salută de față cu amicii: - Hai noroc, prietene Salamandră bey! Interlopu Bengosu Te pizmuiește de moarte Tu fiind
OMUL CU MULTE FEȚE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385172_a_386501]
-
Dansează-l cu mine și taci privindu-mă doar.N-am pretenții vreun alt plic cu veri să-mi desfaci. Cât timpu-ntre noi nu există, nici spațiul, nici lume, nici lumi nu-mi pasă că toamna mi-e tristă. Te-așteaptă-ai mei pași să-i îndrumi în ringul uitării de sine și sufletul meu tremurând. Dansează te rog lângă mine pe nori chiar de-ți sunt prea curând... Referință Bibliografică: Ultimul dans / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul
ULTIMUL DANS de AURA POPA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384598_a_385927]
-
ei s-a întrupat. Dragă copilă, nici gnoza și nici Evanghelia Nu mă va aduce-n viața ta De tu voința n-ai să mă cunoști În tine, nu vei putea Iubirii să-i vorbești! Ești unică, ca toți copii mei Vino fără frică, nu ascultă de ei, Vrei sa simti adevărul meu din tine, iti aparține, Reamintește-ți, totul există gratiei divine! Eu nu-ți cer mult, deajuns sunt două lucruri, Nici dogmă, nici ritualul, post sau rugăciuni Nu-ți
REAMINTEŞTE-ȚI... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382610_a_383939]
-
oameni într-un viitor îndepărtat. Dar convingându-mă definitiv că reformatorul cel mai pur e totdeauna trădat de colaboratorii lui, m-am hotărât să renunț la acest rol de Don Quichote pe care toată viața l-am jucat în proprii mei ochi și să mă apăr de acele deziluzii pe care le-am trăit atât de crâncen, când, o clipă, mă făcusem frate de cruce cu niște bandiți. Resping deci orice alianță, orice sudură, fie perspectiva cât de seducătoare. (sfârșitul părții
„Trebuie să trăieşti şi să lupţi”-interviu imaginar cu scriitorul şi publicistul Panait Istrati (n. 10 august 1884 – d. 16 aprilie 1935) Partea I [Corola-blog/BlogPost/92396_a_93688]
-
sfârșit, fiule, a dat Dumnezeu și ai ajuns acasă după ceva ani. De parcă ai locui într-o țară îndepărtată și nu la câteva sute de kilometri de casă. Livia, maică-sa, ducea dorul băieților. Nu au prea avut noroc fii mei, zicea ea uneori la câte o vecină. Unul e divorțat, celălalt necăsătorit, a trecut de patruzeci de ani și nici nevastă, nici copil. Iar dragul meu Virgil, ce folos că are băiatul, dacă nu-l vede decât odată pe an
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
mine ca un cățeluș vreme de trei ore, nu-mi cere nici o Întîlnire, nici un număr de telefon? I-am Întins mîna, i-am mulțumit și am urcat În lift. Îl găseam timid și romantic, cu fiecare etaj creșteam În proprii mei ochi și cînd am ajuns În cameră, Înainte de a aprinde lumina m-am repezit la fereastră. El era tot acolo În fața blocului. Își aprinsese o țigară și privea țintă În sus să vadă la ce fereastră se va aprinde lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a zbârnâit vulgar din toate arcurile, am găsit ieșirea și, ca la teatru, am început să gâfâi tare și să gem, încercând să-mi desfac gulerul de stofă. - Sonia, mi-e rău. Apă! 9 Moscova, septembrie, 1916 Dragul și scumpul mei Vadim! Mi-e greu, mă doare gândul că aceasta este ultima mea scrisoare către tine. Doar știi că din seara aceea (știi despre ce seară vorbesc) între noi s-au stabilit relații foarte stranii. Odată instalate, asemenea relații nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale față de populațiile pe care stepa le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele mediteraneene și din jurul Mării Negre, poate nu cu aceeași intensitate ca la noi, unde, sporadic, s-a cultivat până la mijlocul secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele mediteraneene și din jurul Mării Negre, poate nu cu aceeași intensitate ca la noi, unde, sporadic, s-a cultivat până la mijlocul secolului al XX-lea, sub numele de păsat. Începând din a doua jumătate a secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intensitate ca la noi, unde, sporadic, s-a cultivat până la mijlocul secolului al XX-lea, sub numele de păsat. Începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea a început și în șările Române cultura porumbului care a înlocuit meiul în hrana oamenilor, folosit și în hrana animalelor. Românii au făcut din porumb făină, după o operație mai greamăcinatul la moara de apă, mai desă la râșnița cu două pietre așezate orizontal (vezi subcapitolul „Meșteșuguri și instalații”), din care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și instalații”), din care au făcut o fiertură pe care au numit-o tot mămăligă. Dintre toate popoarele europene care cultivă porumbul pe suprafețe întinse, numai românii și italienii consumă mămăliga din făina de porumb, ei numind-o polenta. Spre deosebire de mei, porumbul cerea un complex de lucrări, în primul rând cele două prașile cu sapa, când se îndepărtau buruienile, iar la prașila a doua se făcea în jurul fiecărei plante un mușuroi ca să se poat dezvolta rădăcinile. În majoritatea anilor, când, vorba
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
consumat în unele state din SUA, în Italia se face polenta (mămăligă). De fapt și de drept, mămăliga la români și la alte popoare care au trăit în jurul Mării Mediterane și Mării Negre, era rezultatul unei fierturi din boabele zdrobite de mei (pasat) și alte cereale din aceeași familie (părincul, dughia). Meiul este o cereală care face un spică sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o caznă peste puterile omului!), foarte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
polenta (mămăligă). De fapt și de drept, mămăliga la români și la alte popoare care au trăit în jurul Mării Mediterane și Mării Negre, era rezultatul unei fierturi din boabele zdrobite de mei (pasat) și alte cereale din aceeași familie (părincul, dughia). Meiul este o cereală care face un spică sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o caznă peste puterile omului!), foarte productivă, cu perioadă de vegetație scurtă, hrănitoare, consumată prin fierbere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o caznă peste puterile omului!), foarte productivă, cu perioadă de vegetație scurtă, hrănitoare, consumată prin fierbere, amestecă care s-a chemat mămăligă de la mei. S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea război mondial, dar în condițiile creșterii producției de grâu și porumb, s-a renunțat la cultura meiului. Meiul se consuma și sub forma unui pilaf, înlocuind orezul, care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]