693 matches
-
călătorie și muzică). În ce privește romanul Parada dascălilor (1932), acesta nu este un simplu exercițiu livresc, "o jucărie cu manivelă", cum îi plăcea chiar scriitorului - cu modestie - să spună, ci "o operă singulară în literatura română" (p. 86), prin abordarea fără menajamente a unei tematici care până la el - prin Slavici, Sadoveanu și alții - făcuse mai mult obiectul unor evocări mitologizant-pioase (viața publică și privată a slujitorilor școlii). Criticul merge mai departe și avansează, în acest context, ideea că Parada dascălilor descinde din
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
aspectele semnificative, cărora antecesorii săi într-ale istoriei literare nu le-au acordat, poate, toată importanța cuvenită, Gh. Glodeanu constată că prozatorul taxează "mediocritatea conduitei umane în fața morții", aducând în prim plan drept erou "un lucid care se autoanalizează fără menajamente" (p. 101) și are sentimentul că prin asemenea trăsături A. Holban s-ar apropia de G. Bacovia, prozatorul fiind un "analist al stărilor sufletești abisale". La nivel stilistic, exegetul apreciază utilizarea tehnicii jurnalului intim și conchide că "textul se împletește
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
a polarizat maniheic. Cu un ochi privește mereu spre ceruri, spre zările pure ale transcendenței, iar cu celălalt scrutează scurtcircuitările satanice ale istoriei, mizeria morală și neîntrerupta proximitate a păcatului. Denunțul materiei prin exhibarea sărăciei sale, autodenunțul prin expunerea fără menajamente, încărcarea celui mai simplu gest cu o măreție tainică și tragică fac din Ion Grigorescu un artist greu de încadrat. Promotor al artei tradiționalist-creștine, el este și un precursor al celor mai radicale experiențe alternative. Visul icoanei conviețuiește, așadar, cu
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
autohton, specialitatea Ginecologie. "Cloaca de disperare" a spitalului-abator în care femeile așteaptă întâlnirea cu doctorul asistat de un securist (avortul e un delict grav, în epoca de care unii își amintesc azi cu duioșie) e miezul unei confesiuni dure, fără menajamente, ieșită dintr-o sensibilitate violată. Nu atât momentele consultației sau ale operației par teribile. Îngrozitoare este atitudinea doctorilor, a asistentelor, a cadrelor care veghează la natalitatea crescătoare a Republicii Socialiste România. O ultimă surpriză plăcută e textul Simonei Sora, având
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
pe lumea asta, În care TOTUL a fost scris?!... Sau, mai găsim În textele de care ne ocupăm reconsiderări cvasi-regizorale, unele din ele chiar propuse de mari directori de scenă ai lumii; Lopahin, eroul Livezii..., spre exemplu, se autoanalizează, fără menajamente:„eu sunt regele proștilor. Doream femeia...și mă trezesc În brațe cu livada ei de vișini...”( p.25). CÎt despre Treplev, aici e clar: are talent! 93 I-o spun Nina, Trigorin și...Însuși Cehov, eroul teatrului lui Vișniec. Numai
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
leftâ” ș.a.m.d. Jurnalul lui Candid Stoica (intitulat Acele lucruri aiuritoare...) nu este numai o carte despre Teatrul de Comedie. Dincolo de actori, repetiții, vizionări, premiere, matinee, spectacole omagiale, imprimări la Radio și Televiziune, autorul știe să creioneze obiectiv, fără menajamente, dar și fără fabulațiile atît de dragi comedienilor, „epoca de aur”. Fără să vrei, te gîndești la Romanul teatral al lui Bulgakov, ori la cartea despre actori a lui Horia Gârbea. Jurnalul se deschide cu anul 1971, cînd actorul a
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu o dezaxată care te consideră acum o proprietate a ei. Fii al ei! Mâine nu mă vei mai găsi aici. Uite acum îmi vine să te omor! El se uită speriat la fața ei congestionată, care exprima fără nici un menajament cumplita sentință ce îl aștepta. Avea senzația unui om ce mai are doar un pas de făcut până să ajungă cu capul sub ghilotină. Găsi totuși tăria de a-i rosti numele umil, nuanțat, rugător: Doinaaaa!... Da, da, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nu am auzit bolidul. După un scrâșnet asurzitor, am simțit o lovitură puternică din lateral, mai sus de genunchi. Apoi n-am mai știut nimic. M-am trezit la spital, cu un doctor ochelarist, care mi-a spus direct, fără menajamente, că nu are de ales și că trebuie să mi amputeze piciorul stâng (mai sus de rotulă), zdrobit de roata mașinii. Altfel, poate fi mult mai rău. I-am dat acceptul pe loc, fără să mă mai consult cu nimeni
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o stare febrilă, cu nenumărate leziuni și cucuie). Lola stătea la o măsuță izolată, chiar În fața mea. Mă privea insistent, În maniera prostituatelor. M-am așezat la masa ei și am Început să-i vorbesc (fusesem avertizat doar) direct, fără menajamente, ca și cum aș fi cunoscut-o din totdeauna. Mă asculta cu un interes prefăcut - știam asta - dar eu continuam să-i vorbesc. O reclamă de la Coca - Cola Îi proiecta pe chip irizări de lumină roșie - gălbuie, Încadrând-o Într-o cromatică
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
petrecerile. Cine o fi? Cine o fi? frământă ea întrebarea, cu vădită nerăbdare ... Tocmai când Ina se pregătea să-i destăinuie numele mirelui, ușa se deschise brusc și doctorul Pencu, furios ca un taur care intră în arenă glăsui fără menajamente: - Fetele mele stau la taclale și o femeie de la salonul nouă e gata să-și dea duhul. Hai, ce mai așteptați, la treabă! Ina și Olga au ieșit ăn grabă, amândouă ăn același timp, urmărite de zâmbetul binevoitor al medicului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
depărtat și de fetiță. Totuși, cum el se află în permanență cu alcoolul în sânge și în creier, spune uneori și adevăruri, ce-i drept, usturătoare, dar pentru care nu manifestă nici o reticență. - Cum așa? - Uite-așa! Îmi zice, fără menajamente, că s-a săturat de mine, că am ajuns o mumie, că nu concepe să aibă o asemenea soție, și bea și cheltuiește banii cu parapantele. Singurul meu noroc e că mama mea e încă tare la cei 71 de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
procese-verbale de la vizionări, În majoritatea instituțiilor de spectacol trecute În revistă. Domnul Wohl se ocupă cu seriozitate & aplicație de textele lui Macrinici, Saviana Stănescu, Zografi, GÎrbea, Nelega, Juncu, Caraman, Barbu, Crudu, Andreea Vălean, Peca, Gianina Cărbunariu. Un studiu lipsit de menajamente, În stilu-i inconfundabil, ne oferă și Miruna Runcan; ea se dedică aici instituțiilor de spectacol. Rememorează miniștri de resort (fix zece!) care n-au reușit să facă mai nimic pentru instituțiile teatrale naționale. E o criză managerială, după 1990, mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la care a semnat scenariul), cu simț de observație, cu umor, cu agreabilă oralitate ( din prefața la volumul Întîi, se Înțelege că memoriile au fost dictate, nu redactate direct de autor!) ; analiza sistemului politic comunist este făcută cu duritate, fără menajamente. Portretizarea colegilor ,chiar și-n cîteva rînduri, surprinde esența. Trecerea graniței este și ea un capitol captivant. Păcat că Furdui se pripește, uneori, umorile-i eșuînd În verdicte nedrepte : dau doar cîteva exemple - Liviu Ciulei, O. Paler, Iulian Vișa sau
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dialoguri. Și-n replici, găsim cîteva frumoase definiții ale comedianului, precum „praf de stele”, ori „un cer Într-o sferă acută” sau „un gest al sce nei”. Chiar omul din public, la un moment dat, simte nevoia definirii histrionului, fără menajamente : „Voi actorii țineți lungi teorii despre libertate, fără a fi, de fapt, liberi. Fluturi de zi. Constrînși de dictatura textului mai mult decît fluturii de noapte, de noaptea lor. Pentru că nu o văd, o pot lua pe oriunde”... Sigur, Într-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
am întrebat, iubi, adineauri, de ce ne-ați chemat sau mi s-a părut cumva că te-am întrebat ?... Am o problemă... - răspunse abia-abia Iozefina. Ce problemă? Nu puteai să mi-o spui acasă? Vrei să chiar înnebunesc, Gicule? - răspunse fără menajamente, Iozefina, aproape furibundă. Poți și să înnebunești, iubi - răspunse Sima plin de sine, parcă pe cât de bine dispus, pe atât de arogant - dacă chiar vrei... Sunt gata să te-ajut. Incitată peste măsură, cu buzele aproape tumefiate de la ceea ce se
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Formidabil! Așa e, tovarășe Gerard? - se auzi totuși vocea directorului, parcă ajunsă fără el, pe coridoarele aglomerate și gemânde de povara recuzitei. Gerard se simți ca la un examen extrem de dificil. Decise să-i răspundă ceea ce credea de cuviință, fără menajamente, și cu o intenție de a zâmbi: Exagerează, șefule. 11. Deși știa că lui Sima nu-i prea plăcea să audă că i te adresezi cu șefule, care suna, zicea el, așa, ca ceva aruncat mai mult în scârbă, de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și ele să existe. Câțiva tineri Încinseseră un meci de fotbal. Mai spre vest, un concert rock era În faza probelor de sunet. Niște cheflii chiuiau de mama focului, crezându-se Încă la carnavalul de unde sfârșitul lumii Îi smulsese fără menajamente. Un terorist Învățăcel, care nu apucase să-și detoneze brâul de dinamită, Întreba În stânga și-n dreapta, Într-o engleză stâlcită, dacă mai avea dreptul la cele patruzeci de fecioare promise. Atrași de zgomotele de pe coridoare, Napoleon și membrii statului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cuvânt, apoi câinele cel mai urât din cartierul nostru smuci lesa și cei doi dispărură În noapte. Mi-am legat Torpedo-ul În fața porții și m-am furișat sus pe scări. Și pentru că un craniolog nepriceput tocmai Îmi testa fără menajamente Înteriorul craniului cu un ciocan, nu reușeam să mă concentrez prea bine. Dar ce noroc pe capul meu: Frau Britz nu moșmondea prin curte. Probabil că era una din acele nopți când nu trebuia să se pregătească pentru munca grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se simțea mai Înfricoșat de insolitul asaltului și al capturării decît de monstruoasa urîțenie a răpitorului său. - Haide! porunci acesta. Și nu uita că, dacă scoți o vorbă numai, Îți retez beregata. Îl tîrÎ după el fără nici un fel de menajamente, ca și cum ar fi fost vorba despre un animal de povară, Înaintînd cu pas rapid și nervos, aproape În salturi, din stîncă În stîncă și prin bălării, făcîndu-l să se Împiedice și să cadă pe prizonierul său, căruia Îi era practic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de bună pentru tine? Băiatul ridică din umeri. Probabil că nu, spunea gestul său. Înseamnă, continuă Marcu, asta înseamnă că te iubești prea mult pe tine însuți că ești un mare egoist, iartă-mă că ți-o spun așa, fără menajamente. Poate, îi răspunse Urâciosul și își privi degetele. Erau subțiri, nervoase, curate. Eu înțeleg, continuă inginerul, ești mai deosebit decât ceilalți ești mai altfel, mai citit. Te-am îndemnat să te apuci de învățat, să faci ceva pentru tine, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rog? Nu Încăpea Îndoiala, Își zise el, că, judecând după tonul vădit iritat al femeii aceleia cu alură de cal lipițan, simțul umorului o caracteriza Într-o mai mică măsură. Se gândi să-i amintească, lăsând la o parte orice menajament, că doamna Corlan nu merita figura cu spirtiera. Observa Însă, spre mirarea sa, că ea avea o cu totul altă expresie a feței. Devenise pașnică, surâzătoare. Ținându-și mâinile În buzunarele jachetei de velur, privea În jur degajată, cum fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
adică cu toartă și fără zimți. Atmosfera era plăcută. Iolanda venea uneori și fără el. Locul acela, singurul din oraș, părea condus după legi care În alte părți nu funcționau. Aici Însă erau de neocolit. Eventualii insurgenți erau evacuați fără menajamente de oameni bine antrenați pentru astfel de misiuni. Pe lângă anonimi, puteai Întâlni acolo, zilnic, În pauze lungi Între două tușe sau două cuvinte, pictori, poeți și chiar prozatori. Dacă picturile erau mai greu de povestit, proiectele de poeme și romane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mecanic citesc pe pancardă numele stației. E "gară mică", îmi spun și gândurile încep să-mi zboare aiurea, când tocmai ea trece prin dreptul geamului meu. Izbutesc să-i pun întrebarea ce m-a torturat tot timpul mesei, direct, fără menajamente, aproape răstit și răspicat. Prin urmare o întreb, în sfârșit, cine este. Îmi zâmbește straniu și ridică mâna dreaptă fină și suavă, schițează cu ea un gest fulgurat, abia perceptibil, exact ca odinioară. Degetele lungi și expresive călcau ușor aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu tot grupul odată, apoi din nou, cu fiecare în parte. Întrebările erau mereu altele și mereu puse răstălmăcit: presupuneri, supoziții, deducții, insinuări, ipoteze, uneori logice, inductive, algoritmice, alteori emoționale, pline de compasiune, de solidaritate, uneori directe, fără ocolișuri, fără menajamente, alteori tangențiale, întâmplătoare, lipsite de sens. Dacă ar fi trăit starețul, sigur nu ar fi fost de acord cu acest "algoritm de lucru", dar asta-i altă treabă. În anii '60, cu pumnii tari, aflai și "ce gust are laptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vă rog. V-am invitat ca să limpezim sarcinile acestui doctoraș, Cuc... ― Cred că lucrurile Îmi sunt clare chiar de când acesta a venit În clinică. Prea privește de la distanță - ca un observator - activitatea din clinica noastră. ― Îl puneți la treabă fără menajamente și Îl controlați. Să supravegheze traseul revenirii În limitele normale ale pacienților operați. Să stea de vorbă cu aparținătorii lor și să le dea lămuririle necesare.. Doresc exigență maximă! ― Voi urma Întocmai dorința dumneavoastră. Aș vrea să vă Întreb, Însă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]