109 matches
-
cu Profira Sadoveanu și soțul acesteia, omul de cultură Costache Popa, s-a materializat și în spectacolul „Visuri americane”, regizat de Ion Sava și prezentat pe scena Teatrului Național din Iași, în ziua de 7 mai 1935. Textul piesei aparținea memorialistei, iar muzică și coregrafia tânărului de 23 de ani, Sergiu Celibidache, care a și interpretat pentru prima dată stepul pe scena Naționalului ieșean{\cîte 93}. Am reconstituit mai sus o imagine oarecum idilica a tânărului „care avea să fie mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
NANDRIȘ, Grigore (17.I.1895, Mahala-Cernăuți - 2.III.1968, Kew, Marea Britanie), slavist, eseist și memorialist. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Nandriș. Memorialista Anița Nandriș-Cudla este sora sa. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1915 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. La declanșarea primului război mondial se înrolează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
violentă, acuzîndu-l că nu este decît un... om de litere (adică nu un spirit mare), fiecare carte a sa nefiind altceva decît rezultatul unor lecturi din alții. Cioran, vexat. Dă din umeri (la urma urmei, impasibil adică) și-i spune memorialistei: Acestea-s certuri între scriitori! Tîrfe care se întîlnesc pe același trotuar!" Recunosc: mă topesc după astfel de... subsoluri ale coloșilor. Și mă plictisesc impecabilele mumifieri. Ce baghetă de maestru (la urma urmelor, unul de joasă speță) în "Cartea albă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu plăcere imensă (în România literară), o pagină de mare onestitate și frumusețe stilistică, avînd ca subiect Școala centrală de fete din Bucureștii interbelici, perimetru al nobleței permanente, care ordona viața societății superioare, păzită, programatic, de intruziunea mitocăniei. Annie Bentoiu, memorialista de cuceritoare modestie, fostă elevă a școlii, ne aduce nouă, celor de azi, complexații și scormonitorii, imaginea unui microcosm uman reprezentativ pentru cealaltă Românie, ornat cu ținuta ireproșabil armonioasă a cîtorva profesoare de vocație, cu cea, la fel de ireproșabil armonioasă, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
patriarhul Justinian, consimțea să-l pensioneze În mod arbitrar, la comandă politică, pe Încă tînărul prelat Nicolae Popovici, episcop al Oradei (vezi Arhiva Serviciului Român de Informații, fond D, dosar 2488, ff. 119-120), suspectat de atitudini „naționaliste” și „proamericane”. Potrivit memorialistei, pe Dumitru Stăniloae Îl lega o prietenie trainică de episcopul Nicolae Popovici, „un caracter integru și de mare curaj, pe care mai tîrziu unii și alții l-au ponegrit pe nedrept” (p. 40). „De la Început - susține autoarea -, el [patriarhul Justinian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bibliografiei istorice a României, a bibliografiilor specializate, precum și lectura lucrărilor științifice dedicate suferințelor Bisericii sub comunism contrazic ultima frază a autoarei. Fraze de genul „sîntem români și creștini de 2000 de ani” au devenit o modă după 1989 și nici memorialista nu este ocolită de această tentație: „iar cei care emit concluzii ce nu au nimic comun cu realitatea, ștergînd cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] cînd Biserica a fost modalitatea de rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, Sanda (19.II.1919, București - 2.VIII.2005, Paris), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Este fiica Luciei și a lui Al. Duiliu Zamfirescu, scriitor și diplomat, și nepoată a scriitorului Duiliu Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga -, unde tatăl se afla
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
să scrie în franceză”), e prezentă la conferințele de la Sorbona, la întâlnirile prilejuite de venirea lui Mircea Eliade la Paris, face vizite lui Emil Cioran și plimbări cu Monica Lovinescu etc. Distanța aristocratică și comentariul acid caracterizează multe comentarii ale memorialistei. La dineul pentru Eliade, doctor honoris causa la Sorbona, diarista remarcă: „Toată seara, nota pariziană s-a pierdut în concertul de adulații în stil românesc, cu care cei prezenți îi înconjoară pe cei mari”, tot atunci sesizează „noua atitudine românofilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
, Lia (2.XII.1930, Nicolinț, Serbia), filolog și memorialistă. Este fiica Paraschivei (n. Ruja) și a lui Teodor A. Ciobanu, preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârșeț și Școala Superioară de Pedagogie din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]