333 matches
-
contra panicei, contra adevărului și minciunei toate înlesnirile pe cari le face pufuirea separată a individului... Porți înlăuntrul tău leul, șacalul, hydra, — stăpînește-i. În vremea războiului, toate fiarele sgîlțăie zăbrelele și lacătele seculare, și le înving. Sîntem păzitorii lași ai menajeriei noastre”. Metafora ironică din final este prezentă - în cu totul alt context - și într-un poem din epocă al lui Tzara: „Îmi plac animalele domestice/ În menajeria sufletului tău” („Duminecă“), indicînd, desigur, fantasmele subconștientului reprimat... Contestarea mentalității tradiționaliste și apologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fiarele sgîlțăie zăbrelele și lacătele seculare, și le înving. Sîntem păzitorii lași ai menajeriei noastre”. Metafora ironică din final este prezentă - în cu totul alt context - și într-un poem din epocă al lui Tzara: „Îmi plac animalele domestice/ În menajeria sufletului tău” („Duminecă“), indicînd, desigur, fantasmele subconștientului reprimat... Contestarea mentalității tradiționaliste și apologia „valorilor negative” dau tonul acestui număr. Pentru tinerii semnatari aflați în răspăr cu „massele” manipulate, războiul apare drept revelator al tarelor unei lumi condamnate la autodistrugere: „Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
grotești sculptate în piatră, care păreau să te batjocorească. Patru zile am stat în cavernele acelea săpate-n stânca de deasupra râului Natisone, dormind pe paiele putrede prin care mișunau păduchi și pureci, printre excremente, fără să mă spăl. Împărțeam menajeria cu un om care zgâria încontinuu gratiile cuștii, bolborosind cuvinte de neînțeles. În starea asta m-a găsit tatăl meu când a venit să-mi aducă banii, ca pe un cerșetor. M-am aruncat la picioarele lui, implorându-l să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Doar dă târcoale, dar nu vine să asculte ce am să-i spun. Isteață și cu cap. Amușină ca mâța primejdia. Că ce-i în mine... Aici, în intersecție, îi spuneam tot ce-i în mine. Dar totul, nu cu menajerii ca altădată. Nu mai suport nici eu, Silică, zău! - Hai, mamă acasă! Îl ținuse până atunci de braț. Porniseră să traverseze. Erau de-acum în mijlocul bulevardului. - Nu vin. Nu vreau, de data asta, chiar nu mai vreau să mă-ntorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
impresia pe care trebuia să o lase niște picioare normale. Își Înfășură În jurul corpului un al doilea prosop și se duse spre dormitor. Moment În care o auzi pe Paola că strigă din bucătărie: — Casa asta nu are serviciu de menajerie inclus, Guido. Vocea ei era ridicată peste vuietul apei din mașina de spălat rufe. El o ignoră, se duse la dulap și se Îmbrăcă, stând pe pat cât Își puse o pereche nouă de șosete, examinându-și din nou picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
asta. După nuntă vine și dragostea. Stănică: Socru-meu a fost blând, pot să zic inofensiv, dar sunt unii care fac urât de tot. Am cunoscut un magistrat, pe care l-a apucat într-o noapte. Domnule, făcea ca la menajerie, cânta ca păsările, dădea din aripi să zboare și ciugulea de pe jos. Îi intrase în cap că e privighetoare. Vasiliad: Azi doctorul trebuie să se dea și el după client, dacă vrea să trăiască. Clientul a auzit de cutare doctorie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca și cum ar fi intenționat să pună, nu știu cui, trei dintre întrebările fundamentale: Colecție coordonată de DAN PETRESCU grafului "Melodia", pe ale cărui cearșafuri nu se mai răsfățase nici nu-și mai trosnise oasele de peste zece ani țipenie de film străin, pe deasupra menajeriilor subterane ale înduioșătorului Circ de Stat, unde aceeași criză generală de valută preschimbase siluetele contorsionate ale tigrilor și cămilelor în mogâldețe, aducând izbitor a oi, câini sau pisici, clătinate dintr-o parte într-alta a arenei nu de strigătele metalice
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din camera servitoarei, într-unul dintre paturile de sus ale ghetoului lucrătorilor, la "șerpărie". - Mai gîndește-te, îi șoptește, impresionată, femeia. Mai gândește- te și destăinuiește-mi și mie dacă părinții dumitale au fost foarte fericiți că te au. Ușa de la menajeria cu ceramiști se trântește și, o dată cu bufnetul, ei, tânărul e propulsat în noua sa viață. Se scoală cu noaptea în cap, pregătește, fasonează, arde munți întregi de argile. 164 DANIEL BĂNULESCU Cu decizia-n mână, se plimbă înfiorat pe Calea Victoriei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lui, carabina lui Hemingway (aceea despre care ar fi venit vorba în "Scurta viață fericită a lui 246 DANIEL BĂNULESCU - "Dear Sir", lectură maleabilă sora cea blândă, după ce-și potrivi la picior, ca pe o armă, șampania, tava și menajeria de sticlă. - Lasă asta. N-ai auzit?! Barosane... Sări direct la cel de-al doilea paragraf. - "În pierderea de perspectivă, ce caracterizează vagabondajul erotic al oricărui bărbat, vine o vreme..." - Nu-l lăsa să fie banal. Vremea aia a și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
parte și pe alta cu șoproane Închise și acoperite, ce erau Închiriate la negustorii veniți de la : Brașov, Sibiu, București, Strehaia, Baia de Aramă, Turnu Severin, Tg.Jiu, Craiova. Negustorii veneau și cu prelatele din care făceau bolți cu acoperiș la cîrciumi, mici menajerii (mai ales maimuțe), Peste tot se aflau tarafuri de lăutari pentru petreceri și hora zilnică. Aceste bîlciuri au fost exploatate pînă În 1916. Revenind la construcția bisericii, aceasta are două etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
asupra triunghiului Felix-Otilia-Pascalopol, acordând mai multă atenție analizei și neglijând celelalte personaje, am fi avut probabil o dramă psihologică puternică, dar am fi pierdut o frescă socială captivantă, realizată în stil realist clasicist (nu realist minimalist), prin care o întreagă menajerie de celuloid ni se revelează în toată splendoarea ei irezistibila." (Mihai Fulger, Despre "Felix și Otilia")10 ABORDARE INTERDISCIPLINARA DOSARUL FOTOGRAFIC 11 FIȘA INDIVIDUALĂ DE LUCRU ÎN CLASA FELIX SIMA OTILIA MĂRCULESCU Fiecare elev notează câteva observații personale pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și a propriului program estetic, acel ecumenopolis sau cetatea ideală, menită să abolească haosul, iadul războiului și al spectrelor asimilării vieții cu bestiarul morții. Alexandru se întoarce în Metropolă, cu originile și rădăcinile anihilate. Familia sa oferă spectacolul jalnic al menajeriei Adams, varianta senilă. Casa unor gloriole sfărâmate, a unor inimi schimonosite. Servitorul Totoeste tipic pentru ceea ce înseamnă sodomizarea pe viață, autismul dobândit prin complexul miles gloriosus. Romanul se sfârșește printr-un lung priveghi al mortului, la care Alexandru participă detașat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
camuflate, în care eul poetic, deocamdată împătimit de retorica teatrală, gesticulează larg și se deghizează neobosit: în bătrânul Olah, locuitorul De partea cealaltă, sau în "clownul (...) aproape fierbinte și gol" din Cântec, în dansatorul hidos din Fragment sau în îngrijitorul menajeriei circului amintite în ***. O figură aparte, utilizată adesea, este aceea a orbului, cu simbolistica pozitivă aferentă. Orbii abia amintiți ori, dimpotrivă, descriși pe larg în mai multe poezii din Norul de marmură, joacă și pentru autorul lor rolurile cunoscute, de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Carnea era pregătită cu chilmole (sos pe bază de ardei iute) și se servea la masă (...). Mîncau brațele și picioarele, în timp ce inimile și sîngele erau oferite idolilor, iar trupul și măruntaiele erau aruncate la lei, tigri și șerpi, crescuți în menajerie 93." Bernard Díaz del Castillo descrie fără să inventeze sau să exagereze una din formele de sacrificiu practicate de azteci. În Mexico-Tenochtitlan nu trece o zi fără sacrificii umane, cei sacrificați fiind mai ales prizonierii de război. Cifrele îți îngheață
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cu un animal sălbatic, ci cu un animal captiv. Animalul uman modern nu mai trăiește în condițiile naturale ale speciei lui. Capturat, însă nu de vreun colecționar, ci de propria sa inteligență sclipitoare, s-a aruncat singur într-o uriașă menajerie agitată, unde este într-un pericol continuu de a ceda tensiunii. Însă, în pofida presiunilor, avantajele sunt enorme. Grădina zoologică, precum un părint uriaș, are grijă de locatarii ei: le oferă mâncare, apă, adăpost, igienă și asistență medicală; problemele fundamentale ale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în dimineața următoare o lua de la capăt. Într-o zi a luat o picătură de apă dintr-o băltoacă din curte și a puso în fața lentilei sale. Ce i-au văzut ochii? În picătura de apă murdară mișuna o întreagă menajerie: globule înconjurate din toate părțile de mustăcioare, bastonașe mișcătoare, plăntuțe cu tulpini ca niște clopoței și toate acestea se mișcau continuu agitându-și cozile. Astfel Leeuwenhoek a descoperit o lume nouă despre a cărei existență nu știa nimeni nimic. Printre
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un "capitol de istorie literară" clasat în formule definitive, oricât de pertinente și exacte ar fi ele". În efortul său, autorul mizează pe spectacularul aceluiași univers în alcătuirea căruia intră: "menajeria fabuloasă", grotescul portretistic, alegoria ca spațiu al libertății absolute de a recrea realitatea. În concluzie, interpretările care au ca obiect pamfletul arghezian fie ating, asimptotic, dimensiunea polemică, personalizând-o printr-o logică proprie care exprimă, în esență, genealogia critică a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scenariștii fiind nevoiți să conceapă amenințări pe măsura amplorii personajului, izbutind totuși să placă publicului chiar și în timpul în care alți eroi dispar Captain Marvel, Captain America etc., ajungând chiar să prindă în siajul său personaje similare și o întreagă menajerie Supergirl, Superboy, Super-câinele, Super-pisica, Super-calul, ceea ce îl determină pe Mort Weisinger să constate cu cinism că "Superman este într-adevăr invulnerabil, de vreme ce a supraviețuit atâtor scenarii proaste").781 Alan Rey îl consideră "marea fantasmă americană a ultimei jumătăți de secol
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
zgomot În urma mea, făcând albastrul cerului să dispară de parcă ar fi fost stins Întocmai ca un bec electric, am Început să am un oarecare sentiment de simpatie pentru deținuții din această Închisoare, una dintre cele mai dure din Germania. O menajerie alcătuită din gardieni pierdea vremea prin holul de la intrarea principală și unul dintre ei, un individ cu față de maimuță mirosind puternic a săpun dezinfectant, care avea la el un mănunchi de chei cam de mărimea unei anvelope de la roata unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
se fi numărat printre pasageri. — Mișcați-vă, pocitanii nenorocite, urlă un gardian și, cu multe Îmbrânceli, lovituri și pumni, am fost mânați până la primul etaj și așezați ca la paradă În cinci coloane În fața unei uși grele din lemn. O menajerie de paznici ne-a acordat o deosebită atenție, plină de sadism. Vedeți ușa aia a dracu’? țipă Rottenführer-ul, cu chipul răsucit Într-o parte de răutate, ca un rechin care se hrănește. Acolo s-a terminat cu voi ca bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu vă-mbolnăviți de dor de casă. Căci la urma urmei, cum să vreți să mergeți acasă la neveste și iubite, dacă nu mai aveți cu ce să mergeți acasă? Se cutremură de râs și la fel făcu și restul menajeriei, dintre care unii, lovind și țipând, Îl târâră pe primul bărbat În Încăpere și Închiseră ușa În urmă lor. I-am simțit pe ceilalți prizonieri tremurând de spaimă, dar eu am bănuit că asta era doar ideea tâmpită a caporalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Beuys era considerat geniu, dar nu era decât unul dintre elevii lui Ewald Mataré; cine ar fi bănuit că, mai încolo, avea să crească prețul la miere artificială, diverse grăsimi și pâslă dincolo de orice măsură? Sau o vizită scurtă în menajeria lui Otto Pankok, pe al cărui ogor talentele creșteau ca buruienile, în timp ce în și din asociația lui familială intrau și ieșeau întruna țigani. Acolo, nimeni nu purta halat alb. În clasa sculptorului Enseling, care mă consiliase profesional pe cât de concis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
teritoriul de protecție al acestui bărbat cumsecade cu barba încrețită expresiv, posibilul și imposibilul deveneau imaginabile și reprezentabile în tablouri, mai târziu, când cerneala nu mai voia să mi se termine odată, un personaj închipuit și-a aflat locul în menajeria lui Pankok. Capitol după capitol, el își trăia romanul său cronofag. În fiecare dintre ele, se afla în punctul central al întâmplărilor. Pasiv ori activ, era când una, când alta. În plus, Oskar Matzerath a fost plătit ca să pozeze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ternă nu s-ar fi ajuns la întâlnirea asta demnă de ascultat, ea are totuși pentru mine forța imaginii; nespus de apropiată, ea durează, rămâne suspendată ca sunetul de trompetă liber de orice interpretare și este dincolo de orice îndoială. În menajeria lui Pankok nu se întâmplau prea multe, în afară de faptul că încercările de zbor pe pânză ale lui Franz Witte și ale mele au eșuat. Nici un alt miracol nu ne-a redat credința, doar dacă nu cumva am privi supa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
numai a mea. Toți mă privesc și nu sesizează nimic. Poate că le par doar puțin într-o ureche. Dar spun că e o performanță mai mare decît au reușit părinții pustiei. Și ei erau numiți atleții singurătății. Ei bine, menajeria mea de demoni face dresură cu mine zi de zi fără ca cei din jur să priceapă ceva. Se uită la mine și li se pare că citesc ziarul.” Vocea impersonală din mine caută să unească vîrstele. „-Ce amăgire”-spune ea-
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]