1,167 matches
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia folcloristului, publicistului, prozatorului și memorialistului Artur Gorovei (1864-1951) cuprinde, chiar și la o sută cincizeci de ani de la nașterea sa, multe necunoscute, omisiuni, erori și grave denaturări generate de câțiva cercetători lipsiți de onestitate și probitate științifică. Se cuvine să afirm că prima și cea
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
în relațiile culturale și literare româno-italiene. 11. Mircea Tomescu (1916-1969), bibliolog. Director al Bibliotecii Centrale Universitare. 12. Glasul Patriei. Organ al Comitetului Român pentru repatriere. Apare la Berlin în perioada 1955-1972. 13. Paul Miclău (1931-2011), semiotician, poet, prozator, traducător și memorialist. 14. Elena Văcărescu, Scrieri alese. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ion Stăvăruș, București, Editura Minerva, 1975, 384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971). 16. George Munteanu (1924-2001), istoric
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
limba română la Montpellier (1969-1971). 17. Romul Munteanu (1926-2011), istoric și critic literar, comparatist. Director al prestigioasei Edituri Univers. 18. Cicerone Poghirc (1928-2009), lingvist și filolog. Profesor universitar în România și Franța. 19. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971), poet, jurnalist și memorialist. 20. Ion Rotaru (1924-2007), istoric literar și critic literar. 21. Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit. șBucureștiț, Cartea Românească, [1971], 719 pag. 22. Zina Molcuț (1930-2004), istoric și critic literar. Teza de doctorat a avut ca subiect Viața și opera
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
septembrie în Revistă Fundațiilor Regale, 14, serie nouă, nr. 12, februarie 1947, p. 1-2. 7. Pasărea sfântă. Întruchipata în aur de sculptorul C. Brâncuși în Gândirea, 6, nr. 1, februarie 1926, p. 6. 8. Petre Păscu (1909-1994), poet, traducător și memorialist. Autor a patru plachete de versuri: Plaiuri (1943), Bucuriile mele (1967), Gorun adânc (1972) și Spadă și corola (1977). 9. Petre Păscu - Requiem pentru câinele Fox - Lui Dinu Pillat, osârditor al volumului Ion Barbu: Pagini de proza în Gorun adânc
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
Onșisimț Filipoiu - George Petcu - Fata-Morgana (Poeme) în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 82-84. 12. Lucrezzia Kar - Silueta madernei Galatee în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 60-61 + 1 foto bust. 13. Coriolan Gheție (1916-1990), jurnalist, eseist și memorialist.
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
Nicolae Scurtu Biografia nuvelistului, romancierului, publicistului și memorialistului Leon Donici (1887-1926), minuțios cercetată de George Dorul Dumitrescu, Gheorghe Bezviconi și Iurie Colesnic, evocă drama unui narator ce scrie în limba rusă, română și franceză, apreciat de A.G. Plehanov și Maxim Gorki, dar greu, foarte greu de a i
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
ce au cu Traian Băsescu, indiferent de domeniul declarațiilor acestuia. Visul lor e să-i vadă, cât mai repede, capul pe butuc. În urma protestelor diplomației Federației Ruse, Traian Băsescu a dat de înțeles că, Uniunea Sovietică nu a dispărut. În calitate de memorialist am cules diferite opinii ale celor care au trăit acele vremuri și care au dat diferite definiții trădării. Trădarea este de un singur fel. Nu are direcții, pasiuni și preferințe. Nu există noțiunea de trădare pozitivă și alta negativă, de
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
3. Nu a apărut cu acest titlu în revista Viața Românească. Prima colaborare la această prestigioasă revistă se numește Gazeta de stradă, 4, nr. 6, iunie 1951, p. 53-55. 4. Vasile Gh. Popa (n. 1912 - m. 1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane" din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada (1947-1973). Remarcabile sunt cărțile: Folclor din Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 5
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
(n. 1933) este un jurist, memorialist și om politic comunist român. A fost membru de partid din 1959. A fost membru supleant al CC al PCR (28 nov. 1974-23 nov. 1979); membru al CC al PCR (23 nov. 1979-22 dec. 1989); membru supleant al Comitetului Politic
Silviu Curticeanu () [Corola-website/Science/311306_a_312635]
-
Nicolae Scurtu Itinerariul biografic și creator al poetului, jurnalistului, traducătorului și memorialistului Ștefan Baciu (1918-1993) a fost cercetat, cu o desăvârșită rigoare, de istoricul și criticul literar Florin Manolescu (n. 1943) în lucrarea sa, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989 (2010), fundamentală sub toate aspectele. Informații literare, culturale, politice și diplomatice, cele mai multe necunoscute
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar, se constituie în documente psihologice
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
5. G. Călinescu - Despre poezia lui Mihai Beniuc în Contemporanul, (8), nr. 39, 25 septembrie 1953, p. 3. 6. Festivalul internațional al tineretului s-a desfășurat la București în perioada iulie-august 1953. 7. Ion Pas (1895-1974), prozator, gazetar, traducător și memorialist. În perioada 1955-1958 a deținut funcția de prim-locțiitor al Ministrului Culturii. 8. G. Călinescu - [Cuvânt la Conferința pe țară a scriitorilor] în Gazeta literară, 9, nr. 6, 8 februarie 1962, p. 2 și [Scrisoare adresată Conferinței pe țară a
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului, comparatistului, istoricului literar, prozatorului, traducătorului și memorialistului Alexandru Ciorănescu (1911-1999), elaborată de doamna Lilica Voicu- Brey1, este lacunară, imprecisă în unele descrieri analitice și, adesea, derutantă chiar și pentru specialiști. O cercetare atentă a unei astfel de lucrări, care ar fi trebuit să fie un excelent instrument
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, traducătorului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972) conține încă multe necunoscute ce se cuvin a fi clarificate, apelând la surse primare sau la informații și mărturii credibile. Un moment esențial din itinerariul său biografic și intelectual îl constituie anii de studii la Viena, 1920-1922
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
Nicolae Scurtu Filosoful, traducătorul și memorialistul Constantin Noica (1909-1987) a fost, în același timp, și un pasionat epistolograf de la care s-a păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
în corespondența pe care a purtat-o cu Ion Barbu, Pericle Martinescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, Oscar Lemnaru, Mircea Pavelescu, Ion Ureche, Vlaicu Bârna, Sașa Pană, Veronica Porumbacu, Aurel Baranga, Vasile Nicolescu și alții. Epistolele trimise poetului, prozatorului, eseistului și memorialistului Pericle Martinescu (1911-2005) impresionează printr-o dezarmantă sinceritate, prin evocarea anilor de studenție și, desigur, prin câteva creionări memorabile a vieții universitare interbelice. Un caz singular îl reprezintă Ion Ureche, coleg și bun amic al lui Pericle Martinescu, cât și
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
îngrijească, la palatele Cotroceni și Pelișor. Acesta s-a stins la 20 iulie 1927. La câteva ore, Mihai a fost proclamat rege al României, pe 20 iulie având loc ceremonia de depunere de către regență în numele regelui a jurământului. Politicianul și memorialistul Ion G. Duca, martor la evenimente, descria în felul următor scena: Față de actul de la 4 ianuarie și perspectiva întoarcerii prințului Carol, principalele partide politice s-au poziționat diferit. În timp ce Partidul Național Liberal a susținut regența, grăbind depunerea jurământului militar către
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
Elenei a fost sigură atâta timp cât a trăit liderul Partidului Național Liberal, Ionel Brătianu. Însă Brătianu a murit subit la 24 noiembrie 1927, fiind succedat la conducerea guvernului de fratele său Vintilă Brătianu, mult mai puțin versat ca politician. Politicianul și memorialistul Argetoianu: „ [...] câteva cuvinte lămuritoare asupra situației politice din anul 1928 nu vor fi de prisos. De la moartea lui Ionel Brătianu, întreaga politica românească era dominată de chestiunea Prințului Carol, de «chestiunea despre care nu se mai vorbea» adică despre care
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
la rescrierea unei biografii credibile, la crearea unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai ales, confraților săi conțin prețioase știri privitoare la existența și la excepționala sa activitate de poet, prozator, memorialist, traducător, dar mai cu seamă de eseist și fidel istoric și critic al literaturii române. Epistolele ce se restituie, acum, întâia oară, sunt adresate colegului său la Academie, istoricul de artă George Oprescu, unul dintre cei mai învățați critici și
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
primului refugiu, din 1940. Cei trei tineri profesori circulă așadar cu trenul de la Cernăuți prin Iedineț, la Moghilău, dincolo de Nistru. De acolo călătoresc cu vaporul spre Vadul lui Vodă, de unde intenționau să plece cu trăsura la Chișinău. "A fost, scrie memorialistul, un vapor simplu, plin de oameni, mai ales soldați. Cum știam destul de bine rusește am intrat în vorbă cu mai mulți dintre ei. Toți îmi vorbeau de pace, spunându-mi că nu mai vor să lupte, căci a sosit timpul
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
imagini." Observații făcute pe fondul unor tot mai dese focuri de armă, în plina destrămare a imperiului țarist. Bande de jefuitori bântuiau pretutindeni, patrioți basarabeni erau uciși de partizanii rămânerii Basarabiei în granițele unei "Rusii unitare". întârziind la o întâlnire, memorialistul scapă miraculos cu viață. Un martor îi relatează " Stăteam la o masă în via lui Hodorogea și discutam în liniște. Deodată apar trei soldați ruși înarmați și au început să vocifereze, insultându-ne. Atât Hodorogea, cât și Simion Murafa, care
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
de om, căruia lumea îi spunea țar popa, în urma analogiei cu țar Kolkol (uriașul clopot din Moscova), apoi învățătorul Tudor, Ion Pelivan, poate cel mai inimos, poetul I. Buzdugan, un tânăr Morar - și alții". în rândurile celor oportuniști sau șovăitori, memorialistul îl numește, curios, pe Ion Inculeț, fecior de țăran din județul Orhei, docent al Universității din Petrograd - și viitor ministru român - pe Pantelimon Erhan, acesta ajungând să ocupe funcții înalte în timpul revoluției moldovenești. Nu lipseau adversarii "dintre ruși i-am
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
care la București, sub ocupația germană, s-a înconjurat de mai mulți bucovineni și ardeleni, rămași acolo, întrebuințându-i formal ca servitori, pentru a-i salva pe acești "dezertori" de la moarte, dacă ar fi dat nemții de ei." Desigur, pe memorialist îl interesau în principal problemele școlare: "De la Unire, școala basarabeană a fost subordonată Ministerului învățământului din România. Ministrul învățământului a fost excelentul geograf și marele popularizator al științei, Simion Mehedinți. A vizitat Basarabia ca să inspecteze școlile și cursurile de limba
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Nicolae Petrașcu (născut Nicolae Petrovici la 5 decembrie 1859, Tecuci, județul Covurlui (antebelic), 24 mai 1944, București) a fost un diplomat, scriitor, memorialist, publicist, istoric de artă și critic de artă și literar român. Urmează școala primară la Tecuci și Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu" din Bârlad (1873-1880). A adoptat de timpuriu, ca și fratele său pictorul Gheorghe Petrașcu, numele de familie Petrașcu. Frecventează
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
Medicină din România. Marta Trancu s-a născut în 1875 în orașul Târgu Frumos, în familia negustorilor armeni Lazăr Trancu și Ana, născută Ciomac. Fratele său mai mare, Grigore Trancu-Iași, a devenit un cunoscut om politic, profesor universitar, scriitor și memorialist. Orfană de tată la vârsta de 11 ani, Marta urmează studiile secundare la pensionul Humpel din Iași ca bursieră externă. Dorind să practice medicina, se înscrie la Facultatea de Medicină din Iași în 1893. La sfârșitul primului an de studii
Marta Trancu-Rainer () [Corola-website/Science/327617_a_328946]