369 matches
-
instituționalizează: Opera Comică pentru Copii din București. Într-o însoțire de filiație spirituală, la Opera Comică pentru Copii a avut loc vineri, 13 februarie 2015, premiera musicalului „Peter Pan”, un grandios act artistic muzical, coregrafic, poetic... Alternând cu dialogul verbal, melosul acestui spectacol a fost în măsură să descifreze în lumina ochilor copiilor realitatea zidirii în universul uman a temeliei spirituale absolute și transcendentale, pure inițial și de aceea debordant total, neprudent, nefals, nemeditat, pur și simplu, copilăresc! Copiii cântă, se
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
de pe Munte și Meditația din Pustiu - , predictive, în fond, și luminătoare pentru ce va să vie sub ochiul extatic al lectorului. Ordinea răsturnată a cărții, citirea ei retroversivă n-ar estompa cu nimic frumusețea inalterabilă, perenă a textelor. Cântecul mut, melosul inspirat al regelui David din detaliul de frescă de pe biserica Sf. Gheorghe din Mănăstirea Voroneț, traversând pe diagonală Țara, ținutul preaiubit al Sfintei Fecioare, se întrupează în cuvânt în Biblicele lui Eugen Dorcescu. Revelația sacrului, în simplitatea ei primordială, de pe
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
într-un limbaj obștesc tipic marginal, a ieșit la timp din capcana insultelor, pentru ca faptele să-l apere în locul cuvântului provocat ori provocator. Faptele acestea nu sunt altele decât faptele muzicii. Între goarna de luptă a gurii și lira de melos a zidarului de iubire, a ales-o pe a doua, în limpedea lumină a unor melodii inedite și mirabile. Cu ea întâmpină tot: mânia, răul, palma, durerea, invalidându-le invocațiile, dejucându-le planurile. Prin viu grai, dar tăios și otrăvit, nimeni
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
cu dantele de cântece fermecătoare ca viața și bune ca doctoria. Mulți dintre interpreții generației sale i-au cântat piesele, mulți dintre cei de azi i le cântă și i se vor cânta cât timp muzica va rămâne investită cu melos, sentiment, fior, vibrație! Nu sunt mai puțin însemnate contribuțiile muzicianului Horia Moculescu la promovarea tinerelor speranțe muzicale, activitățile de jurizare la numeroase concursuri și festivaluri, păstrarea și evaluarea capitalului de valoare al muzicii ușoare românești la emisiuni tv, cum ar
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
Nelu Huțu”, mi-a zis maestrul. „Este un mare și neuitat cântăreț de folclor moldovenesc. A glăsuit culminant cântecul românesc, a fost un om care într-o viață a ușurat munca aprigă a sătenilor truditori ai ogorului, mângâindu-i cu melosul popular în care a combinat dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele culturii sătești și pe firul melosului folcloric moldovenesc întins de creatorii și interpreții lui. Sunt câțiva artiști asupra cărora m-am oprit pe cărăruile pe care i-am urmat ani de zile ca să îi cunosc sau cercetez, și pe care a stăruit maestrul Benonme Sinulescu să
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
și ropote de aplauze. Publicul s-a bucurat apoi de vocea minunată a Géraldinei Saba și de virtuosa interpretare la pian a distinsei doamne profesor (de pian) Teodora Lungu. Géraldine ne-a arătat măiestria ei artistică, trecînd cu ușurință de la melosul românesc („Bagă, Doamne, luna-n nor” de Tiberiu Brediceanu) la Andrew Lloyd Webber , terminând apoi cu emoționantul „Ave Maria” din „Cavalleria Rusticana”. Următorul artist a fost pianistul Marius Cloșca, absolvent al Liceului de muzică „Dinu Lipatti” și al Frankfurter Musikhochschule
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]
-
înspre trecut, dar sondând prezentul, conștient, se pare, de trecerea sa (existențială), precum „mânjii din povești”. Și-ntr-această trecere, tronează simbioza unor sonante care s-au numit ne glasnice - la origine, dar care, în viziune poeticească pot dărui acel melos care ne-ar putea aminti chiar de-acel divinatoriu τεριρεμ, „cuvânt necuvânt”, „te-ri-rem, te-ri-re-rem”, trăire care coboară în interiorul ființei, înțelegând - în ceea ce-l privește pe poet - dorință arzătoare a ființei de a se armoniza cu propriul eu. Doar astfel ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92512_a_93804]
-
atunci a nevoiașilor, urcă azi în constelația bogaților spirituali. N-aveam, poate, să reflectez la aceasta, dacă maestrul Benone Sinulescu nu-mi spunea. Scufundându-și, în felul său, din nou gândul în troianul de nostalgii cu marii artiști ai scenei melosului folcloric românesc, maestrul Benone Sinulescu mi-a îndreptat meditația spre această cântăreață ilustră care a trecut ca o lumină prin veacul fără ani al cântecului românesc. A urmat și absolvit în 1941 Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reșița, apoi
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
vor fi fiind alții. Referitor la acei “alții”, Nichita Stănescu exclama: “Vai poetului care nu seamănă cu versul său“. Valeriu Rață, poetul, nu pozează într-un filozof încifrat în metaforă, în deținător al cheii absolutului, nu pretinde (intuiesc eu) că melosul versului său e deplin consonant cu “simfonia spiritului universal”, sau că e acel Făt-Frumos purces să “elibereaze cuvintele din posesia fermă a definiției” lor (Eli Khamarov, despre poetul universal). El e alt gen de soldat al stihurilor, opus celui care
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
răspunde, poate invoca jalea și va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei cântece rezonează în armonie cu sufletul omenesc!” S-a născut la Șicula, în Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreț știut și prețuit în perimetrul așezării arădene natale a celei ce va să fie floare spirituală, floare a glasului folcloric, și a versului fraged ca floarea, frumoasă, numai duh de cânt
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
zis „post de radio”, într-un copac de sub streașina casei, în care urca și cânta muzică populară, la cererea vecinilor, copiilor prieteni, bătrânilor satului. Așa s-a ivit la Șicula mica artistă ce-avea să ajungă curând marea artistă a melosului folcloric românesc, Florica Bradu. Pașii pregătirii școlare și i-a perindat prin Liceul nr. 2, apoi Liceul Moise Nicoară din Arad, fără a înceta să cânte, niciun moment, la serbări școlare și să participe la diverse concursuri artistice, ajungând astfel
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
dintre fiicele artistei, pe lângă Ancuța și Lioara, a absolvit studiile cu Magna cum laudae, fapt pe seama căruia a obținut un post de asistent universitar. Departe de țara natală, dar neuitând de ea și neînstrăinându-se niciodată de spiritul, cultura, tradițiile, melosul românesc, artista Florica Bradu a identificat în America, pentru ea și fiicele sale un tărâm al realizărilor cele mai favorabile în planul material și un suport benefic de menținere spirituală în specificul curat românesc. „Doamne, greu mă-ncearcă un dor
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
cu har a cuvintelor, cale sigură către acea provocare, liricul. Succesiunea cadrelor și-n gemănarea lor. Contrastul, scoaterea în evidență. Cuvântul cheie, cuvânt ce poate descuia întreaga poezie, la fel cum o poate tine strașnic închisă! Ritmul, melodicitatea, partitura latura melosului unei poezii. Insinuarea care provoacă, dacă nu chiar determină, asocieri și apoi curgeri către dezvoltarea substanței din acea poezie. Alăturarea cu har a cuvintelor, altfel normale luate în singurătatea lor pot isca o metaforă mișcătoare, cărări cu ritm și sens
VĂ INVIT LA DISCUŢII LIBERE! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362863_a_364192]
-
zburdă herghelii de orchestre din care una cântă sărutul, dragostea, lacrima...! „Ploaie în luna lui Marte” este simfonie și psalm ale iubirii în verb, ale iubirii în act etern, uman și cosmic, zămislite de zidari de castele sufletești, magi ai melosului și versului caligrafiat cu melancolie topită în vopsele de vin neîmbisericit și duh al vinei, de către Nichita Stănescu, Nicu Alifantis, Paula Seling. Iubirea, ca și vinul dezvelește tainele de sub cămăși aruncate, ale gândului. „Ploaie în luna lui Marte”! E cântecul
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
de-a face cu un paradoxist, zonă scrutată exigent de acest om- orchestră, în care sintagmele cochetează cu aphoriile sau gândirea haijinică: suntem în fastul semnificat de lothus, unul ce mai degrabă ne amintește de cei Vechi, din Arealul străbunului Melos, subdunărean- campestru, banatic: cine să traducă în occidental eclectic, astfel de discurs? (de facto ghematric!): „Bună-ziua, Vidule ... !/ -Mulțumesc, Avidule ... -Bună ziua, Doamnă Zână,/ de-ai ieșit cu Vid de mână,/ pe câmpia-mi celestină,/ printre păpădii-lumină,/ pe colinele-mi de
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
tipărit, șocantă pentru iubitorii muzicii clasice! “Rimează” cu fuga maestrului din dormitor, atunci când l-a surprins soțul doamnei... o N. Iwai - Christmas Festival, potpuriu de cântece de Crăciun, mai ales americane, un pic de zvon franțuzesc și slabe urme de melos est-european; se vede (și se aude) că japonezii au împrumutat de peste tot, impresionantă fiind bucuria lor pentru nașterea Domnului nostru! Referință Bibliografică: Crăciun în Asia - fragmente din reportajul ilustrat “Coreea de Sud (2003 - 2004)”, aflat în volumul “Călătorii științifice în afara Europei” / Dan
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
65 de ani, pe care-i va împlini anul acesta). Ca orice iubitor de folclor și contemporan cu acești "nemuritori" pe care i-am ascultat, i-am admirat, (unii mi-au fost modele minunate în sădirea dragostei mele neostoite pentru melosul cu armonii celeste), fiindcă m-am bucurat nespus... că destinul mi-a întins o mână spre a reuși să gust din fructul dulce al muzicii și să ofer cu dragă inimă din comoara vieții mele, din agoniseala unor ani buni
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
de cele mai multe ori cântă odată cu artiștii, iar unii, mai entuziaști, joacă de mama focului hore și sârbe. - Bună ziua! - Poftiți! Cu cine am onoarea?... - Să zicem, pentru început, cu un iubitor al muzicii populare, dar în același timp... admirator al interpretei melosului oltenesc, distinsa doamnă STELIANA SIMA. - Îmi face o deosebită plăcere să primesc (râde) admiratori... - E bine să rețineți, pe lângă admirație, ca bun cunoscător al zonei mirifice a Olteniei (cu tradiții, port, cântece și dansuri) apreciez în mod deosebit, la îndrăgita
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
Caracaș; Premii de Excelență: Radu Anghel Vasilescu - directorul Palatului Național al Copiilor, Ioan Bojin - directorul Filarmonicii de Stat din Sibiu, Gheorghe Ungureanu - directorul Casei de Cultură Constanța, Dumitru Lupu - compozitor, Liviu Manolache - fondatorul Festivalului „Mamaia Copiilor”, Liliana Constantinescu - redactor revista „Melos”, Cristian Mihăilescu - regizor, Valentin Roșca - coregraf, Sorina Goia - redactor șef Radio România Cultural, Ivona Cristescu - realizator emisiuni culturale Televiziunea Română, Ana Toboșaru - director uniunea Criticilor Muzicali, Alexandra Mircea - relații cu publicul, Opera Comică pentru Copii, Constantin Georgescu - relații cu publicul, Opera
A XIV-A EDIŢIE A PREMIILOR FORUMULUI MUZICAL ROMÂN (24 IANUARIE 2014, OPERA COMICĂ PENTRU COPII, BUCUREŞTI) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364125_a_365454]
-
BĂNICĂ VOIOȘIA ȘI VRAJA MUZICII, GEMENE! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Testamentul spiritual lăsat fiului său de către Ștefan Bănică tatăl, are o dimensiune sporită de sarcina slujirii teatrului și melosului, ca mărturie și contribuție a transmiterii talentului și continuității lui. Ceea ce a devenit până azi Ștefan Bănică Junior arată o concluzie singură: este continuatorul în scenă al tatălui său, ceea ce nu explică persistența unui talent nu rar, unic, decât într-
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
-mi place... O „retorică” care nu-mi dă pace, de ce tinerii noștri de azi nu mai acceptă (uf, cuvânt colțuros și neavenit în context!) liricul. Poate din snobism, este la modă prozaicul tenebros și concupiscent, vizualul de o anumită orientare, melosul zbuciumat, psihedelic, cu ritmuri în draci care prăvale spre bietul suflet tone de „grunj sonor” și instabilitate, de neliniște, iar prin recul și asupra noastră. Își secretă cu acest prilej toate umorile, scurgerile libidinos-mucilaginoase într-o fosă abisală care aproape
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
căci un sat cu oameni cumsecade nu se întemeiază pe nimic mai statornic decât pe comuniune, ca temelie a unei familii lărgite în armonie. Dacă acestea sunt adevărurile artistei Maria Șalaru, înseamnă că ea nu a încheiat o adopție cu melosul popular, el e copilul ei natural, pe care îl duce la sân, îl alintă și-l sărută în umbra surâsului, îl scaldă în văpaia albastră a ochilor, îl dezmiardă în leagănul stihului auzit din popor, clătit apoi, primenit, împodobit de
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Școala Populară de Artă „Francisc Hubic”, de asemenea din Oradea, la clasa profesorului Silvia Pop D. Popa, absolvind-o în 1984. Aici și-a desăvârșit pregătirea muzicală, în sensul de a-și cristaliza temeinic ceea ce fremăta lăuntric în sine: genialitatea melosului popular cu tainice insuflări de dragoste și măreție umanist culturală. Nu va stagna aici, va merge încă și mai înainte, la Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor a Universității „Hyperion” din București și o va absolvi în 1996, pentru că tot o
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Mondiale: 2010 Shaghai - China și 2012 Yeosu Corea de Sud. În 2014 a efectuat un turneu în SUA la invitația comunității românești din Chicago, care aparține Bisercii Nașterea Domnului. Nu pot fi decât nimbate prestațiile de excepție ale interpretului de melos popular și folcloric bihorean. Astfel, în anul 1997 Cornel Borza a fost desemnat „Solistul anului”, distincție acordată de postul de Radio „Sonvest” din Oradea; în 1998 primește „Caseta anului”, distincție acordată de postul de Radio Bistrița Năsăud, iar în 2003
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]