1,871 matches
-
trei sferturi de ton, ce este extrem de caracteristic pentru muzica practicată în regiunea Orientului Apropiat și Mijlociu. Prin înlănțuirea și combinarea succesivă a acestor patru tipuri de secundă se obțin nu doar diferite melodii, dar și anumite structuri și motive melodice sau chiar serii de sunete care definesc modurile respective. Adoptarea notației muzicale europene a favorizat răspândirea și cunoașterea muzicii de factură orientală în cadrul altor culturi muzicale, nefamiliarizate cu particularitățile acestui gen muzical. Totuși, în cercurile muzicologice din țările arabe există
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
notație occidental, considerat a fi - pe bună dreptate - neadaptat la necesitățile muzicale și artistice ale muzicilor de tip oriental. Se merge pe ideea partiturii ca suport schematic, servind mai mult la împrospătarea memoriei, decât la redarea fidelă a tuturor variațiilor melodice și ritmice, a ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
La major K. 331 de Mozart. În analiza acestora<footnote F. Lerdahl, R. Jackendoff, op.cit. pag. 65, 66 footnote>, tema variațiunilor din partea I ar oferi două posibilități de grupare (egal îndreptățite în viziunea autorilor): a) Anacruzic, începând a doua celulă melodică cu ultima optime din prima măsură (ex.3a) și continuând cu același tip de relații care vor fragmenta consecventul frazei. b) Cruzic, pe bara de măsură, în formă de bar, cu 2 motive de câte o măsură urmate de unul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cazul anticipării notei principale, trilul începe obligatoriu cu nota superioară, cu o singură excepție: dacă prin începutul pe nota principală se constituie o formulă melodico-ritmică caracteristică. Ambele situații se regăsesc în exemplul următor. Trilurile din primele 2 măsuri, în linie melodică descendentă, încep obligatoriu cu nota principală; pentru cele din următoarele două măsuri, interpretul poate decide dacă vor începe cu nota superioară (non-repetare) sau dacă prin repetarea notei principale va rezulta o formulă ritmică pregnantă, preferabilă în acest context. În secolul
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
context. În secolul XIX, regula și-a pierdut valabilitatea, ornamentele începând toate, de obicei, cu nota principală, în parte sub influența artei vocale sau a unor practici instrumentale folclorice și, mai ales, datorită funcției armonice tot mai semnificative a notelor melodice. Interpretul se confruntă deseori cu problema necesității adăugării de ornamente, practică tradițională în Baroc și valabilă încă pentru concertele de Mozart, considerate a fi fost, unele, notate incomplet. Unde și cât poate sau trebuie să fie ornamentat? Ce funcție pot
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
contextul expresiv. Dinamica ornamentelor este o problemă mult mai generală. Ea se pune diferit, după cum acestea joacă un rol structural sau sunt doar accesorii ale liniei principale. Există ornamente scrise ca atare cu semne convenționale, dar se întâlnesc frecvent linii melodice din care formulele ornamentale compuse explicit fac parte integrantă. Studiul op. 25 nr. 2, în fa minor de Chopin constituie un exemplu caracteristic de melismatică organizată pe tiparul (indicat de cleme al) unui grupet repetat sub care răzbate un sunet
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
melismatică organizată pe tiparul (indicat de cleme al) unui grupet repetat sub care răzbate un sunet lung, ornamentat (do în măsurile 1 și 2, mi și sib în măsura 3) cu échappée-uri progresiv ascendente. Direcția generală acumulează tensiunea pentru arcul melodic ce începe din măsura 3. Dar caracterul vădit ornamental al melodicii impune o tratare corespunzătoare din punct de vedere dinamic, cu o transparență sonoră ce interzice orice insistență. Pe acest tip de melismatică se bazează una din cele mai frecvent
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
sub care răzbate un sunet lung, ornamentat (do în măsurile 1 și 2, mi și sib în măsura 3) cu échappée-uri progresiv ascendente. Direcția generală acumulează tensiunea pentru arcul melodic ce începe din măsura 3. Dar caracterul vădit ornamental al melodicii impune o tratare corespunzătoare din punct de vedere dinamic, cu o transparență sonoră ce interzice orice insistență. Pe acest tip de melismatică se bazează una din cele mai frecvent întrebuințate tehnici variaționale. Compozitorii construiesc și îmbracă adeseori în asemenea figuri
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
impune o tratare corespunzătoare din punct de vedere dinamic, cu o transparență sonoră ce interzice orice insistență. Pe acest tip de melismatică se bazează una din cele mai frecvent întrebuințate tehnici variaționale. Compozitorii construiesc și îmbracă adeseori în asemenea figuri melodice temele În muzica lui Chopin dar și la mulți alți compozitori, apar frecvent întorsături melodice similare unor ornamente dar încărcate de sentiment, care asumă o funcție expresivă de multe ori intensă, rezultând din context (grupetele încărcate de expresie, caracteristice muzicii
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
unor note. Insistența pe asemenea formule pur ornamentale poate absorbi din energia necesară pentru conducerea ulterioară a liniei. O execuție de lucru cu suprimarea ornamentelor ar putea fi o soluție practică, de studiu, pentru aflarea rolului ornamentației și a sensului melodic fundamental. Linia nudă va clarifica rostul și dinamica necesară ornamentului. Odată depășite dilemele edițiilor și stabilirii textului corect, sarcina interpretului rămâne să aplice principiile, legile nescrise ale gramaticii interpretării Pentru aceasta, citirea riguroasă a textului acceptat ca bază este o
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
din 25 strofe și loan Damaschin care a și stabilit sistemul celor opt glasuri (ehuri), sistem alcătuit din patru glasuri vechi autentice și patru plagale. Textele și melodiile cântărilor bisericești ortodoxe sunt încadrate în aceste glasuri cărora le corespund forme melodice specifice. Atât Biserica de Apus cât și Biserica de Răsărit s-au opus laicizării muzicii bisericești prin selecționarea și sistematizarea formelor și genurilor muzicale. Coralul gregorian în Apus și Octoihul în Răsărit, la Bizanț, reprezintă tendința bisericii de a grupa
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem”, 93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat, iar scriitura sa se evidențiază prin folosirea frecventă a imitațiilor melodice ale diverselor voci, ca factor de unitate. Termenul de anthem derivă din antifonie, fiind specific englez. Structura anthem-ului este foarte diversificată datorită textului (biblic, psalmi, imnuri, poeme) tradus în limba engleză. Legat de evoluția liturghiei anglicane, anthem-ul va cunoaște începând
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzică de J. Rosamond Johnson in anul 1901). Mișcarea carismatică apărută după anul 1970 în Biserica Romano-Catolică și extinsă în Biserica Protestantă și Biserica Evanghelică din întreaga lume, a cultivat un nou tip de imn-miniatural, marcat de simplitate și scurtime melodică (ex: Seek ye first compus de Karen Lafferty, 1972) și de asemenea a încurajat introducerea în serviciile religioase a cântecelor scriptuale și congregaționale. În secolul al XX lea, sa dezvoltat o tradiție a imnologiei bisericești ecumenice americane, care include imnuri
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
favorită pentru piesele lor muzicale este de anthem-imn sau fantezie corală țesută în jurul binecunoscutului imn-coral. Metodiștii, Prezbiterienii, Baptiștii, Congregaționaliștii, Romano-Catolicii, Luteranii și multe alte denominațiuni au editat multe cărți de imnuri sau cărți de cântări (numai cu text fără linia melodică), iar editurile și diferite publicații au scos colecții ecumenice pentru uzul tuturor denominațiunilor și pentru toate circumstanțele liturgice, cum ar fi Ecumenical Praise sau Faith Looking Forward care conțin un foarte interesant material pentru închinarea congregațională. În anul 1970 cântecele
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
profesioniști sau au fost transpuse orchestral pentru formațiile instrumentale ale bisericilor evanghelice din România. Majoritatea acestor melodii sunt scrise in tonalități minore, în măsuri ternare, binare s-au mixte, au ambitusul relativ redus, sunt foarte expresive și de o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii populare cunoscute sau melodii de muzică ușoară aflate la modă, au fost adaptate unor texte biblice, devenind astfel imnuri creștine. Muzica nouă Fountain Trust un centru de renaștere spirituală a stimulat angajarea spirituală a artiștilor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
elogiu de o finețe și de o sensibilitate aparte, nu doar lui Bic, enotului sau „Hoțului”, ci tuturor câinilor de vânătoare - din toate timpurile. Pasiunea pentru vânătoare este atât de înflăcărată, încât nu se putea reflecta, firesc, și-n vers melodic: Vânătorul *) „De nu-l cunoști, e foarte simplu Să-l întâlnești în câte-o seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
fost anul acesta Angelica Pace din Malta și Denisa Balu din Alba Iulia, două tinere artiste care cred în ceea ce cântă și, poate, cântă despre ceea ce cred. Am remarcat și aplaudat evoluția excelentă a Nicoletei Cotorobai din Republica Moldova. Pentru rostirea melodică a poeziei, pentru eleganța, căldura și sensibilitatea sa. Din România s-au detașat în festival Elena Petcu, Raluca Rusu, Catinca Popa, Adrian Ivan precum și interpreții Miruna Bianu și Alexandru Șipoș, ocupanți ai locurilor I, la secțiunile concursului: „Soliști” (muzica pop
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93857_a_95149]
-
ca de altfel și aria Ombra mai fu din opera Xerxes de Georg Friedrich Händel, arie cunoscută și interpretată de toate vocile în concert, ea fiind scrisă pentru contra-tenor. La cea de a treia piesă am fost martorii unei interpretări melodice superbe a celebrei Ave Maria de Franz Schubert. Solistul a dat dovadă de o înțelegere profundă a mesajului textual al piesei. Păcat că piesa nu a fost interpretată în limba originalului. Or, Dumitru Caulea a cântat în italiană, în franceză
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
красавица при мне (Nu mai cânta în preajma mea, frumoaso), pe versurile lui Aleksandr Pușkin și Все отнял у меня (M-ai lăsat fără nimic) pe versuri de Tiutcev, ambele interpretate de solist în limba rusă, am putut urmări puritatea liniei melodice din vocea solistului, baritonul demonstrând în același timp și originalitatea școlii bucureștene de belcanto. Cunoscuta Serenadă de Schubert, care este cântată de toți artiștii mari ai lumii și care a fost transpusă și în variantă instrumentală, a fost interpretată de către
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
mai isprăvi niciodată acolo sus, în infinit, pasul lor aici, în camera convulsionată de același spasm, în trupul unic al celor ce erau vii acolo în biserică...." Am reprodus doar un mic extras din detailata transcripție în cuvinte a liniei melodice a coralului și a efectului ei asupra asistenței. Vocile discordante se armonizază în sonoritatea strigătului emanând din teroarea morții și, prin contrast, din năvalnica sete de viață pe care o declanșează. Dezbărată pentru o clipă de deșărtăciunea resentimentelor, a vanității
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
cu semințe virile oglinda cenușie cu pielița ștearsă unde ești când vrei să te vezi te mai vezi mai vrei să te vezi ?! umbră încinsă peste blestem cocoș cu creastă de lacrimi pe dealurile mute în sifonul stelar cu burtă melodică își strigă iertarea : transhumanță de ape în culorile ascunse cu vuiet în tuburi de orgă strălucește depărtarea sufletelor noastre planetele unei mari schimbări fără speranță nu poți să începi
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
iar din inima ta, pâine” (Ibidem); ca-ntr-un carusel al iubirilor iluzorii: „doar timpul se-ndoaie/ de dorul tău” („De când ai plecat”, pag. 17). Ca să încheie motivul erotic cu o patetică chemare, asemeni unui jurământ matrimonial, într-un catren melodic, cu accente de slujbă ritualică la actul căsătoriei, în care doar emoționantul DA rămâne pecetea convențională: „De n-aș fi cascadă,/ aș putea fi cuib/ în care ți-aș adăposti/ toate visele” („Cuib”, pag. 19). Și-apoi, fără niciun semnal
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
până la notația modernă, proporțională. Se vede însă că istoria scrierii sonore nu are un traseu obligatoriu rectiliniu. O demonstrează partitura semnată de Moritz von Schwind - La Musique de l^Avenir -, un desen suprarealist dedicat lui Joseph Joachim, ce reproduce linia melodică a unei improvizații schumanniene, semnele făcând aluzie la ordinul "Pisicile Negre" (,L^ordre des chats noires"), fondat de Robert și Clara Schumann. Ca să vezi: pisici (și încă negre), gravuri, în fond un text-composition de la 1855. Nimic nu mă mai miră
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de ani, cel care a durat un Stabat Mater pe cât de riguros în depanarea secvențelor contrapunctice solidare aceleiași stări afective (manieră tipic barocă), pe atât de grațios în revărsările melodice de o latină descendentă. O soprană și o altistă ca doi îngeri ce se roagă cântând și cântă rugându-se. Iar dacă toate acestea nu sunt de ajuns, aflați că la doi pași de Saint-Etienne du Mont, unde orchestra "Pasdeloup
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]